Singles Happy Travel. Club de socializare
Aici se discuta => Subiecte despre si pentru singles => Subiect creat de: Anita din Luni, 15 Martie 2010, 14:49
-
Cu ani in urma, societatea functiona dupa reguli si principii unilaterale care aparau pana la penibil institutia familiei. Si firesc nu vedea cu ochi buni pe cei care traiau singuri, considerandu-i in afara regulilor. Casatoriile se legau la un timp biologic stabilit atunci ca potrivit intre 14 – 18 ani. Femeia nemaritata la timp risca sa ramana o “ domnisoara batrana “ toata viata, iar barbatii trecuti de o varsta, riscau sa-si petreaca batranetile singuri, fara nimeni langa ei.
In zilele noastre, oamenii au descoperit ca timpul pe care il pot acorda familiei s-a redus la minim, in conditiile in care munca si activitatile cotitiene ii consuma aproape toata ziua. Iar atunci cand se pune problema unei cariere de succes, este necesara alegerea intre familie si profesie. Greu sa impaca cele doua. Acest lucru este valabil in special la femei, care au mult mai multe activitati legate de familie decat barbatii si care resimt din acest motiv mult mai acut, lipsa de timp pentru cariera. In situatia in care se dedica carierei, atunci cu greu isi va putea implini o familie in adevaratul sens al cuvantului. In fond femeia a devenit mult mai independenta odata ce veniturile ei s-au apropiat de cele ale barbatului, fiind astfel capabila sa se intretina si sa performeze in societate de una singura. Sansa egala la educatie, a dus la implinirea femeii, punand-o pe picior de egalitate cu barbatul. Acest pas a dus si la posibilitatea ei de a alege nu neaparat de a fi aleasa, disparand traditii si obiceiuri patriarhale.
Insa ce se intampla cu femeia intr-un cuplu. Chiar daca ea ajunge sa castige mai mult decat barbatul , devenind in fapt capul familiei, responsabilitatile pentru a intretine casa , copii si sotul raman aceleasi , fapt ce conduce la o oboseala si o frustare a acesteia . Este rar intalnit ca un sot sa faca treburile nevestei , iar daca acesta considera ca venitul pe care-l are este suficient pentru a intretine intreaga familie, atunci nici macar nu va concepe sa miste un deget in casa. Ba mai mult va incerca sa-si determine si sa-si lamureasca sotia sa renunte la serviciu pentru a ingriji casa. Asta face parte din egoismul barbatului, care-l impinge spre confort si liniste . Aproape in toate cazurile barbatul , chiar daca nu are un succes atat de mare in cariera . El simte nevoia de autoritate in familie, mai ales atunci cand nu si-o poate manifesta la servici .
Familiile moderne , in care membrii ei se iubesc si respecta reciproc , opteaza pentru o solutie de compromis : angajarea unei menajere si a unei bone pentru copil.Se evita oboseala, reprosul, certuri care ar putea sa para din derogarea de la sarcini, preintampinand situatiile de criza, sau chiar divortul.
Cercetari statistice au ajuns la concluzia ca barbatii sufera mai mult decat femeile la ruperea unei relatii, de aceea sunt mult mai atenti la a nu se intampla acest lucru. Problema este ca pe ei apasa problemele financiare inerente unei familii, expunandu-i astfel la stres si depresii. Deseori pentru a scapa de presiune si de disperarea creata de lipsa posibilitatilor de rezolvare a situatiei financiare esueaza in bautura sau in alt...pat. Si aceasta criza a singuratatii este cel mai des intalnita la barbatii tineri .
Femeile sunt mult mai adaptabile la viata de single, pe deoparte pentru ca reusesc mult mai simplu sa-si rezolve problemele cotidiene ce tin de casa iar pe de alta parte pentru ca sunt mult mai stabile si mai responsabile, mai ales cand este nevoie sa creasca singure si un copil. In astfel de situatii barbatii intra intr-o criza de singuratate inchizandu-se in ei si ajungand tabietari si destul de putin adaptabili social. Se retrag in ei, devi introvertiti si cu greu vor accepta sa iasa din coconul in care se invelesc.
Femeile single sunt si mult mai disponibile pt calatorii, pt iesiri decat barbatii singuri. Acestia vor prefera doar comunicarea cu 2-3 amici, se vor limita la pescuit, table si fotbal si vor reusi cu greu sa se reintegreze.
Un studiu facut afara, a aratat ca 70% din femeile singure nu vor sa schimbe nimic in viata lor, preferand o viata aventuroasa care le aduce satisfactie si fericirea decat riscul unei legaturi.
Nevoia de cuplu apare din nou la varste foarte inaintate si asta din necesitatea unui ajutor reciproc si a alungarii singuratatii. Si a temerii de aceasta. Interesant, multe casatorii legate la varste mai inaintate, au succes si sunt extreme de stabile .
-
Am citit postul tău Anita.
Este foarte binevenit pe acest site. Bine ar fi ca oamenii să-şi găsească perechea şi să aibă o viaţă de familie.
Eu pot spune că m-am obişnuit singură şi chiar şi ideea de a avea un partener mă oboseşte. Am deja anumite tabieturi, toată casa să fie la dispoziţia mea, să nu depind de altcineva în programul unei zile. Îmi place să merg singură la cumpărături, la film sau în cel mai fericit caz să fiu în compania unor anumiţi prieteni (puţini la număr) - pe care îi cunosc bine şi mă ştiu şi ei cu felul meu de a fi. :)
-
o glumitza zice ca atunci cand esti singur nu gasesti niciodata ocupat la baie
in biblie se spune ca D-zeu a creat femeia ca adam sa nu fie singur
deci starea normala e de cuplu
yin yang
sa nu ne amagim, oricat de puternice am fi, simtim nevoia unui barbat langa noi
a unui barbat ca lumea, nu a unuia pe care sa il sustinem noi
in plus nici societatea nu e pregatita pt oamenii singuri
eu asa cred
-
Singles vs Viata de cuplu
Singuratate vs Singuratate - o varianta si exemplele pot continua
Poti fi singur, sa te simti asa chiar si intr-o viata de cuplu. Poti fi singur dar sa te simti implinit fara o viata de cuplu.
Ambele statusuri au efecte si defecte, depinde de noi, de cerintele si nevoile noastre spre ce optam.
-
Imi permit sa te contrazic putin la afirmatia ca societatea nu e pregatita pentru oameni singuri . Dezvoltarea din zilele noastre se face intr-un ritm atat de alert , cu participarea oamenilor , incat timpul care il acorzi pentru viata de familie si pentru "reculegerea" ta personala se imputineaza tot mai mult . De asemenea natura job-urilor din ziua de astazi nu se mai limiteaza la un oras , primesti delegatii care te tin departe de viata ta sociala . Criza economica isi pune de asemenea amprenta , daca traiesti in orase mici , fara prea multe posibilitati de locuri de munca , incepi sa cauti in orasele mari , departe de cei dragi . Si uite asa petreci majoritatea timpului alaturi de niste oameni fata de care ai anumite obligatii , si nu iti face neaparata placere compania lor , iar oamenii de care cu adevarat iti pasa ii indepartezi din ce in ce mai mult , fiind silit de imprejurari
-
o femeie singura , in ochii multora e o victima sigura
mi s-a intamplat sa stau singura pe plaja si din cata lume era in jur, la mine veneau tot felul de vanzatori cu tot felul de prostii
alt exemplu
anul trecut am zugravit
mesterul desi a fost ok a tot incercat sa ma abureasca
trebuia sa intru in el ca sa cedeze si sa faca ce ii spun
nu mai vorbesc de mutrele vanzatorilor din magazinele cu materiale de constructii
o persoana singura nu poate merge la o nunta
daca e femeie in nici un caz
si barbatii pot fi victimele precupetelor din piete
sunt putine familiile care au prieteni single
pot fi o amenintare pt casnicia lor
astea sunt doar cateva exemple in sustinerea afirmatiei ca societatea nu e pregatita pt oameni singuri
inca suntem perceputi ca niste paria
e cam mult spus, dar nu am gasit alt termen
-
Tocmai m-am intalnit cu un amic plecat de ceva timp din tara. Apropo de "zugrav", imi spunea:"la noi si macar daca ridici ochii si privesti insistent in cei ai unei femei esti acuzat, cu destul de putine sanse sa scapi, pt hartuire sexuala. Sa stii ca nu numai oamenilor singuri li se intampla asta. Se intampla femeilor, pt ca sunt mai fragile si mai vulnerabile, li se intampla celor care au un defect, sa nu mai discutam ca daca ai alta culoare decat cea a foii de hartie, la fel lumea intoarce capul dupa tine pana se loveste de stalpul din fata. Imi povestea un amic care a venit din Franta cu prietena lui, o magrabiana din Sudan, infiata de o familie instarita si care a reusit sa-si termine studiile si sa inceapa o cariera de profesoara in Paris: "Stii cum se uitau idiotii pe strada dupa ea, de parca nu mai vazusera niciodata un negru, unii au atins-o pe strada. altii au strigat dupa ea...". Cam la atat se reduce educatia noastra, iar in lipsa unor masuri ferme ale militienilor, este destul de greu sa se starpeasca obiceiul soferilor de a fluiera si claxona dupa femei, a tampitilor care acosteaza cu vulgaritati fetele care trec pe langa ei si a celor care propun necunoscutelor fara nici o rusine sau retinere sex. Toate astea sunt obiceiuri badarane, primitive de oameni retardati, dar cum sunt lasati liberi, uite ca agaseaza si streseaza.
-
...sunt noua aici insa ma bucur sa vad ca nu sunt singura care se simte ca un alien in preajma cuplurilor.De doi ani sunt singura si uneori chiar am o senzatie de paria al societatii doar pentru ca nu sunt sotia cuiva...asta ca si cand acest statut mi-ar schimba felul de a fi,gandirea sau sufletul.Si partea si mai proasta vine atunci cand simt respingerea exemplarelor de acelasi sex de teama ca as reprezenta o amenintare pentru relatia lor.
Tragic insa adevarat... :'(
-
da asa e
si mie mi-a spus o amica odata : vino so tu pe la mine ca e plecat sotul la tara
pur si simplu eram pt ea o umplutura
am mai avut cunostinte care ma foloseau pe post de dama de companie
nu aveau cu cine merge la teatru sau in concedii si sunau la mine
mai e jena pe care o simti la restaurant, cand la masa cu 4 scaune, pentru tine trebuie sa iei unul de la masa alaturata si sa ii inghesui pe ceilalti
nu vreau sa fiu gresit inteleasa
nu ma plang
recunosc niste lucruri
sunt fericita ca pot sa vorbesc despre ele
mi-ar place sa intre in discutie mai multe persoane
chiar ma intereseaza cum simt si altii starea de single
nu vreau sa creez o stare negativa
va simtiti agasati de marturisirile mele?
-
Blue, incearca sa-ti faci un jurnal de incepator :)
AICI da click si succes (http://forum.singlescamp.ro/index.php/topic,136.msg1023.html#new)
-
Uite asa incep sa ma luminez si eu putin cate putin. Ajunsesem sa cred ca sunt paranoica, pentru ca si eu aveam mereu aceleasi senzatii de respingere cum le-a descris @Blue si @maria171 si nu le mai repet. Eu am avut sot peste 25 de ani si cateva prietene necasatorite dar nici o clipa nu le-am indepartat de mine sau sa le invit doar cand era sotul plecat. Acum vad lucrurile altfel. Fostele prietene singure altadata acum sunt casatorite si exact asa procedeaza, ma viziteaza fara sot ori ma invita doar cand este sotul plecat. Hi, hi,hi... deci e boala molipsitoare ;D
-
Sunt singura de foarte multi ani.Am o fetita si ea a fost si este centrul universului pentru mine.Ea mi-a dat motivatia de a lupta in viata si de a trece peste rautatile oamenilor .Cu timpul m-am izolat,si mi-am vazut de viata , crezand ca pot sa ma descurc si singura.Si m-am descurcat.....pana cand copilul a crescut si a plecat de langa mine.Abia acum imi dau seama cat de mult am gresit atunci cand am ales sa nu-mi refac viata.Pe masura ce trec anii , singuratatea este din ce in ce mai apasatoare.Simti nevoia sa ai pe cineva langa tine care sa te asculte, sa-ti ofere sprijin moral, cineva cu care sa imparti tristetile si bucuriile zilnice.Omul este facut sa vietuiasca in doi.Asa e normal si firesc.
-
@cg, bine ai venit :) !
aici nu vei mai avea sentimentul singuratatii, scrie ce simti, ce-ti doresti sau ce-ti trece prin minte :)
Incepi si scrie in Jurnal: ) (http://forum.singlescamp.ro/index.php/topic,136.msg1023.html#new)
Succes :)
-
cautand in dex definitai cuplului am constatat ca dictionarul e depasit
la cuplu spune:
"pereche de două persoane de sex opus. ♢ lucruri de acelaşi fel considerate împreună"
nu e neaparat nevoie de persoane de sex opus, nu?
;D
acum sa vorbim serios
am auzit undeva o idee interesanta
poti face cuplu nu numai cu un barbat, in cazul femeilor, ci si cu un copil, o prietena, o vecina, un animal
la asta m-am gandit cand am citit mesajele cu: mi-am crescut singura copilul, dar s-a casatorit si eu am ramas singura
sau
mi-a murit cainele/pisica am suferit mai ceva ca la un om si acum am casa goala
pot fi considerate toate astea inlocuitori ai cuplului traditional?
-
@maria171
Dex-ul in general, spune la definitia "cuplul" = reuniune de doua persoane de sex opus. in societatea noastra si nu numai ar suna ciudat, pt unii, sa te consideri un cuplu cu o femeie(femeie fiind) si invers pt barbati. a te considera un cuplu cu un copil ca si mama, mie una mi se pare la fel de ciudat, nu mai zic de cuplu format din om si animal/pasare. am vazut multa lume care si-a umplut asa zisa singuratate cu un animal, pasare si din punctul lor de vedere a fost ok si respect aceasta optiune.
la fel respect si optiunea unui cuplu format din persoane de acelasi sex. fiecare are libera alegere dupa cum ii dicteaza sufletul, nevoia.
-
de asta si glumeam si spuneam ca dex-ul e depasit
dr cristian andrei, de la care am auzit ideea, excludea relatia sexuala dintr-un cuplu
tinand seama de asta intradevar mama divortata care isi creste singura copilul face un cuplu cu acesta
o persoana singura care are o pisica, face iar un cuplu cu ea
toti au o viata impreuna, toti sufera la despartirea de partener
sper ca acum m-am facut mai bine inteleasa
-
ce se intampla atunci cand esti singur si totusi intr-o relatie?
-
Si dupa cum am citit vine o varsta cand nu vrei sa mai fi singur ,nu mai esti util copiilor ,acestia nu mai au nevoie de tine si tu te trezesti ca ai ramas singur , ceea ce am mai spus nu sunt singura ca am copii dar asta imi aminteste cum voi imbatrani singura.....mi se pare urat atunci ....
-
@painkiller, ai de ales si trebuie sa ai curaj si sa decizi ce singuratate preferi :) poate suna dur dar gandeste-te ce-ti doresti, de fapt ? :0
-
@painkiller, ai de ales si trebuie sa ai curaj si sa decizi ce singuratate preferi :) poate suna dur dar gandeste-te ce-ti doresti, de fapt ? :0
din fericire eu am avut puterea sa aleg, a fost greu, inca mai e, dar e mai bine singura si linistita decat casatorita si nefericita
-
@painkiller, daca tie iti este bine asa, stiu ca e greu si ff greu, atunci totul e ok, numai tu poti cunoaste ce-ti face bine si ce nu :)
-
Painkiller, te cred ca, poate acum, consideri ca e mai bine asha, sa fii singura. Ce-i drept, nu stiu de cand esti singura, sau ce fel de singuratate traiesti si nu stiu cat timp a durat de cand ai legat relatia si cand s-a terminat, insa, pot sa spun ca, dupa o relatie de circa 8 ani, dupa care urmeaza o singuratate "deplina", eu, ajunsesem sa nu mai vad viitorul, incercand sa plec din viatza asta. Norocul meu......a fost.......ceea ce nu ma asteptam si, mai ales, din partea cui nu ma asteptam..........sa am prieteni de care nici nu stiam, adica, nu-i considerasem niciodata prieteni, ci doar amici. Acesti amici, chiar daca doar telefonic, m-au facut sa-mi schimb gandurile de la ceea ce vroiam sa fac si iata-ma, speranta a reinviat dar, crede-ma, singuratatea invinsese.
Acum sunt convins ca ceea ce vroiam sa fac, cautand probabil sa impresionez pe "cineva" care nu merita nici cea mai mica atentie, era o prostie dar, totusi, iti spun, cativa prieteni, sau cateva prietene in jurul tau sunt binevenite. Pentru ca singuratatea, mai ales cea de lunga durata, te poate afecta.
-
Postarile voastre din acest topic m-au facut sa ma gindesc la viata mea si sa va dau dreptate intru totul. Si eu am simtit furie si am varsat lacrimi amare de cite ori a trebuit sa "ma lupt" cu nesimtirea unor mesteri, zugravi, instalatori si altii care au crezut ca, femeie fiind, pot sa ma insele cum vor ei; aceeasi neputinta si suparare de cite ori am fost nevoita sa fac cumparaturi mari, grele, sa ma tocmesc cu soferii pentru transport, sa simt lipsa protectiei si sprijinului unui barbat atunci cind as fi avut nevoie. Am simtit cu disperare indepartarea incet-incet a prietenelor cu care alta data trecusem prin bune si rele - una dintre ele mi-a spus ca sotul ei nu-i mai da voie sa vorbeasca cu mine pentru ca sint libera si o pot influenta negativ -. Am suferit cind tot felul de barbati, dintre care unii n-ar fi indraznit sa ridice ochii spre mine cind eram casatorita, mi-au facut propuneri mai mult sau mai putin directe ca si cum statutul de divortata le-ar fi dat dreptul sa ma jigneasca, sa ma considere imorala. Sint asa multe de povestit, dar nu vreau sa-mi pling de mila. Vreau doar sa traiesc frumos atit cit a mai ramas.
-
Cred ca o sa ma fac zugrav,pare incitant ::)
-
Fara prea multa scoala... bani sa iasa, nu??
-
ei uite din cauza mesterilor mi-am cumparat masina de gaurit, flex si fierastrau pendular
mi-am facut multe chestii prin casa
am lucrat ceva timp in proiectare si am spirit tehnic
chiar si mana
am zugravit anul trecut si mesterului nu i-a fost tocmai usor cu mine
asta nu inseamna ca nu am avut probleme, asa cum a spus si eugenia 110
-
maria171,
în tot ce ai spus pe aici te susţin %
-
Zice Blue:
uneori chiar am o senzatie de paria al societatii doar pentru ca nu sunt sotia cuiva
In opinia mea, casatoria este supraestimata de catre societate. Sa nu fiu inteles gresit, nu sunt impotriva casatoriei dar mentalul colectiv a scos-o din zona sentimentelor, a alegerii personale a fiecaruia de a face pasul acesta atunci cind simte sa il faca, si a introdus-o in zona mercantila a "must be"-ului conformist unde cineva e un om asezat si respectabil numai daca e casatorit(a). De ce spun mercantila? Casatoria, asemenea altor ritualuri sociale nascute initial probabil dintr-o nevoie interioara (inmormintare, botez, nunta etc.), a fost transformata intr-o nevoie sociala si apoi intr-o industrie.
Aceasta mentalitate s-a rasfrint mai mult asupra femeilor care sunt vazute ca fiind fie victime, fie femei usoare, fie neserioase, fie pur si simplu niste neispravite etc. daca nu sunt casatorite. De aici multitudinea de drame in cuplu. Femei care ajung sa se casatoreasca de gura lumii cu barbati pe care nu-i iubesc pentru ca "ce-o sa zica lumea" sau, chiar daca ii iubesc, simt ca nu e inca momentul sa faca pasul. Insa il fac si de aici incepe "distractia". De la neintelegeri tot mai dese (care inainte de casatorie nu existau) pina la la violente psihologice, verbale si fizice.
Prin cele spuse nu sustin singuratatea ca alternativa a casatoriei. Nu, pentru ca eu insumi am inceput sa resimt aceasta singuratate. Insa cel mai important e sa ai linga tine o persoana alaturi de care sa te simti bine, sa o poti iubi si respecta, sa simti ca poti fi tu insuti alaturi de ea/el. Casatoria e doar o formalitate sociala care se incheie doar cind cei doi sunt, in sufletele lor, demult casatoriti. Am zis! :)
-
"Casatoria e doar o formalitate sociala care se incheie doar cind cei doi sunt, in sufletele lor, demult casatoriti." - aici n-am prea inteles @saturnis, te rog frumos mai exact :)
-
"Casatoria e doar o formalitate sociala care se incheie doar cind cei doi sunt, in sufletele lor, demult casatoriti." - aici n-am prea inteles @saturnis, te rog frumos mai exact :)
E vorba de acord reciproc pornit din interiorul ambilor parteneri, fara nici un fel de influente exterioare. Actul casatoriei - ceremonia si bucata efectiva de hartie - nu trebuie sa fie altceva decit concretizarea materiala a unei uniuni care exista deja la nivel sentimental, sufletesc intre cei doi.
Sper ca am fost mai clar de data asta. Hobby-ul scrisului si imaginatia ma fac uneori sa mai exprim mai plastic decit o cere situatia :)
-
ehe @saturnic, de la TREBUIE la ce ar trebui sau ce am vrea sa trebuiasca samd...e caleeeee atat de lunga si intortocheata :)
de la interiorul partenerilor la exteriorul societaii in care traim, a modului in care inaintam in viata familiala, in viata profesionala iar e o cale atat de grea de urmat si tinut drept si te rog sa ti cont ca acestea sunt doar parerile mele :)
multumesc de explicatii :)
-
Am zis eu ca asa ceva e usor? @marcutzo ce-i cu "delasarea" asta pe tine. Eee! :) Pai ce facem cu vorba aia care o ai pe post de semnatura? Mie imi da curaj de fiecare data cind o citesc si tu? Ntz, ntz, ntz! ::)
-
asta ai vazut tu, delasare? :) nu @saturnis, ci o realitate care a facut, face sau poate face parte din a noastra viata.
si in viata trebuie sa fim si constienti de rau sau bun, de greu sau usor si mai ales sa avem increderea necesara pt "semnatura" mea ;)
-
Neah! N-am vazut delasare, am vazut "delasare" ;)
-
De acord cu faptul ca anumite casatorii, sau mai bine zis, hartiile respective, nu inlocuiesc sentimentele dar, uneori, din cauza "regulilor" societatii, ajungi sa fii nevoit sa faci acea hartie. Un exemplu care mi s-a intamplat chiar mie, a trebuit sa ma "casatoresc", dupa ani de convietuire impreuna, deoarece cu veniturile doar unuia singur nu puteam cumpara o casa, si a trebuit sa ma "complac" in acea casatorie. Crede-ma ca, inainte de asta, totul mergea perfect, iar dupa, a inceput ushor, ushor, sa se destrame.
-
mda, chestia asta e destul de ciudata... imi aduc aminte de o pereche frumoasa si tanara de acu' vreo 30 de ani.... imi doream cu ardoare sa am fericirea de a gasi pe cineva cu care sa pot trai si eu atat de frumos ca ei. Au trait fara "hartie" vreo 7 ani minunati, dupa care, din nu stiu ce considerente, era pe vremea aia, asa ca puteau fi multe motive, s-au casatorit oficial... in cateva luni au ajuns la divort... au divortat cu acte in regula si dupa o luna s-au mutat iar impreuna.... nu stiu daca si acuma or fi tot amandoi, oricum, sunt destul de batrani acuma... dar tind sa cred ca da... ei, si mai cunosc cazuri d'astea... dar explicatia faptului ca o bucatica de hartie poate schimba iubirea in ura tot nu am gasit-o... nu pot decat sa presupun... fiindca niciodata cei ajunsi in acest impas, nu vor recunoaste adevaratul motiv, cel mai adanc ascuns in fiinta lor, si nu ptr ca ar vrea neaparat sa minta, ci ptr ca uneori iubirea premergatoare unei casatorii este atat de navalnica si exuberanta, pe cat este de fapt superficiala si iresponsabila....
-
dar explicatia faptului ca o bucatica de hartie poate schimba iubirea in ura tot nu am gasit-o...
Cind doi oameni au stat impreuna timp de 7 ani fara hirtia oficiale, nu cred ca mai poate fi vorba de de o iubire superficiala si iresponsabila.
Si nu cred ca e vorba de o schimbare a iubirii in ura de catre bucatica de hirtie, ci a neingraditului in ingradit. O hirtie formalizeaza, iar sufletul omului nu poate fi formalizat. Si atunci se nasc situatii si sentimente care inainte de formalizare nu aveau loc in cuplul respectiv. Faptul ca dupa despartire s-au mutat din nou impreuna si s-au inteles bine, cred ca spune totul. Hirtia pur si simplu n-a fost pentru ei :)
-
Sunt de mult timp singură.
Credeţi că mai este pobil o viaţă de cuplu fără constrângeri?
-
Sau fara compromisuri? NU.
-
Sunt de mult timp singură.
Credeţi că mai este pobil o viaţă de cuplu fără constrângeri?
Steluţo, şi eu sunt de mult timp singur. Dar sunt sigur că e posibilă o viaţa de cuplu. Însă dacă priveşti asta ca pe o constrîngere din start ţi-ai naruit orice posibilitate. Practic îţi pui singură bariere. Ştiu, nu e uşor după atîta vreme şi mai ales după o vîrstă cînd fiecare şi-a format tabieturile sale. Dar nici imposibil. E necesară multă voinţă, multă comunicare, sinceritate şi reciprocitate în a lăsa fiecare de la el.
-
era usor la tinerete.. toata lumea pornea la iubit, cu elan si cam din acelasi punct.. eram frumosi, eram "neinceputi", doream totul, iar "totul" la timpul ala putea insemna si o biata ocheada uneori, pe furis.. atunci exista infinit si vesnicie, juraminte si "pentru totdeauna".. eheheee, frumos si mai ales usor, la tinerete
imi vine in cap o mica poezioara de nina cassian, pe care o s-o scriu aici, cu rugamintea sa reflectati un pic la cutremuratorul adevar pe care il subliniaza:
"stiu de pe-acuma
clipa aceea in care
voi cauta cu maini grabite
prin zeci de sertare
ca sa pot spune cuiva
cat de mult am iubit
in tineretile mele..
pe mine ma doboara acel "spune".. atunci cand fara "dovezi".. poze, inele, ce stiu eu?!.. a spune nu mai e destul
-
Jumatatico, pai si-acu ce-au ochiadele bre? Pe mine nu ma dor ochii si inca vad perfect ;D
Cit ai matale de consideri... ne-tinara? :) Sau te intreb la "Adevar sau provocare"? :P
-
eu am stat 8 ani cu cineva fara hartie oficiala
dar am avut momente cand mi-am dorit-o
-
vroiam sa zic de fapt ca viata de cuplu e ceva absolut senzational daca premisa la plecare e cea corecta.. asa cum spune Saturn atat de frumos, daca sufletele sunt casatorite deja ..
eu in toata viata mea lunga, nu am intalnit decat un singur cuplu in care sotul, dupa doi copii si peste 20 de ani de casatorie sa poata spune inca cu gingasie si ca si cum mi-ar fi descoperit pentru un moment mie comoara lui secreta si nepretuita: am avut norocul sa intalnesc acea minune.. (sotie)
am vazut in schimb covarsitor de multe cupluri in care nu era asa..
PS in concluzie, pentru ca la mine nu a fost niciodata asa, am libertatea sa visez la asta, nu? iar visele sunt doar ale mele.. cu mesterii si alti lucratori m-as descurca eu pana la urma.. dar visul ala, uf, visul ala!
PS Scump Saturn, am vazut raspunsul tau si for your information: am 50 din acest martie si sunt un peste visator.. ca atare si de aia ma pricep la astre, vraji, woodoo si empatii diverse.. tu?
-
PS Scump Saturn, am vazut raspunsul tau si for your information: am 50 din acest martie si sunt un peste visator.. ca atare si de aia ma pricep la astre, vraji, woodoo si empatii diverse.. tu?
Multam de raspuns, Jumatatico. Io, ce? Nu prea le am cu voodoo si vraji dar imi place sa ma uit :P
PS: Hai ca stiu, la virsta mea se refera intrebarea. Is prea batrin pentru citi ani am. 36 in acest februarie si sunt un varsator sadea. Ce vraji ai mai facut in ultima vreme?
-
hai, back la topic, si vorbim noi de vraji separat.. :-*
imi place mult ce s-a scris aici.. hai sa mai dezvoltam cu totii
-
Nici când eşti singur, nici când ai viaţă de cuplu, nu contează vârsta.
Vârsta ţi-o dau trăirile, pofta de viaţă, optimismul.
Aşa consider.
-
asta asa e
dar uite, steliana, am o amica care e mai mare decat sotul cu 8 ani
ea mereu traieste cu teama ca el isi va gasi una de varsta lui si o va lasa
el nu da nici un semn iar ea , ca manifestari e cam de varsta lui
adica din ce spune si din ce face nu iti dai seama ca e o diferenta de varsta intre ei
numai ca ea nu reuseste sa scape de teama asta
e bine inradacinata in fundul sufletului
-
Spune-i să-şi scoată prostia asta din cap (mai ales că el este ok). Sigur îşi atrage ce gândeşte.
Să lase lucrurile în voia lor. Proverbul "de ce ţi-e teamă nu scapi", nu este întâmplător, chiar nimic nu este întâmplător.
-
de acord cu @steliana
-
marcutza,
nu pentru că am citit Secretul
ci pentru că urmăresc fiecare efect, şi asta înainte de a mă documenta în acest sens
-
steliana, iti dai seama ca asta i-am spus, dar stii si tu cum e cand ai pitici pe creier
tipa nu te bate la cap cu chestia asta, de vreo 2 ori mi-a spus
-
Sâmburele există.....
treaba ei...
să nu se întrebe de unde a lovit-o
-
Spune-i să-şi scoată prostia asta din cap (mai ales că el este ok). Sigur îşi atrage ce gândeşte.
Să lase lucrurile în voia lor. Proverbul "de ce ţi-e teamă nu scapi", nu este întâmplător, chiar nimic nu este întâmplător.
Se pare ca si tu ai citit si ti-ai insusit aceleasi teorii pe care le-am adoptat si eu din Secretul! Sau probabil s-au mai scris si alte carti pe aceeasi tema! Oricum ar fi, gandim la fel!
-
carmen, eu nu am citit "secretul"... :-\
te rog, poti enumera cateva din lucrurile care ti-au placut ca principii de viata din carte cat sa inteleg si eu putin din ea?
multumesc anticipat :-*
-
Casatoria
-
Casatoria
Excelente reflexi, cat adevar :)
-
Am ajuns la un low level al orgoliului superb pe care mi-l dadea singuratatea.Omul, evident, nu e facut sa -si petreaca zilele in singuratate altfel as fi ales calea sihastriei.Mi-am dat seama insa, ca singura fiind ma condamn la o sihastrie sociala asa ca ... nu mai vreau sa astept sa viu descoperita intre cei patru pereti ai mei trebuie sa caut, sa descoper si asta e adevarata provocare : sa te lasi descoperit , sa te faci cunoscut celorlalti , cu bune si cu ... mai putin bune sperand ca , nu esti pana la urma ... singurul / singura :))
-
bine ai venit printre noi @hope4ever :)
aici nu vei mai simti singuratatea, impreuna vom face sa dispara acest sentiment.
te asteptam la povesti si la intalnirile ce se organizeaza sau se vor organiza.
succes ! :)
-
Va foarte multumesc . Trebuie sa recunosc ca este uimitoare senzatia de bine pe care ti-o ofera o vorba de imbarbatare, un cuvant cald spus de cineva care, pana mai adineaori nu stiai ca exista ... extrapolez acum , dar singuratatea si, mai ales, ceea ce seamana ea in sufletul unui om , e adevarata alienare a timpului nostru .Printre putinele merite pe care le recunosc PC-ului e si acela de a permite unirea distantelor dintre oameni
-
4ever..... recunoaşte ce ţi se cuvine...
-
(http://i41.tinypic.com/mmbfgx.jpg)
-
carmen, eu nu am citit "secretul"... :-\
te rog, poti enumera cateva din lucrurile care ti-au placut ca principii de viata din carte cat sa inteleg si eu putin din ea?
multumesc anticipat :-*
Cea mai importanta idee este ca viitorul nostru depinde de gandurile pe care le-am avut si le avem: gandind pozitiv atragem lucruri bune in viata noastra si invers! Si asta este transpus pe capitole in fiecare particica a vietii: sanatate, relatii, bani, etc! Cam asta ar fi in cateva cuvinte Marele Secret, care mie una mi-a schimbat viata de la temelii! In bine!
-
the secret
http://www.youtube.com/watch?v=_b1GKGWJbE8
-
multumesc, carmen si ayouni! :-*
-
(http://i43.tinypic.com/2chubgn.jpg)
-
minune între minuni....
-
niciodata nu m-am gandit ca o sa fiu singura, nici nu mi-am dorit, dar, iata ca s-a intamplat
si s-a intamplat cu atat de multi ani in urma, ca stau sa ma gandesc daca am fost cu cineva vreodata
nu imi place sa fiu singura, nu e firea mea, as vrea sa am cui impartasi bucuriile si necazurile, cui da o parte din grijile ce le port pe umeri,as vrea sa ma simt, macar din cand in cand, rasfatata si as vrea sa fac multe alte lucruri impreuna cu cineva
nu sunt impotriva persoanelor singure, dar cred din toata fiinta mea ca viata trebuie traita in doi
am avut sansa de a avea o viata in doi fericita si cred ca-mi este teama de a nu avea parte de altceva
vorba cuiva de pe forum, te obisnuiesti asa de mult cu tine singura, incat ai impresia ca asta este normalitatea
si astfel, anii trec, trec..... si se duc
-
Adria, te inteleg perfect, aceleasi cuvinte le pot spune si eu.
Doar ca sunt lucruri care nu depind de noi.
-
draga cristaly,
stiu ca ai dreptate, dar nici acum, dupa atatia ani, nu pot sa nu ma intreb uneori: de ce s-a intamplat asa? de ce mie mi s-a intamplat?
putea sa se intample oricui, nu mie
sunt egoista, stiu, dar nu ma pot abtine cateodata
-
@Cristaly, sunt lucruri care nu depind de noi. Dar le putem face pe cele care depind de noi :) Si de multe ori nu le facem de teama sa nu le facem in van. Si cu gindul asta in minte, ne piere curajul. De ce este asa? De ce avem aceasta teama (sau e comoditate, mai degraba?) nu am reusit sa-mi explic inca.
@adria, cit din ceea ce zicem noi ca este obisnuinta cu singuratatea ascunde de fapt un soi de resemnare? Resemnare izvorita din teama? Ai incercat vreodata sa faci o evaluare obiectva? S-ar putea sa te sperie cit de "calai" suntem cu noi insine :)
-
am spus, saturniene, ca sunt cam egoista
nu m-am resemnat, daca e sa se intample, se va intampla, numai ca acum gandesc ceva mai mult ca acum 20 si ceva de ani
stiu exact cum sunt, dar, nu cred ca m-as schimba
cel putin asa gandesc acum
-
am spus, saturniene, ca sunt cam egoista
nu m-am resemnat, daca e sa se intample, se va intampla, numai ca acum gandesc ceva mai mult ca acum 20 si ceva de ani
stiu exact cum sunt, dar, nu cred ca m-as schimba
cel putin asa gandesc acum
Adria, sunt sigura ca ce e al tau, e pus deoparte, cum se zice! Deocamdata esti prea prinsa im a-ti duce pana la capat rolul de mama, care inca nu si-a vazut puii luindu-si zborul, cu toate "tentativele" lor de independenta, de care ai vorbit! Cand ei vor avea viata lor, total sau partial independenta de a ta, va fi cu totul altfel! Abia atunci vei avea timp si tu de tine! Nu mai e mult! Esti o femeie deosebita si meriti tot ce e mai bun in viata!
-
eu n-as vrea sa am timp de mine abia cand puii isi vor lua zborul. s-ar putea ca ei sa-si ia zborul cand voi merge-n baston, si-atunci "ce-i al meu si pus deoparte" e posibil sa fie decedata :(
-
eu n-as vrea sa am timp de mine abia cand puii isi vor lua zborul. s-ar putea ca ei sa-si ia zborul cand voi merge-n baston, si-atunci "ce-i al meu si pus deoparte" e posibil sa fie decedata :(
Ai sa fii uimit cate se pot intampla atunci cand nu mai speri la o schimbare radicala in viata ta! Never say never! Si nu am spus eu asta, ci au trait-o multi inaintea mea! Si pentru a intelege ceea ce i-am scris adriei, ar trebui sa fii cumva in "pelea" noastra! Ea cu siguranta imi da dreptate! Si stie ca viata noastra actuala e doar o reflexie a vietii lor! Copiii nostri raman copiii nostri pana plecam!
-
Ai sa fii uimit cate se pot intampla atunci cand nu mai speri la o schimbare radicala in viata ta!
as vrea sa fiu uimit acum ;D nu la 80 de ani, sprijinit in baston, alaturi de o pustoaica de 75 :( Copiii nostri raman copiii nostri pana plecam!
aprob pozitiv! eu as pleca acum cu o blonda :D
-
Ai sa fii uimit cate se pot intampla atunci cand nu mai speri la o schimbare radicala in viata ta!
as vrea sa fiu uimit acum ;D nu la 80 de ani, sprijinit in baston, alaturi de o pustoaica de 75 :( Copiii nostri raman copiii nostri pana plecam!
aprob pozitiv! eu as pleca acum cu o blonda :D
1. Depinde mult de cat mai ai pana la 80 de ani!!!
2. Sunt curioasa cum aprobi tu negativ!!! Si sa te fereasca Dumnezeu sa pleci, in sensul in care am zis eu, ca nici macar o blonda nu va mai face atunci diferenta!
-
1. Depinde mult de cat mai ai pana la 80 de ani!!!
30 si ;D 2. Si sa te fereasca Dumnezeu sa pleci, in sensul in care am zis eu, ca nici macar o blonda nu va mai face atunci diferenta!
pana plec acolo unde vom pleca toti, blonda face diferenta :D
-
1. Depinde mult de cat mai ai pana la 80 de ani!!!
30 si ;D 2. Si sa te fereasca Dumnezeu sa pleci, in sensul in care am zis eu, ca nici macar o blonda nu va mai face atunci diferenta!
pana plec acolo unde vom pleca toti, blonda face diferenta :D
1.Da, ca in bancul ala:
- Martora, cati ani ai?
- Treizeci si cateva luni!
- Cate luni?
- 110!!!
2. Si tu ai dreptate! Dar doar pana...
-
esti o scumpa, carmen, ai dreptate
va spun un proverb, pe care l-am mai scris pe undeva pe forum: "putini te iubesc ca tatal tau, dar nimeni nu te iubeste ca mama ta!"
fiecare intelege ce doreste
-
Doamne, cit de adevarat, Adria. Imi dau lacrimile cind ma gindesc la faptele ascunse in spatele cuvintelor acestui proverb.
-
Adria, ce frumos ai scris povestea ta,ma regasesc in ea.Azi am inceput de doua ori sa scriu si eu cateva randuri despre mine si nu am reusit(s-a intrerupt curentul de doua ori la jumatatea povestirii)deci "cineva nu ma lasa sa va spun povestea mea"pentru ca e prea trista si nu as vrea sa intristez pe nimeni.Citesc tot ce scrieti voi,ma simt altfel aici pe forum si mai ales dupa tabara de la Sibiel,ce mai sunt mai optimista.
-
dragele mele, eugenia si bety
habar n-aveti voi cat timp mi-a trebuit ca sa fiu in stare sa astern cele cateva cuvinte
de-a lungul timpului, mi-am creat o platosa sub care mi-am ascuns sentimentele si am considerat ca nu trebuie sa le afle si altii
sunt inca departe de pune pe hartie chiar tot ce gandesc, cum ma simt uneori sau alte lucruri si probabil va mai curge multa apa pe dunare
dar ca si tine, bety, tabara de la sibiel m-a pus in fata unor oameni total necunoscuti pana atunci, oameni care au fost asa de naturali, firesti, incat m-am intrebat daca nu cumva ii cunoscusem dinainte
cum a ai spus, sunt o fire optimista, sociabila, nu-mi plac prefacatoriile, dar, mai cad si eu uneori si tare-as vrea sa fie cineva care sa ma ridice
asa am simtit la sibiel, ca mainile tuturor m-au ridicat undeva in inaltul cerului si nu mai vroiam sa cobor
pt asta le multumesc tuturor, ca au fost ei insisi si m-au facut si pe mine sa fiu eu insami
tu bety, stii cum a fost! iar, eugenia va afla cu siguranta! si vor afla toti pana la urma ce inseana "spiritul sibiel"
-
"cineva nu ma lasa sa va spun povestea mea"pentru ca e prea trista si nu as vrea sa intristez pe nimeni.
NU considera ca e prea trista povestea ta! Este doar un fapt de viata! Ia din ea doar amintirile placute (atatea cate au fost!), iar restul ia-l ca pe o lectie de viata din care sa ramai cu ceva! Cu optimism treci mult mai usor peste tot! Si fara resentimente si ranchiuna! "Ce nu te omoara, te face mai puternic!" au spus-o altii inaintea noastra si stim cata dreptate au! Ai aici umeri pe care sa pleci capul si suflete care se deschid sa te asculte si sa iti fie alaturi! Si daca vrei sa traiesti, cum au zis si cei dinainte, SPIRITUL SIBIEL", nu poti decat LIVE! Sunt convinsa ca nu ai mai trait si nu vei mai trai asa ceva niciunde in alta parte, chiar si pentru un milion de euro in cele mai exotice locuri! Si pentru asta, sa ne traiasca adminul! Si toti cei din jurul lui!
-
Carmentoma,iti multumesc pentru sfaturi si incurajari,intradevar,dupa tabara de la Sibiel sunt mai optimista,am mai spus-o.Pentru asta va multumesc voua si lui GIGI.O zi minunata va doresc!
-
Este greu singuratatea, dar poate fi si mai greu in doi, depinde de situatie, depinde de cel de langa noi si depinde de cum vedem noi lucrurile...
-
Parerea mea este ca singuratatea e grea atat timp cat suntem prea marcati de ea si ii dam prea multa importanta! Lumea virtuala, care a deschis atatea cai de comunicare chiar si catre lumea reala, e fascinanta si nu imi da voie sa mai realizez ca traiesc, de fapt, singura! Eu chiar nu ma mai consider demult asa... cu ata mai mult de cand v-am descoperit pe voi, toti cei asemenea mie!
-
va spun un proverb, pe care l-am mai scris pe undeva pe forum: "putini te iubesc ca tatal tau, dar nimeni nu te iubeste ca mama ta!"
@Adriaaa, io vreau sa fiu mama :'( Cum o rezolv? ;D
-
draga saturniene, ti-as propune o solutie, dar mi-e teama sa nu mi-o iei in nume de rau :P
oricum, eu asa te-am cunoscut, cum esti acum :-*, asa sa ramai
-
cuplul..... sunteţi ..voi...
vă iubesc....
mă iubiţi..?
cine mă iubeşte.... cu adevărat....
-
draga saturniene, ti-as propune o solutie, dar mi-e teama sa nu mi-o iei in nume de rau :P
oricum, eu asa te-am cunoscut, cum esti acum :-*, asa sa ramai
Draga mea Adria, cred ca stiu care e solutia dar prefer sa o... citesc de la tine. Sa vad daca rid sau nu de ce mi-a trecut mie prin cap. N-o sa ti-o iau in nume de rau, fii pe pace. Eventual doar o sa rid copios ;D
-
draga saturniene, ma gandeam la o schimbare de... sex :-*
-
draga steliana, cine te iubeste?
eu nu cred chiar ca te iubesc, dar mi-esti draga, pt rasul tau, voiosia ta, firea ta si pt raza de soare care-ti joaca in priviri
restul il cunosti doar tu
-
draga saturniene, ma gandeam la o schimbare de... sex :-*
Haha, exact la asta ma gindisem si eu :D Dar nu, multumesc. De s-a nemerit sa nu fiu mama, o fi cu un scop. Daca nimeni nu iubeste copilul precum o mama, atunci nimeni nu iubeste mama precum un sot. Sau asa ar trebui sa fie intr-o lume mai frumoasa... :)
-
deci, ai ras, imi pare bine
exact ce ti-am spus: ramai asa, nu te schimba
-
Draga Steliana, imi esti draga pentru ca esti tonica, optimista, pentru ca razi cu tot sufletul, pentru ca esti deschisa, comunicativa, degaji multa incredere in propriile tale forte... esti naturala, esti TU!!!
-
Am scos acest subiect de la naftalina la sugestia Juliei. Chiar cred ca se poate discuta mult pe marginea lui mai ales ca numarul membrilor a mai crescut fata de acum un an si jumatate.
Exista doua motivatii pentru care am schimbat titlul initial al subiectului care era "Single vs Viata de cuplu":
1. In primul rind nu mi-a placut particula "vs" care creaza ideea de rivalitate, de tabere opuse a caror existenta intrinseca o reprezinta conflictul (oricare ar fi acesta) dintre ele. Or nu trebuie sa fie deloc asa! Oamenii single si cei implicati intr-o relatie de cuplu nu sunt rivali, ori niste ciudati, ci indivizi ale caror nevoi sociale, emotionale, intime difera intr-un anumit moment al vietii lor. Si atit! Fara etichete, fara grupari, fara caste! A fi single sau in cuplu nu te face mai bun sau mai rau, mai prost sau mai destept! Te poate face, cel mult, mai fericit sau mai trist.
2. Al doilea motiv e acela ca interogatia este o forma de "call to action". Am avut in minte o alta varianta de titlu ce implica un cuvint care in engleza suna superb iar ceea ce exprima asemenea: togetherness. Insa este intraductibil in romana printr-un singur cuvint iar adaptarea ar fi sunat sec si departe de a exprima sensul cuvintului.
Sper sa avem discutii interesante pe-aici. Va las cu un gind de inchieiere propriu, A fi singur nu este totdeauna un blestem, la fel cum a fi in cuplu nu este totdeauna o binecuvintare. Si viceversa!
-
Poate ca este de preferat sa ai o casnicie reusita... Dar dacă casnicia nu este reusita, daca devine un chin, o tortura si o minciuna, mai bine sa fii singur, fiindcă altiminteri te afli pe o punte ruptă de vas.
-
Propusesem pe topicul celalalt sa se numeasca Single vs Casatorie ca sa ia forma unei dezbateri despre utilitatea sau nu a institutiei casatoriei.
Despre viata de cuplu pt mine dezbaterea e inchisa inainte de a incepe: nu cred in celibat, in oameni fie ei femei sau barbati care din principiu si din convingere nu accepta o relatie si viata de cuplu (nu vorbim de calugarit). Nu in mod definitiv si categoric, ci doar temporar sau in functie de circumstante.
In schimb casatoria eu o consider o institutie perimata. Va disparea cu siguranta dar nu stiu sa precizez cind. Sunt tari unde nu se mai practica desi cei doi parteneri au o viata de cuplu bine-mersi. Cind am fost in Finlanda am ramas uimita de numarul mare de cupluri care traiau de ani de zile impreuna, aveau 2-3 copii dar nu se casatoreau.
-
Poate lua si forma asta. Pina la urma casatoria are la baza un cuplu. Si se poate discuta necesitatea oficializarii sau nu a relatiei prin formalitatea sociala numita casatorie (o concesie facuta de cuplu societatii). Personal nu cred ca "institutia" casatoriei reprezinta un liant ce garanteaza unitatea familiei, a cuplului. Dovezile sunt destule. Ramine aspectul religios al casatoriei care pentru multi este important. Desi, pentru la fel de multi, nici acesta nu este un garant. In fine, oricum am lua-o, civil sau religios, casatoria este un contract urmat de o festivitate. Ii putem da valorare sociala, religioasa, morala etc. dar toate astea palesc in fata a ceva cu adevarat esential: armonia unei relatii de cuplu. Care nu e data de nici una din aceste valori adaugate. Doi oameni sunt sau nu un cuplu, cu sau fara casatorie.
Pe mine ma deranjeaza teribil ca termenul "concubinaj", opusul casatoriei, este folosit tot mai des cu sens peiorativ. Sunt convins ca ati auzit de multe ori expresia "traiesc in concubinaj" rostita cu unda de dispret in glas, ca si cum cei doi ar fi niste paria ai societatii. Urasc chestia asta si ea trebuie sa dispara. Oamenii casatoriti nu sunt vreo casta superioara, ci doar oameni obisnuiti care au ales, din convingere proprie sau nu, sa intreprinda aceasta formalitate sociala.
PS: @Jul, din ce spui tu crezi in celibat. Nu crezi in singuratate, in convingerea de a nu accepta o relatie :)
-
Poate ca este de preferat sa ai o casnicie reusita...
E mult mai important sa ai o relatie de cuplu reusita. Am vazut relatii de cuplu minunate ce durau de ani de zile. Si care au inceput sa se duca naibii din clipa in care au oficializat relatia prin casatorie. Formalitatea asta se pare ca schimba ceva in comportamentul si sentimentele oamenilor, desi n-ar trebui. Si atunci, daca totul este frumos asa cum e, fara casatorie, de ce sa adaugi un ornament in plus doar pentru ca societatea o cere? Copii se pot avea si fara casatorie. Legea nu obliga la casatorie pentru a avea copii legitimi. Sigur, apare un risc pentru ca e vorba de increderea ca barbatul va recunoaste copilul. Dar orice relatie de cuplu trebuie sa se bazeze pe incredere reciproca. Fara asta nu poate exista. Este casatoria un garant al increderii reciproce, al armoniei, al iubirii? Nu! Toate astea trebuie SA EXISTE aprioric acestei formalitati. Prin urmare, casatoria este supraevaluata. Insa intr-o lume a consumerismului trebuie sa fie asa. Dincolo de moralitate, integrare sociala, familie, religie si alte concepte abstracte pe care societatea le flutura prin fata cuplurilor, casatoria are o componenta cit se poate de laica si mercantila: reprezinta o afacere. O societate care descoperi inutilitatea casatoriei in economia relatiei de cuplu ar duce la prabusirea acestei afaceri. Si atunci ea trebuie intretinuta prin promovarea acestor concepte presupus valorizante.
Cel mai puternic si des folosit este casatoria = liantul familiei. Nimic mai eronat. Nu asta este liantul familiei. Si dovezile le avem chiar linga noi, in lumea animalelor. Animalele nu au casatorie. Dar sunt multe specii unde familia are cu adevarat valoare, o valoare pe care nu o regasim in multe situatii la oameni, cu tot cu casatoria lor si conceptele lor valorizatoare.
-
PS: @Jul, din ce spui tu crezi in celibat. Nu crezi in singuratate, in convingerea de a nu accepta o relatie :)
cred ca ne confuzam reciproc.
nu, eu nu cred in singuratatea din convingere ci in cea de nevoie.
nu cred ca pus in situatia de a alege o relatie implinita si fericita cineva ar zice ba.
-
i-am auzit de multe ori pe cei casatoriti dupa ce au divortat spunind ca a doua oara nu s-ar mai casatori.
ar trai alaturi de cineva dar fara sa-si mai legalizeze relatia.
-
eu aud aproape zilnic treaba asta....ma gandesc deseori la sensul pe care il capata o semnatura....cred ca e dorinta de a sti ca poti pleca oricand...cred....pe de alta parte am auzit multa lume spunand, inainte de a trece prin divort ca nu fac copii, nu iau bunuri in comun, bla, bla , daca nu sunt casatorita/casatorit....acum cu noul cod civil poate se vor mai schimba lucrurile...cred ca e vorba de un sentiment impropriu de libertate...nici eu nu ii dau de capat...
...am incercat sa port diverse discutii....chiar stiu un cuplu de trei ani impreuna....el e plecat de la sotie, are un copil, sunt despartiti, ea are pe cineva, el pe altcineva. Dar nu sunt divortati in acte. Actuala lui partenera accepta greu faptul ca el nu e divortat....chiar daca ea nu vrea sa se casatoreasca cu acte....e ciudat...
-
iertare dragi prieteni, dar nu am timpul necesar sa citesc ce s-a scris pana acum. am tot rasfoit noul cod civil. am abordat si subiecte demne de luat in consideratie vis-a-vis de parerea unui asa numit "cuplu". ma uimesc de "noul" pe care nu l-am citit pana la deschiderea subiectului.
Doamne fereste de "nou" mai "nou"!
-
ce schimbari aduce acest Nou Cod? rezolva si dilema Single sau Casatorit?
-
Nu stiu cat de mult conteaza sau a contat pentru fiecare dintre voi acea "hartie". Am trait impreuna in "concubinaj" aproape 10 ani.
In ceea ce ma priveste, este adevarat ca unul dintre motivele despartirii a fost "hartia". Insa, nu documentul in sine cat institutia "familiei" care brusc dupa atata timp a devenit un angajament greu de dus. Nu am facut presiuni pentru oficializarea relatiei, insa ca femeie am primit greu explicatiile puerile de genul "nu sunt pregatit de casatorie....un copil acum este prea mult....o casa inseamna ceva...mai bine amanam".
Din punctul meu de vedere acea hartie nu ne-ar fi unit mai mult, insa abordarea m-a durat si mi-a intarit convingerea ca singuratatea in doi este mai greu de dus.
In acest moment prefer sa fiu singura si inconjurata de oameni carora le pasa decat in cuplu, in permanenta cautand sa scuz gesturi si cuvinte.
-
In acest moment prefer sa fiu singura si inconjurata de oameni carora le pasa decat in cuplu, in permanenta cautand sa scuz gesturi si cuvinte.
Asta n-am priceput niciodata: de ce intr-un cuplu cautam in permanenta sa scuzam gesturi si cuvinte? De ce nu putem fi la fel de deschisi si sinceri cu partenerul de cuplu asa cum suntem, de exemplu, cu un prieten foarte bun si apropiat? Pentru ca ne e teama sa nu ne pierdem partenerul, fiind sinceri cu el?! Atunci de ce nu avem aceeasi teama de a ne pierde prietenul/prietena? Sunt niste tipare comportamentale antagonice pentru mine si admit ca nu le pricep. In conceptia mea, partenerul trebuie sa-ti fie cel mai bun prieten. Daca persoana alaturi de care ai ales sa-ti petreci viata, sa fii zi de zi nu iti este si nu-ti poate fi cel mai bun prieten atunci CINE? Pentru ce ai ales sa traiesti cu acea persoana? Doar pentru sex? Pentru distractie? Pentru umplerea timpului? Nu cred ca e nevoie musai de o relatie doar pentru asa ceva. O relatie inseamna mai mult de atit.
Intotdeauna am zis ca, intr-o relatie fiind, daca apare fie si un singur lucru despre care consideri ca i-l poti spune unui prieten dar nu i-l poti spune partenerului, atunci in relatia aia este o problema. Sigur, poate ca sunt si lucruri pe care nu poti sau nu vrei sa le spui. Dar sunt cu adevarat astfel doar daca nu le spui NIMANUI, ci ramin ingropate in tine. Insa cind poti sa le spui oricui altcuiva in afara de partener atunci Houston, we have a problem! A big one! :)
-
Bogdane, imi place mult ce ai scris! Aceleasi intrebari mi le pun si eu!
-
Constrangerile sociale sunt mai puternice decat orice.
Eu ma straduiesc din rasputeri sa nu-mi mai pun intrebari.
Pentru ca nu mai am timp de raspunsuri.
Iau lucrurile asa cum sunt.
-
Maria_a culmea e ca aceste constrangeri sunt fluturate doar generic...pt ca libertatea adevarata ar crea o mare dezordine probabil....asa ca fluturam convingeri ca sa putem "sanctiona" cine nu le aplica...chiar daca prea putini o fac...pana la urma e chestie de control, reguli....si ce se intampla in societate se reflecta si la nivel de "celula"....candva exista doar notiunea de familie....acum din ce in ce mai des auzim cuplu sau relatie....daca pana ceva timp in urma indivizii erau centrati pe dezvoltarea familiei ca si scop...acum vorbim de dezvoltarea noastra ca individ...ceea ce nu e neaparat rau....
-
Nu e rau deloc. Nu stiu, pe mine prea multa teorie a inceput sa ma doara. Regulile au fost facute pentru a fi incalcate. Cine si cand a facut regulile astea, care sa-mi dicteze mie in viata azi?
(Rebel fara cauza, adolescenta intarziata - asa-mi zice a mea!)
-
io de mult am renuntat la teorie... :)...numai ca mi se tot spune ca nu asta e normalitatea, ca raman pe afara daca nu merg in pas cu majoritatea!!!...dar una peste alta, cu sau fara constrangeri e multa ipocrizie....! ;D
-
Aaaa, ma uit in jurul meu - si la ei si la ele: atinge cote maxime!
Cum ii zicea la topicul asta? Single in cuplu? Ca la fotograf: cum doriti? O poza single, de cuplu sau de familie? ;D
Zicea una odata ca a fi single este un lux.
-
.......
Zicea una odata ca a fi single este un lux.
phiii, ce imi place chestia asta ;D - nu credeam ca poate suna asa cool (indiferent cum l-as lua pe "lux" - ca unitate de masura sau ca definitie a elegantei 8) ) - e o perspectiva din care poti sa privesti aceasta stare a noastra ca foarte convenabila - ajungi la varsta noastra ingrata (nici aici, nici acolo) sa poti spune - imi permit luxul de a fi single
-
......
Zicea una odata ca a fi single este un lux.
adevarat lux! :)
cred ca a fi single e si un act de curaj....dar stiu pe unii care ar spune ca e o lasitate...e si o neadaptare la fals si ipocrizie....dar nu ne putem supara pe traditia societatii de a ne "spala" mintile cu mituri si stereotipuri...altii ar spune ca e egoism curat....altii ca e o nefericire...unii in ascuns tanjesc...altii sunt satui....cred ca cel ce ne-a creat se distreaza bine pe seama noastra...mereu vrem ce nu avem...si eu as vrea sa fiu "libera in cuplu"....ceea ce in fapt e o dorinta antagonica....a fi cu cineva implica responsabilitati iar eu sunt avida de libertate!....
-
Sunt niste tipare comportamentale antagonice pentru mine si admit ca nu le pricep.
uneori nu spunem din dorinta de a-i proteja pe ceilalti. si pe cine sa vrei sa protejezi mai mult daca nu pe cei pe care ii iubesti?
-
eu cred ca si casatoriile (ca orice pe lumea asta) au termen de valabilitate, si nu e sanatos sa le folosim dupa data expirarii.
dar oare cine renunta mai usor la o casnicie ratata: femeile sau barbatii?
-
Julia, nu stiu daca neaparat sunt ratate casniciile...pur si simplu nu ne invata nimeni ce asteptari trebuie sa avem de la ea...si avem prea multe ...atat timp cat chiar insasi locuitul cu parintii, copii care sunt cumva legaturi de sange sunt greu de gestionat si cu ei nu stai o "viata" cum putem reusi sa stam cu o persoana care pana la urma e legata de noi printr-un act sau sentiment sau cumul material?
-
exact. la asteptari nerealiste prima pe lista e "impreuna pina la adinci batrineti".
dar eu ma intrebam cine e mai transant si face primul gestul de a rupe pisica in doua
-
daca nu fuge dupa alta femeie sau la mama, barbatul taie doar coada la pisica....femeile sunt cred eu cele care rup pisica in noua si nu doua...
-
Recunosc ca in ceea ce ma priveste, se aplica pareara ta.
Acum, vis a vis de tema, prefer in continuare - cel putin pentru moment - sa fiu singura.
-
sunt bune si perioadele de singuratate dintre relatii, mai ales daca esti proaspat rupt de alta
dar pe termen lung nu cred ca asta vrem, dar din pacate uneori de asta avem parte
-
e asta cu "vrem" - ce vrem, cand vrem, daca vrem - single sau cuplu - si daca asa de ce nu invers - si cum ne era mai bine - acum sau inainte - o serie de intrebari si despicari si explicatii - de fapt asta e viata - se intampla - situatiile pot alterna
citeam ce spuneai mai devreme ca si casatoriile au termen de valabilitate - si as adauga - uneori nu sunt de unica folosinta - se mai intampla si situatii in care cei doi se reimpaca si se recasatoresc - si o duc mai bine decat prima oara
ce se intampla ? - separarea i-a facut de fapt sa inteleaga ca se iubesc si ca vor sa fie impreuna !?
-
probabil ca nu s-au desprins de fapt unul de altul, sau ce i-a despartit e mai putin decat ce i-a legat la inceput
-
nu neaparat....dar sentimentul de sufocare e inevitabil uneori....poate acea "pauza" a prins e bine...uneori traim cu impresia ca poate altcineva mai bun pentru noi e acolo, undeva si cand descoperi ca nu e asa te intorci unde te simti "legat" mai mult, acolo unde macar ai construit ceva...e greu sa recladesti dupa o anumita varsta ceva trainic cand esti deja harsiit de viata si poate mult mai intransigent in urma dezamagirilor
-
dar poate ca ala e momentul in care trebuie sa-ti reevaluezi prioritatile si sa incepi sa traiesti pentru tine nu luindu-te la intrecere cu altii
-
eu sunt , categoric , pentru viata in cuplu .
nu-mi place statutul de single , nu-mi place sa ma trezesc dimineata si sa fac o singura cafea , nu-mi place sa-mi fac planuri doar pentru mine...
sunt single pentru ca asa a hotarat.. .dumnezeu stie cine dar , daca as putea sa-i pun cateva intrebari celui ce a decis asta , sigur nu ar fi dintre cele confortabile .
cred (inca) cu tarie ca noi suntem doar jumatate dintrun intreg si n-am sa pot milita niciodata pentru statutul de verisoara Bette .
niciodata nu am sa ma pun mai presus de semenii mei de sex opus si , de asemenea , n-am sa consider ca barbatii au vreun atu in plus fata de mine . pur si simplu suntem doua jumatati ale aceluiasi intreg , numai ca trebuie ceva indemanare in a le combina la modul ideal .
-
janeta, eu oscilez intre si intre...depinde de trairile de moment....ca o balanta dezechlibrata ;D...sunt dificila din acest punct d evedere....vreau sa fiu si singura si in cuplu....poate exista oare sa fii "libera in doi"...? :-\
-
ihi
o zi/saptamina la tine, o zi/saptamina la el ..
-
poate exista oare sa fii "libera in doi"...? :-\
categoric , draga mea . casnicia , convietuirea impreuna cu omul drag nu presupune constrangere sau , mai bine zis , nu ar trebui sa presupuna asta .
sentimentul de incorsetare , de pierdere a asa zisei libertati apare , dupa parerea mea , in acelasi moment cu slabirea intensitatii sentimentului de iubire fata de partener . si atunci , corect ar fi sa punem capat relatiei . numai ca nu gasim in noi suficienta putere pentru o solutie transanta si radicala si de aici toate frustrarile ramanerii intro relatie ce nu-ti mai e potrivita .
daca am fi mai sinceri fata de noi , de partenerul nostru , fata de darul vietii ( copilul , adica ) nu am sta campati intro relatie ce nu are in comun decat un buna dimineata si o noapte buna si alea pronuntate cu ciuda .
parerea mea :D
-
pina la urma, ce cautam de fapt in cuplu? un partener la fel ca noi sau pe cineva diferit care sa ne completeze?
-
pina la urma, ce cautam de fapt in cuplu?
Noi sau voi? :)
-
Noi sau voi. :)
-
Julia, acum ca alta data era altfel, cred ca imi doresc un alt tip de relatie decat cea clasica...sunt o fire energica si ocupata...sunt activa de dimineata pana seara si wek nu mai zic...imi place ca Janeta sa am cu cine bea cafeaua dim daca e la o adica, dar pana seara la 21-22 nu ma mai prinde pe acasa...cine sa faca de mancare ca io oricum nu as gati si daca stau acasa ca am alt stil de a mancat, nu calc, nu fac curat ( ma ajuta cineva), nu am copil de crescut...daca stau degeaba pocnesc...la tv nu privesc...in wek imi place sa plec singura sa fac poze sau la prietene care ce ironie( toate au divortat sau nu s-au casatorit), la expozitii ale prietenilor...la sala, la innot...ma intreb atunci ce partener ar avea nevoie de ce vreau eu...?....adica o "femeie-lipsa"...adica si io vreau dragoste...da cred ca in filme...din cand in cand!
-
blanta, subscriu, iscalesc, incuviintez, achiesez, sunt pentru! Cu un singur, mic, miiic, mititel amendament: de ce doar in filme?
-
ma intreb atunci ce partener ar avea nevoie de ce vreau eu...?....adica o "femeie-lipsa"...
dar de ce ai avea nevoie de un partaner? doar sa va iubiti ca-n filme, din cand in cand? ???
-
da Silviu si mi se pare un motiv bun...ma intereseza dragostea care trece prin inima si nu prin stomac...in rest imi place ce fac ...daca si el vrea sa tina pasul cu mine e ok...sau poate avea programul lui...tot ok...daca ne putem "iubi" si mai des , de ce nu! In rest sincer, nu stiu ce mi-ar trebui partener...copil nu mai fac, tata la copil nu mai ca cazul ca are 25 de ani...financiar ma sustin si nu ma intereseaza...de iesit am cu cine sa ies ....ai dreptate...mi-a mai ramas cafeaua de dimineata si sex....(parca asta e unul din motivele despartirilor si nu faptul ca nu a gatit nevasta)
-
cafeaua de dimineata si sex....(parca asta e unul din motivele despartirilor si nu faptul ca nu a gatit nevasta)
coffee and sex, hmm vad ca se discuta chestii interesante pe aici, (alint?)aroma a juns departe... :)
despre cafea nu intreb, dar referitor la sex ma framinta o chestiune. Cu ceva timp in urma o amica single mi-a zis ca pentru ea sexul nu e important ci dragostea, ca ea e abstinenta de vreo ceva vreme(ani?) si ca nu sufera din asta, ca "nu e ca la voi" :). Cum mi-o mai spusese cineva inainte am inceput sa ma intreb daca nu e un fenomen mai general decit credeam. Sau nu?
-
Din ce "grupare" facea parte amica!? :)
-
nu mi-a parut "sectanta" :)
dar eu ma gindeam ca barbati/femei nu sintem atit de diferiti unii de altii. Ca desi vrem sa iubim si sa fim iubiti daca asta nu se intimpla tot avem nevoie macar de sex din cind incind (odata pe saptamina? :) )
Am fost surprins sa aud ca nu e la toti asa.
-
Manfred, sincer si eu sunt surprinsa sa aflu ca nu la toti e la fel...femei/barbati...dar eu stiu una si buna...daca e iubire nu-i musai sex...daca e sex nu-i musai iubire...dar cel mai bine e iubire-sex...nu stiu exact cum e la "voi", dar cele ce spun ca nu sufera din asta, ori nu si-au descoperit sexualitatea, ori au traume emotionale ori nu au libidou. Stiu ca poti iubi fara sa faci sex...dar nu cred ca poate rezista o relatie mai multi ani fara sa faci sex.
-
absolut de acord cu tot ce ai scris mai sus. iubire-sex e combinatia ideala, fericiti cei care au parte de ea! :)
ideea era cit de diferiti sintem, e clar ca pentru barbati iubirea nu e deloc o conditie pentru a face sex, e suficienta dorinta si o (un :) ) partenera corespunzatoare. Sint de acord ca la femei e putin mai subtil in sensul ca trebuie sa existe si ceva afectiv/admirativ dar chiar asa incit sa fii abstinenta perioade lungi de timp doar pentru ca nu ti-ai gasit dragostea?!
-
Daca cobori standardele, ai ce vrei, cand vrei, cum vrei, unde vrei. Daca nu, nu. Stai si te joci de-a v-ati-ascuns pe net. Si astepti cu rabdare ca Dumnezeu sa-ti implineasca nevoile, cum ziceau unii intr-o carte pentru prosti (cica pentru minte si inima - Femeia care stie sa astepte).
balanta, ma inclin!
(am s-o intreb pe maman daca nu cumva mi-a lasat pe la maternitate vreo sora geamana...)
-
am tot citit si recitit si ati reusit sa ma zapaciti de cap - single/ cuplu - pana la urma nu suntem single pentru ca la un moment dat am facut niste alegeri si daca continuam sa fim single nu este si asta tot o alegere - ne convine asa - din ce motive - fiecare are probabil motivele lui ca de aceea suntem diferiti
a, si mai e ceva - ne permitem sa fim single - financiar, profesional, social
-
Manfred se stie deja ca pentru un barbat dorinta+oportunitate= sex, de unde si expresia"draga, dar eu tot pe tine te iubesc, ea nu conteaza, e numai pt sex". Dar cu asta m-am obisnuit si mi se pare ok, e plina lumea de asa ceva...un singur lucru nu mi se pare ok in chestia asta...daca barbatul are nevoie in decursul vietii de mai multe "relatii" pt valorificare, normal ar fi ca toate treburile care ii apartin de drept sotiei sa se imparta corespunzator la nr de "oportunitati". Asa ar fi echitabil si ar mai avea si ea timp pe ea insasi.
Iubire-sex nu ai in casnicie decat la inceput poate. In casnicie in timp ajungi la obisnuinta-abstinenta. Micile exceptii nu au relevanta. Stiu ca se poate, dar faptul ca eu in jurul meu am intalnit un singur caz de cuplu monogam nu ma intereseaza. Asa ca probabil cei care ajung sa fie single e posibil sa caute ceva ce de fapt nu exista si nu au mai acceptata ce aveau. Ma rog, intru in prea mare filozofeala de dimineata!
-
Almi, subscriu...e clar ca exista si o realitate care convine in acest statut de single...unii s-au obisnuit cu ea deja si probabil greu ar schimba statutul.
-
a, si mai e ceva - ne permitem sa fim single - financiar, profesional, social
foarte adevarat-ne permitem,ne place mai mult sau mai putin,ne caracterizeaza acest statut in anumite perioade ale vietii noastre,indiferent care sunt motivele ce ne-au adus la acest statut.
. Asa ca probabil cei care ajung sa fie single e posibil sa caute ceva ce de fapt nu exista si nu au mai acceptata ce aveau.
la fel de posibil este sa nu caute nimic si acceptarea statutului,la inceput sa fie impusa de conjunturiile vietii ca mai tarziu sa constatam ca de fapt ne este bine asa.
-
foarte adevarat-ne permitem,ne place mai mult sau mai putin,ne caracterizeaza acest statut in anumite perioade ale vietii noastre,indiferent care sunt motivele ce ne-au adus la acest statut.
la fel de posibil este sa nu caute nimic si acceptarea statutului,la inceput sa fie impusa de conjunturiile vietii ca mai tarziu sa constatam ca de fapt ne este bine asa.
perfect adevarat....stiu ca sunt mai multe "combinatii", dar ma tot grabesc sa plec si eu din casa! :)
Citeam intr-o carte, "Dependenta de nefericire", ca prin ceea ce am trait in copilarie, cautam involuntar si independent de noi acel ceva ce nu-l gasim si ne punem un target de neatins tocmai pt a ne pastra o stare de "nefericire" cu care am fost obisnuiti...sper sa se inteleaga caci scos din cotextul cartii suna putin cam aiurea!
-
... Sint de acord ca la femei e putin mai subtil in sensul ca trebuie sa existe si ceva afectiv/admirativ dar chiar asa incit sa fii abstinenta perioade lungi de timp doar pentru ca nu ti-ai gasit dragostea?!
ma calca pe nervi semnul ala de intrebare de la sfirsit!!
da, asa e, stiu enspe femei - prietene sau colege - care sunt single si care nu au nici cea mai mica pornire sa caute sex aiurea in tramvai in lipsa unei relatii stabile.
eu personal am avut perioadele mele de single si perioade de ne-single. nu am oftat dupa faptul ca nu fac sex, dupa cum nu mi-am propus sa-mi gasesc partide de one night stand doar fiindca ma trimiteau hormonii afara din casa.
nu cred sub nicio forma ca nu se poate trai fara sex. inclusiv la barbati.
e doar chestie de obisnuinta si de perceptie asupra problemei.
-
ma calca pe nervi semnul ala de intrebare de la sfirsit!!
nu e semn de intrebare, e semnul mirarii. :)
da, asa e, stiu enspe femei - prietene sau colege - care sunt single si care nu au nici cea mai mica pornire sa caute sex aiurea in tramvai in lipsa unei relatii stabile.
Hmm, in tramvai...ce interesant....
Deci ce am mai auzit eu de prin alte parti se confirma, cel putin partial. :)
nu cred sub nicio forma ca nu se poate trai fara sex. inclusiv la barbati.
e doar chestie de obisnuinta si de perceptie asupra problemei.
Desigur ca se poate trai fara sex. Nu cred ca e inclus in piramida lui Maslow, cel putin nu la baza ei. Intrebarea e daca vrem. ;D
Apoi cred ca exista femei si femei, barbati si barbati. Uite spun un secret acum, sper ca nu aude nimeni, eu de exemplu sint mai romantios :) Dar am avut un coleg de facultate care nu rezista la nicio femeie. Pentru el nu existau femei frumoase sau urite, tinere ori batrine, grase ori slabe. Pentru el existau doar femei si atit. Nu cu mult timp in urma am mai primit vesti de la el, desi casatorit, cu copii, nu s-a schimbat deloc. Am inteles ca si tatal lui era la fel, o fi genetic, o fi educatie?
-
Julia, probabil ca da...se poate trai , dar sigur se rasfrange undeva treaba asta....eu am trait si asa si asa....concluzia, in absenta sexului care e clar pt mine care e insotit de oarece sentimente nu pot functiona...dupa ani in care am incercat sa ma cunosc si sa trebuiasca sa ma privesc in ochi si sa vad ce sunt si cum sunt , eu pot declara ca fara sex nu fuctionez....evident ca nu "in tramvai"...mie aceasta lipsa de sex intr-o casnicie in care nu aveam probleme de fond ne-a adus la o indepartare emotionala ani lumina...si mai am prietene care au destule probleme pe varianta hormonala din cauza lipesei de sex....Julia nu toti suntem construiti la fel dar e greu probabil de acceptat asta...eu singura modalitate de a simti ca apartin cuiva e sexul...in rest pot fi prietena cu toti barbatii!
Dar am sa pun altfel problema...daca putem trai fara sex unii din noi, de ce ne ofuscam atat de mult daca partenerul vrea mai mult sex si-l cauta in alta parte atat cat timp stim ca suntem iubiti/iubite?
Da asa e, e chestie de obisnuinta cumva fortata. In timp in lipsa unui partener se diminueaza libidoul. Am avut si eu perioade si perioade. Sincer, alea de abstinenta nu ma caracterizeaza pt ca in esenta sunt o fire pasionala.
-
Si cum zice Manfred si foarte romantica....!
-
Evident ca la un moment dat vine si perioada fara sex, care vine normal, fiziologic, acceptata...
-
Peter OToole spunea odata referitor la zicala cu banii nu aduc fericirea ca el personal a fost si bogat si sarac. E mai bine bogat a conchis el. :)
Se pare ca si cu sexul e la fel, se poate si cu si fara dar e mai bine cu. ;D
-
da Silviu si mi se pare un motiv bun...ma intereseza dragostea care trece prin inima si nu prin stomac...in rest imi place ce fac ...daca si el vrea sa tina pasul cu mine e ok...sau poate avea programul lui...tot ok...daca ne putem "iubi" si mai des , de ce nu! In rest sincer, nu stiu ce mi-ar trebui partener...copil nu mai fac, tata la copil nu mai ca cazul ca are 25 de ani...financiar ma sustin si nu ma intereseaza...de iesit am cu cine sa ies ....ai dreptate...mi-a mai ramas cafeaua de dimineata si sex....(parca asta e unul din motivele despartirilor si nu faptul ca nu a gatit nevasta)
tu vrei sa fii in cuplu la cafea si la sex iar in rest sa fii singura ;D
-
stiu, cam asa ar reiesi...nu prea stiu la ce sa renunt ca sa gatesc pt cel ce ar tari cu mine...! Nefiind angajata cu program stabil si avand un program dezorganizat pt altii dar organizat pt mine...cam asta e...imi terbuie cineva la fel de ocupat ca mine !
-
sa gatesti? las' ca nu in asta shade fericirea unui cuplu.
-
stiu Silviu...dar ceva imi scapa in toata roata asta a vietii...pt ca s-ar parea caiubim conditionat....indiferent ca e vorba de sentimente, de pecuniar sau servicii!
-
mai sa fie, ce zic io ...
evident ca e mai bine cu, intrebarea era (sau asa am perceput-o eu) daca nu ai un partener/a ce faci si cum te descurci.
si parerea mea, sustinuta si de experienta personala si de a cunoscutilor din imediata mea apropiere, este ca DA, SE POATE SI FARA.
nu mi-am facut griji sub nicio forma, nu am functionat diferit, nu am luat-o pe cimpii.
prin prisma opiniilor de mai sus sa inteleg ca toti calugarii, maicutele, tot clerul sunt profund si iremedial afectati??
-
nu, nu toti pt ca nu toti sunt la fel...cu toate ca vis-a-vis de calugari am retineri...stiu prea multe povesti din care nu toate sunt povesti...si Julia, exista si alte metode de eliberare sexuala...si eu tot din expierenta personala stiu ca la un moment dat am luat-o pe campii de si un viol mi se parea o binefacere! ;D ( e o gluma)...si uite ca eu imi fac griji...!
-
Am inteles ca si tatal lui era la fel, o fi genetic, o fi educatie?
Manny, parte genetic, parte educatie. Dar dupa cum descrii situatia, faptul ca nu conta nimic altceva decit ca e femeie, as zice ca e 80% genetic. Mai precis, hormonal :) Stii desenele alea animate in care un personaj ce sufera de foame ii vede pe ceilalti ca niste pui crocanti alergind de colo-colo? Cam asa si cu genul acesta de barbati: ei nu vad o femeie, ci o pasarica gigantica care se fitiie de colo-colo si tot ce stiu e ca trebuie s-o prinda :D
-
stiu Silviu...dar ceva imi scapa in toata roata asta a vietii...pt ca s-ar parea caiubim conditionat....indiferent ca e vorba de sentimente, de pecuniar sau servicii!
dragostea e simpla. numai oamenii o fac complicata.
-
stiu Silviu....asa o vad si eu...numa tot mi se spune ca nu exista! :(
-
exista! apoi, dintr-o data, se stinge :( cum, cand, de ce? nu cerceta aceste legi, ca esti nebun cand le-ntelegi!
-
silviu, aia de se stinge se cheama pasiune!
-
nu e pasiune. e chiar dragoste. si da, se stinge!
-
Dragostea este ceea ce se întâmplă unui bărbat şi unei femei care nu se cunosc. Somerset Maugham
-
frumos spus....restul e casnicie!
-
single/ cuplu - mie imi place Sienfield - cred ca trateaza cu mult umor tocmai astfel de situatii ce apar in viata ;D
-
Nu-i atat de dificil sa gasesti femeia visurilor tale. Dificil e s-o ascunzi de nevasta!
-
auzi, da tu de cand te-ai insurat ca eu te stiam single !?? ;D
-
poti fi singur in cuplu, nu? ;D
-
poti fi singur in cuplu, nu? ;D
cu siguranta!
-
cum spuneti voi ca stiti mai bine ;)
-
dar nici singur, nici in cuplu, poti sa fii?
-
In cazul asta nici-nici e echivalent cu si-si, nu-i asa? :D
Am incercat eu o schema din asta, (ha, ha! cred ca am vrut sa fie un fel de "Singles Camp" in doi ;) ) si n-a mers !
-
dar daca noi cautam ceva ce nu exista? sau nu mai exista? ceva care e total perimat si in contradictie cu vremurile pe care le traim?
-
dar daca nu cautam si vine, si vine? si daca contrazice contradictiile? o fi raportat la vremuri ...
-
azi am mai "crosetat " in mintea mea putin pe tema asta ???...cred ca la un moment dat ramanem singuri pt ca nu gasim la momentul respectiv pe cineva care sa aibe nevoie de ceea ce oferim si noi sa avem nevoie ceea ce ni se ofera si asta bineinteles in contextul chimiei dintre cei doi...
-
Daca as croseta ... cred ca "respectivul" moment vine atunci cand ne asteptam cel mai putin. Pentru ca pana atunci, oricare moment a fost respectat, este dificil sa poti fi crezut ca poti oferi unicitate - indiferent de cine o face. Si totusi, cuantica invinge totdeauna ... doar ceea ce are comuniune se atrage. Nu gasim, ne gasim!
-
toata treaba-i din cuantica 8)
-
Mie-mi spui? Colcaie, subatomii! :D
-
la mine colcaie hormonii 8)
-
agita-i bine si da-le impresia ca ... esti in cuplu
-
Si eu sunt new, asa ca raspund mai tarziu acestui topic: Totul este relativ.
Cu ani in urma... da, e-adevarat. Dar cu secole in urma, lumea era condusa de barbati, in spatele carora se aflau femei puternice. Incepand de la Calul Troian si pana la printesa Sissi. Cu milenii in urma, primele "societati" umane au fost matriarhale. In prezent, ceea ce se intampla este o picatura intr-un ocean cre depinde prea putin de noi ca indivizi. Oricat ar fi de greu de crezut, orice fenomen pe Pamanrt urmeaza o sinusoida, de la maxim la minim si invers, si iar maxim si iar minim si tot asa. Noi suntem doar intr-un punct din acel grafic, si este irelevant - parerea mea - sa judecam totul dupa acel punct. Ne depaseste.
Exemplu: Studii sociologice spun ca femeile lui Rubens sunt grase fiindca acela era idealul aceluia care traia intr-o societate in care oamenii nu aveau ce manca sau mureau, slabi ca toaca, de ciuma, tifos, holera sau mai stiu eu ce. Probabil, daca manechinele de azi s-ar teleporta in acele vremuri, ar fi ocolite pe strada, cu groaza... :) - asta in general, referitor la topic.
Acuma, ca raspuns pesonal la topic: nu cred ca o femeie are neaparata nevoie de un curent feminist ca sa i se confirme ca e ok. Eu, cel putin, n-am avut niciodata nici cea mai mica problema ca sunt femeie, nici personal, nici profesional... dimpotriva, nu mi-am dorit niciodata altceva. :P
-
Şi-o poveste adevărată... de-acum 5 ani:
Bărbaţii…
CANDIDATA
Femeie, Pesti, 35 de ani, prezentabila, cu bani cauta de lucru in alta parte, sa schimbe decorul.
Si la un moment dat, vede un anunt lipit pe zidul Primariei: "Asociatie Culturala din…, angajeaza formatori limbi straine, operare PC, design vestimentar etc. Relatii la mobil: ..."
Da telefon... si dupa ce isi prezinta competentele, experienta si diplomele unui oarecare domn C., raspunsul e chiar mai bun decat se astepta : "Pai atunci poate v-ar interesa o alta pozitie vacanta, aceea de Sef Departament de Cursuri: salariu fix pe carte de munca, masina Ford Focus din dotare etc. Dar trebuie sa va mutati la… Puteti sta la sediul firmei, in apartamentul de protocol, pana va gasiti ceva. Cand veniti la noi sa discutam ?"
Intrebarea care se pune este nu locuinta, caci ar putea sta la fratele ei si, cu timpul, daca merge treaba, sa-si ia un apartament pe credit, din banii de la divort...
Problema este ca nu prea vrea sa fie acuzata de "parasirea domiciliului conjugal" inaintea pronuntarii sentintei de divort, care urma sa mai dureze... doua luni !!!
Cat despre alte motivatii care sa o tina, in aceeasi casa cu un strain, “serviciu contra serviciu” (inclusiv “datoriile conjugale”) nu se punea problema... Mai ales dupa ce-l surprinsese pe "strain" cu o seara inainte vorbind la telefon cu cealalta… Oricum, altceva decat damele ocazionale de consumatie din ultimii 3 ani…Asa, mai bine sa para ca nevasta l-a parasit fara motiv si ca totul se desfasoara “amiabil”, fara scandal in targ...
Dar sa revenim la d-ul C... Surprinzator, acesta nu asteapta sa vina candidata, ci se deplaseaza el la... Si pretinde ca, inainte de intalnire, aflase de la cineva de-acolo cine e familia X, ca stie ca socrul a murit acum doi ani, ca au avut copilul abia pe la 45 de ani... Probabil a aflat si faptul ca sunt printre cei mai “bazati” din zona, dar de asta n-a mai pomenit... Cum ea ii spune ca este din…, aduce aminte ca din intamplare ca e prieten bun cu Ixulescu si il cunoaste pe profesorul de muzica Ygrec si familia lui Zet… Ma rog, detalii. Probabil o “verifica” in continuare. Nimic nou pentru un viitor angajator. Cum in casa cu pricina nu poate fi invitat (si e pus in tema de ce, acesta fiind de fapt si motivul pentru care ea vrea sa plece la…), discutia are loc in parc, pe o banca...
ANGAJATORUL
Leu, 48 de ani, aratand de 40 - 45, divortat de doua ori, cu un copil, o fata de 18 ani. Aduce cu Al Pacino, in varianta cu lentile de contact albastre...
A scris o carte despre femeile Pesti care conduc lumea, avand alaturi barbati Lei. In timpul liber e chitarist, a cantat chiar cu faimoasa formatie … in anii ’80, iar acum promoveaza o formatie folk la…. Pentru toate acestea, a fondat Asociatia umanitara …, care organizeaza festivalurile si evenimentele culturale din … si, pentru autofinantare, mai aduce si ajutoare, mai face si cursuri autorizate...
Cam prea multe amanunte personale, la o prima intalnire cu o viitoare posibila... angajata!
Dar nu numai atat: printre intrebarile personale (zodia, varsta, de cati ani sunteti maritata, aveti copii, ce varsta are sotul dvs etc.), nu se stie cum, cei doi se trezesc ca incep sa-si povesteasca vietile. Mai mult, apar sfaturile despre divort si complimentele. Ciudat, nimic libidinos, de parca el AR FI STIUT DEJA ceea ce “tine” si ce nu la ea si CE VALORI i-au lipsit indeajuns ca sa divorteze... Cam stiintifico-fantastic si cam « in forta » totusi…
Asta daca e acel gen de barbat « vesnic indragostit », corupatorul sentimental, trubadurul, “menestrelul”...
INTERVIUL
“Eu sunt nascut in 58, sunt Leu, cu ascendent in Leu, si am fost crescut de o femeie Pesti, mama mea. Stiti de cine e condusa lumea, doamna ? Pentagonul, si altele ? De femei Pesti, aflate in culisele unor barbati puternici, Lei. Dar numai anumiti Lei. Aveti aceeasi culoare ca si mine, doamna. (“Doar ca eu sunt VOPSITA bruneta, chiar daca am ochi albastri” – ar vrea ea sa spuna.)
[...]
Voi organiza in curand festivalul “… – oras medieval”. Banii nu sunt decat ca sa traiesti, sa-ti cumperi lucruri. Altceva conteaza in viata, altceva trebuie sa lasi dupa tine. Daca vreti sa ajutati pe cineva, avem ajutoare, putem face donatii. Avem magazine de desfacere in …, pentru autofinatare. Ca formatori la cursuri angajam absolventi 2006 de informatica, plateste statul o parte din salariu, dar le dam si 30-40% din incasari, ca mie nu-mi plac oamenii ieftini si toata lumea are nevoie de bani. Nu-i putem plati pe contracte de voluntariat, ca nu sunt inca reglementate legal, dar le dam ajutoare si bani pe contracte de sponsorizare de studii, pe donatii (am haine Versace second-hand si 600 de perechi de pantofi de marca, ca am de unde sa aduc).
[...]
Eu obtin intotdeauna ceea ce vreau, cum vreau, de unde si cand vreau. Si stiu ca si dumneavoastra sunteti la fel. Sunteti chiar mai puternica decat mine, si decat multi barbati din lumea asta. Femeia (si omul in general) trebuie lasat complet liber. Atunci e in stare sa creeze. Atunci ofera o femeie totul, cand nu e constransa. Eu am divortat tocmai findca sotia mea dorea sa ma controloze. I-am spus : “Daca ma mai suni la fiecare ora sa ma intrebi unde sunt si daca nu cumva sunt cu altcineva, poate ca intr-o zi chiar voi fi cu altcineva, daca asta vrei.”
[...]
Sotul dumneavoastra este gelos, doamna. Pe puterea, pe succesul dumneavoastra. Si e inca un copil. Barbatii nu se maturizeaza decat dupa 40 – 45 de ani... UNII dintre ei. Altii mor niste copii mari.
Eu am un sfat, pe care-l dau fetelor tinere : cu o ora inainte de a merge la altar, du-te si te culca cu un alt barbat. Chiar daca asta te va face sa te simti murdara, injosita, totusi vei fi sigura ca faci ceea ce trebuie. Daca nu simti un regret profund pentru ceea ce ai facut, inseamna ca iti trebuie doar un barbat. Si e pacat sa te casatoresti doar pentru implinirea acestei nevoi.
[…]
Exista femei si muieri, stiati ? Stiti care e diferenta intre ele ? Muierile sunt ca nuferii, iar femeia ca floarea de colt. In ambele cazuri, trebuie sa le cauti si sa stii sa le culegi. Dar spre deosebire de nuferi, floarea de colt o gasesti foarte rar si trebuie sa faci un efort infinit mai mare pentru a o culege. Si dupa aceea, sa nu o distrugi, ci sa o faci sa traiasca in mana ta. Si cu toate cautarile, nimeni nu-ti garanteaza ca o vei gasi sau unde : aici, sau cu un pisc mai sus.
[...]
Am vazut multi oameni care “tremura” sa nu divorteze, sa nu fie dati afara. Nu ne dam seama ca poate Dumnezeu ne face sa trecem prin aceste suferinte temporare, pentru ca ne pregateste o schimbare, ceva mai bun.
Faceti tot ce puteti sa va salvati casnicia. Dar numai daca merita. Parerea mea e ca intr-o casnicie nu poate fi decat totul sau nimic. Daca se ajunge sa se puna problema divortului, se “rupe” ceva esential. Revenirea nu mai are rost, daca sotul dumneavoastra nu-si da seama ce perla veritabila are langa el.”
...Oau ! Halal sef ! Sau pledoaria asta a fost doar “refrenul” frumos al unui vesnic Romeo, de cate ori vede o posibila Julieta... Iar Leu ?! Ca si fostul sot ? Ca si cum toti “Leii”, cei mai feroce pradatori, dar si cei care prefera vanatul cel mai facil, ar simti ca, sentimental, o femeie ca ea e prada cea mai usoara.
Daca atacul incepe cu atingerea virtuala onirica prin comunicarea spirituala...
Ea a fost retinuta, n-a vorbit prea mult, a ignorat avansurile, incercand mereu sa readuca discutia la CV, la experienta, la cerintele postului... Altfel, ar fi vrut sa-i spuna ca, indiferent cat l-ar aprecia ca om, e prea “vida de sentimente” acum ca sa se gandeasca la ORICINE ca la o posibila relatie... Cel putin un an de-acum incolo, “iubirea” ei va fi munca. Senzualul sublimat in pasiune profesionala, cultura, pictura, scris. Adica tot ceea ce n-a reusit sa faca de o viata. O viata pe care si-a lasat-o mereu pe mai tarziu, in voia altora... Ceea ce si-a promis ca n-o sa se mai intample niciodata. “In the year of God 2006” (cum incep filmele de fictiune americane), pierduse tot : servici, prieteni, oras, casa, sot.
Dar ea a preferat sa taca. Cel putin pentru moment.
La plecare, au mai stat cateva minute in picioare in fata bancii din parc. Pe urma, s-au mai intors de vreo doua ori un pas, doi din drum. « Observati ? S-a creat o unda de magnetism intre noi. » - a spus el, aratand spre distanta de cativa pasi, de la care avea loc schimbul de cuvinte, fara ca nici unul sa se poata hotara sa intoarca spatele si sa plece.
La despartire : “Sa-mi trimiteti mesaj pe mobil cand veniti la….”
URMAREA
A doua zi, ea a trimis urmatorul SMS :
“As putea incepe serviciul cel mai devreme din 5 februarie si cel mai sigur de la 5 martie : Nu doresc sa fiu acuzata de parasirea domiciliului conjugal inainte de pronuntarea sentintei. Nu vreau nici sa va incurc, nici sa pierd aceasta sansa. Pot veni intre timp pana la… sa negociem oferta de angajare. Astept raspunsul dumneavoastra.”
Mesajul de confirmare a sosit abia azi-dimineata. Nici un raspuns pana la aceasta ora. Nu poate oferi conditiile cerute de angajare ? Sau acceptarea verbala a tuturor conditiilor cerute a fost doar o strategie de boem “vesnic indragostit” ? Asteapta ca ea sa se “limpezeasca” dupa divort ? Asteapta sa il sune ea, sa-si “verifice” astfel impactul primei intalniri ? A renuntat ?
Dar ea ? Ceea ce isi doreste acum este o relatie strict profesionala.
Cat despre mai tarziu, daca undeva, candva... ?
Ciudat, nu-i iese din cap singurul aspect care nu se potrivea cu alura lui „for ever young” : gura. Livida, vinetie, ca aceea a unui cadavru. Cardiac ? Cirotic ? Violent ? Pervers ? Nebun ? Acest detaliu i-a ramas in cap, ca si cum ceva ascuns, necurat, ar fi iesit la iveala, care nu s-ar fi putut ascunde chiar cu totul, sub acea aparenta empatica.
Acelasi sentiment ca atunci...
Atunci cand (de ce isi aduce ea aminte de asta acum ?) un "cuceritor" aidoma, acum 14 ani, n-ar fi facut-o sa sufere atat, dupa un prim “magnentism” la fel de fulminant, daca EA nu ar fi facut pasul urmator, ignorand ceea ce-i spunea al saselea simt... Merita sa accepte acest post ? Mai poate fi vorba doar despre o slujba inofensiva ?
Inca ceva : acum isi da ea seama ca 10 ani, casatoria a fost o pavaza suficienta (oricat de buna – rea ar fi ea) impotriva asediilor de orice fel. Un loc caldut, ca un post la stat. Cel putin linistit si lipsit de riscuri, desi nu si de iluzii. Chiar daca nu e cazul acum, oare cu timpul, cu altii, iluziile nu vor fi mult mai mari si mai dureroase, fara acest refugiu ?
Si nu doar atat : Dincolo de acest post, de aceasta situatie, de multe altele care vor mai fi sa fie, acolo in casnicie a existat candva mai multa dragoste decat o mie de complimente la prima vedere si mai multa comunicare decat orice divagatie existentiala. Ea SIMTE ca si mizeriile de-acum sunt in mare parte orgoliu, bravare, teribilism, infantilism. Or mai fi ramas ceva sentimente pe undeva pentru care sa merite sa lupti ?
In fata unui pahar de vin, mintea ei e vida de solutii, de viitor, de identitate. Simturile ei se rezuma la gustul asemanator dulcetii de nuci verzi cu lamaie al licorii aurii. Spre deosebire de o mutime de alte situatii cand a gustat exact acelasi vin, acum acesta ii trezeste vag, un singur sentiment : acela al calatoriei cu avionul Tarom inapoi din Canada, dupa 7 luni de singuratate. Niciodata n-a mai simtit de-atunci atat de frapant aroma distincta a acestui soi de Muscat Otonel. Si tot niciodata nu s-a mai asociat aceasta senzatie cu intoarcerea acasa, la cineva drag. Poate de aceea are impresia ca, in sfarsit, e fericita, in ciuda situatiei paradoxale in care se afla.
Nu exista explicatii pentru asta. E vorba de pura amintire a unei senzatii gustative de demult...
CONCLUZIA
Dupa un an…
Postul acela, in final… nu s-a mai ivit. Sau, ma rog, era ceva mult mai putin castigator decat promitea, pentru o femeie care ar fi trebuit s-o ia de la capat cu casa si masa intr-un mare oras…
„Angajatorul” a mai sunat totusi, insistent, a trimis sms-uri de sarbatori… etc. Pana cand, intr-o zi, i-a raspuns la telefon sotul pe care el il credea de mult scos din ecuatie. Si apelurile au incetat…
S-a dovedit ulterior ca era casatorit… nu divortat. Mai bine zis, si – si. Adica insurat a doua oara… cu o veche cunostinta comuna, o fosta colega de-a ei, sex vedeta feminina din studentie… floarea de colt, nu?
Ea a mai avut de-atunci numeroase ocazii veritabile de a pleca si de a lucra, intr-un mod mai mult decat onorabil. Dar nu a plecat... inca. Si totusi, de un an nu s-a schimbat nimic. Nici in mai bine, nici in mai rau…
Cine a avut totusi dreptate? Sau cine a avut castig de cauza?
-
Hop si eu. Mi-a luat ceva timp pana am citit tot topicul :)
Pe la pagina 6 sau 7, cineva spunea ca a fi single este un lux. De asemenea, am remarcat tendinta de a considera normalitatea ca fiind cuplul, deci a fi single ar fi anormal?
De multe ori m-am lovit de argumentul "caut pentru ca _am nevoie_ de cineva". Sau explicatii despre dragoste: "sunt indragostit/a, adica scopul vietii mele esti tu". Nevoile financiare sunt mult prea bine cunoscute.
Mie argumentatia de tip nevoie mi se pare cam ca argumentatia romaneasca cu "sa ne dea statul", fara sa se gandeasca ca si statul ala da, daca ia de la altii. Imi cam aminteste de Marx, cu efortul dupa posibilitati si retributia dupa nevoi.
Cand vrei o relatie stabila pentru ca ai nevoie, de fapt vrei pe cineva care sa te tina pe picioare, la schimb accepti compromisuri, care uneori devin dezumanizante. Luxul consta in a sta pe picioarele tale, a iti asuma ca esti ceea ce esti si de aici sa incepi sa iti imbunatatesti viata, poate cu un partener, poate cu plimbari (experienta, cunoastere), poate cu un copil.
Nu fac apologia vietii single, dar critic vehement relatiile bazate pe nevoie (fie ca discutam de nevoie financiara, fie ca discutam de nevoie sufleteasca) si spun ca din pacate, mult prea des nevoia, si nu parteneriatul, a ajuns sa fie la baza relatiilor.
-
Leu, 48 de ani, aratand de 40 - 45, divortat de doua ori, cu un copil, o fata de 18 ani. Aduce cu Al Pacino, in varianta cu lentile de contact albastre...
A scris o carte despre femeile Pesti care conduc lumea, avand alaturi barbati Lei. In timpul liber e chitarist, a cantat chiar cu faimoasa formatie
in anii 80, iar acum promoveaza o formatie folk la
. Pentru toate acestea, a fondat Asociatia umanitara
, care organizeaza festivalurile si evenimentele culturale din
si, pentru autofinantare, mai aduce si ajutoare, mai face si cursuri autorizate...
parca as citi un roman !
imi place mult cum scrii CAROLINE ! :)
-
Nu fac apologia vietii single, dar critic vehement relatiile bazate pe nevoie (fie ca discutam de nevoie financiara, fie ca discutam de nevoie sufleteasca) si spun ca din pacate, mult prea des nevoia, si nu parteneriatul, a ajuns sa fie la baza relatiilor.
e foarte corect ce spui tu, dar ma intreb citi dintre noi avem curajul sa fim asa sinceri cu ceea ce credem si in anturajele noastre, toti avem prieteni casatoriti si vedem diferite situatii dar ne tinem gindurile pentru noi , pentru ca altfel i-am pierde si pe aia putini cu care oricum socializam ca sa fie , de cele mai multe ori .......
-
e foarte corect ce spui tu, dar ma intreb citi dintre noi avem curajul sa fim asa sinceri cu ceea ce credem si in anturajele noastre, toti avem prieteni casatoriti si vedem diferite situatii dar ne tinem gindurile pentru noi , pentru ca altfel i-am pierde si pe aia putini cu care oricum socializam ca sa fie , de cele mai multe ori .......
:) Ce fac altii in casa lor, e problema lor. Nu ma plateste nimeni sa discut problemele lor, nici macar sa ii critic.
Discutia despre nevoie am deschis-o in contextul topicului, in ideea ca s-a discutat ca normalitatea ar fi cuplul, ca sa te ajute cel de langa tine. Oamenii ar mai trebui sa se ajute si singuri, iar SinglesCamp mi se pare un proiect fantastic tocmai din cauza asta - te ajuti singur.
-
...am trait intr-o societate care pana acum a creat ....dependente si indobitocire....in aproape 20 de ani nu ai cum sa inoculezi in "vena" iubirea si stima de sine atat timp cat ni s-a spalat creierii cu "familia celula societatii", " ca asa trebuie sa fii la casa ta", "ca ce spune lumea" si nu mai repet sloganuri cunoscute ( cel mai favorit mie e cel cu " pai si ce a facut ca sa tie barbatul langa ea?").....asa ca va mai dura mult pana lumea va intelege ca mai intai e vorba de autocunoastere, ca familia da, e ok cat timp e alcatuita din doi oameni ce sunt "autosuficienti"....atat timp cat se merge asa cum spunea si Ana pe nevoi....am nevoie de un barbat sau o femeie "ca sa"....nashpa in momentul cand celalalt nu-i mai satisface nevoia...
mai aud ca a innebunit lumea in ziua de azi...aiurea....era nebuna....si in timpurile trecute barbati bateau femei, inselau sau femei abuzau emotional copii...numa ca nimeni nu avea curaj sa vorbeasca si se mergea pe alt slogan " nu trebuie sa stie nimeni necazul tau"....basca ca regimul in sine te tinea legat....ca nu poti divorta ca esti membru de partid, ca esti "director", ca ce spune lumea, ca nu se uita la tine nici un barbat daca ai copii ( de parca era musai sa se uite)...si deasemeni femeile nu evoluasera atat de mult....si asta e valabil la nivel mondial ....
da, timpurile se schimba, omul e centrat pe sine, pe dezvoltare, pe schimbare si mitul familiei traditionale incepe sa dispara...evolutia societatii ( nu stim daca e buna sau rea) duce dupa sine si dezvoltarea altor tipuri de relatii interumane...
-
dragele mele , dragii mei , alegerea de a fi single ori in cuplu nu ne apartine intotdeauna . de multe ori starea este hotarata de... cine stie cine ? soarta ,Dumnezeu ori cum vreti voi sa-i spuneti .
din punctul meu de vedere viata in cuplu nu poate fi egalata de niciunul dintre momentele petrecute single .
sa ma explic : am dobandit acest ( nefericit pentru mine ) statut de single de aproape doi ani , dupa o casnicie de 21 de ani . pana la 34 de ani am avut "n" relatii ( una chiar durand 9 ani ) fara insa a-mi dori sa traiesc oficial in cuplu . am fost o fie deosebit de independenta si ideea maritisului pur si simplu ma speria . pana cand... a aparut sotul meu . au trecut doi ani de convietuire impreuna pana cand sa iau hotararea de a oficializa relatia noastra si 11 ani pana cand sa devin sotia lui si in fata lui Dumnezeu . mireasa la 45 de ani ? cu rochie alba si toate celelalte ? daca vi se pare putin fortat sa stiti ca am fost cea mai fericita mireasa din lume ( si , zau ca n-am fost urata deloc ;) ) si chiar am si o poza in care sotul meu ma trece pragul in brate desi nu sunt deloc genul poupee mignon :) .
dar nu pentru statutul de nevasta ori de mireasa pledez eu aici . nici ca m-au interesat vreodata comentariile privitoare la "fata batrana " ori " piatra din casa " . cand l-am intalnit pe omul meu am stiut , de fapt am simtit , ca el este jumatatea mea si ca a-l ignora inseamna sa-mi ignor insasi viata mea . mai pe scurt , nu mi-a mai fost teama sa iubesc si sa plonjez in aceasta iubire cu tot sufletul si toata fiinta mea .
n-am de gand sa va povestesc acum momente minunate din viata mea de nevasta implinita ( inca nu m-am ramolit intratat ;D ) . vreau doar sa va rog sa nu lasati dragostea sa treaca pe langa voi daca aveti norocul sa o intalniti . nu va lasati influentati de experientele nefericite traite pana acum . cine stie ? poate aceste experiente au fost necesare in pregatirea viitoarei voastre vieti . poate ca trebuia sa invatati ceva din ele pentru a implini demn si frumos o noua traire. nu va fie teama de iubire ! ingaduiti ca dragostea sa patrunda in viata voastra si nu o alungati doar pentru ca o data ( sau de mai multe ori daca ati avut ghinion ) ea nu a fost ceea ce v-ati fi dorit .
off , e greu sa faci lobby ... poate ca nu sunt in stare sa va ofer cele mai potrivite argumente , dar va rog din tot sufletul sa ma credeti ca oricat de "seif" vi s-ar parea statutul de single , nu merita sa pastrati o stare de siguranta relativa in detrimentul uneia in care , jumatatea voastra va aduce un buchetel e flori de ori cate ori vine de la piata , ori va spune : " buna dimineata , dragostea mea ! ".
dragele mele , dragii mei , va rog di suflet sa ma credeti ca nicio traire , niciun eveniment nu are aceiasi valoare ca atunci cand poti sa-l impartasesti cu omul iubit .
sa nu va fie teama sa iubiti ! as merge chiar mai departe : iubiti fara a incerca o exercitare a vreunui control . ce este sa fie al vostru va fi cu siguranta asa cum mi s-a intamplat si mie ( la o varsta la care eram deja catlogata drept " fata batrrana " ) .
iubiti , dragele mele , dragii mei !
daca nu mi-ar fi teama de ridicol ( sunt , totusi , o femeie aproape batrana ), daca nu m-as teme ca demersul meu in a face lobby in favoarea iubirii ar putea fi interpretat drept o nostalgie de om single, poate ca as incerca sa va impun printro multime de argumente ca viata voastra ar fi mult mai implinita si mai fericita daca nu ati trai singuri ci alaturi de suflete- pereche .
aveti curaj , dragele mele , dragii mei , si daruiti-va dragostea !
-
aveti curaj , dragele mele , dragii mei , si daruiti-va dragostea !
Problema cea mare este gasirea persoanei careia sa-i daruiesti dragostea. Nu curajul lipseste, ci jumatatea de care ai nevoie ca sa-ti exerciti acest curaj. :(
-
aveti curaj , dragele mele , dragii mei , si daruiti-va dragostea !
:) Asa este, ai dreptate! Dar in cursul vietii mereu crezi ca persoana pe care tocmai ai intalnit-o este cea pe care ai cautat-o pana atunci. Cu atat mai mare mi-a fost dezamagirea, in momentul in care respectivul mi-a dat de inteles ca nu este adevarat. Am fost o visatoare? Poate... dar nu m-am lecuit de iluziile mele, desi m-am resemnat cu ideea de single pana la adanci batraneti. Am citit ce s-a scris pana acuma, si cred ca starea de single este o stare normala, desi aud mereu in jurul meu remarci de genul : "nu s-a casatorit pana acuma!? nu este normal". Si esti privit ca o ciudatenie, ca ceva iesit din tipare. Nu exista nici un motiv pentru care sa consider persoanele single ca "persoane neimplinite" fiindca nu si-au gasit jumatatea. Dar din pacate exista multi altii care judeca pe ceilalti in acest mod. Toti avem sentimente, vise, iluzii si sperante pe care le mai pierdem pe drumul vietii.
-
Mai scriam undeva pe-aici - cred - ca atitudinea despre "singalsii" care ar avea nevoie de mila, de ajutor sau chiar de petitori ca sa intre si ei in "normalitate" este la fel de falsa ca si aceea din frazeologia proiectele europene "femei si alte categorii defavorizate". Femeile NU sunt o categorie defavorizata, persoanele single NU sunt anormale... si, ca si femeile, sunt chiar un procent semnificativ din populatie! Exista scoli in SUA unde doar 3% din copii provin din cupluri biparentale "normale".
Nici cuplul, nici celibatul nu sunt o stare de gratie... ci o stare de fapt, pur si simplu.
Nu fac apologia singuratatii, dar nici a cuplului, dar pentru mine e mai demna de mila "trocul" legal de servicii si contraservicii intre doua persoane decat asumarea singuratatii.
Si-apoi... nu toti oamenii sunt facuti sa fie familisti de cariera. :P Faptul ca NU ne acceptam NOI INSINE o serie de lucruri care nu corespund majoritatii "acceptate" este ceea ce ne face sa suferim cand suntem singuri, nu faptul in sine.
Exemple de intrebari care mi se pun, de cand sunt single:
1. Mai lasa si tu de la tine, ca asa n-o sa se lege nimeni de tine niciodata.
Atata am "lasat" pana acum, incat uitasem si pe unde m-am lasat pe mine, pe drum... ;D Cine te iubeste cu adevarat, iubeste ceea ce esti, nu ceea ce ar vrea ea/el sa fii...
2. Au trecut 3 ani, tu nu vrei sa-ti refaci viata? (Expresia asta ma face sa rad intotdeauna).
Cum sa nu?! - raspund - Exact asta fac de 3 ani incoace: imi refac viata. Aproape ca mi-au trecut de tot insomniile, sindromul premenstrual si crizele de nervi de-atunci. :P
3. Esti prea pretentioasa! Eu?! Ba deloc. Nu vreau decat un singur lucru de la un eventual "celalalt": sa aduca macar un mic "ceva" in plus vietii mele actuale, astfel incat sa ma simt mai bine cu el decat singura. Nu sa-mi pretinda sa renunt la ceea ce sunt, ce am sau ce-mi place doar ca sa fiu si eu cu cineva, "in randul lumii"...
Viata bate filmul: am intalnit barbati (de cand am divortat), dintre care unul si-au supralicitat oferta pana acolo incat sa-mi spuna ca o sa vina vremea cand o sa fiu batrana si o sa trebuiasca sa platesc bani grei pentru sex de ocazie... Implicit: "adjudeca-ma" de pe-acum... ofera-mi in schimb casa si masa... suporta-ma... eu ma ofer in schimb doar sa... :-[
De altfel, sursa principala a frustrarilor de tot felul este educatia. Ati auzit vreodata de devieri psihice la animale?! :P ;D
-
3. Esti prea pretentioasa! Eu?! Ba deloc. Nu vreau decat un singur lucru de la un eventual "celalalt": sa aduca macar un mic "ceva" in plus vietii mele actuale, astfel incat sa ma simt mai bine cu el decat singura. Nu sa-mi pretinda sa renunt la ceea ce sunt, ce am sau ce-mi place doar ca sa fiu si eu cu cineva, "in randul lumii"...
Subscriu. Si eu intreb ce mi se ofera la schimb pentru ce ofer eu. De prea multe ori, raspunsul e evaziv sau lipsa.
-
Subscriu. Si eu intreb ce mi se ofera la schimb pentru ce ofer eu. De prea multe ori, raspunsul e evaziv sau lipsa.
Nu ma refeream la un schimb... Eu ma ofer pe mine, cu bune si rele, cu conditia ca acel ceva, acea senzatie de mai bine, sa existe de la inceput. Cu toate acestea, mi se ofera mereu lucruri pe care nu le cer si nu le doresc... Exista prea multi barbati (cel putin in categoria mea de varsta) dispusi sa faca compromisuri inimaginabile doar ca sa se conformeze majoritatii. Nu se intelege ca daca nu exista acel "ceva", nu exista decat singuratatea. Si in acest caz, e de o mie de ori mai buna decat singuratatea in doi.
P.S. Ca sa nu fac discriminari, am si prieteni barbati care spun: "Este inimaginabil la cate tertipuri si compromisuri se preteaza o femeie singura doar pentru un blid de mancare, un acoperis deasupra capului sau un... statut social.
-
Schimburile nu sunt doar in moneda.
-
[...]dar pentru mine e mai demna de mila "trocul" legal de servicii si contraservicii intre doua persoane[...]
Asta nu e nici o problema cita vreme cei doi parteneri isi asuma in mod constient "trocul" respectiv, ii inteleg consecintele si sunt dispusi sa le accepte. Reprezinta alegerea lor, la care au dreptul, si relatia in conditiile acestea devine una normala. Faptul ca eu, tu, el, ea nu am face asta reprezinta doar o diferenta de opinie si atit. Nu inseamna ca alegerea celor doi e una buna sau proasta ci, pur si simplu, ca este alegerea lor.
Problema, anormalitatea apare in momentul in care alegerea unui astfel de "troc" nu mai este rezultatul de comun acord al celor doi, ci rezultatul autoimpunerii unor cutume sociale, cind fac acest "troc" nu pentru ca asa se simt ei bine, ci petru ca asa se simte societatea bine. Anormalitatea este atunci cind unul sau amindoi membrii cuplului nu se simte bine cu aceasta sarada dar continua sa o duca mai departe pentru a da bine in ochii societatii.
-
cind sunt intr-o relatie eu recunosc sincer ca nu cer nimic de la celalalt. doar dau. si e atit de mult ceea ce ofer incit ceva se intoarce si la mine inapoi.
eu cind ofer ma simt implinita, cind am cui sa daruiesc iubire, si mingiiere, si clipe, si alinare, si amintiri, si vorbe frumoase. eu pentru asta vreau sa fiu ne-singura.
m-am intrebat de multe ori cind iubesc de ce iubesc. nu de ce iubesc pe cineva anume, ci la modul general. nu sunt mai bine si linistita fara ??
si raspunsul a fost de fiecare data acelasi: ba da. sunt mult mai linistita fara tulburari, si intrebari, si doruri, si indoiala, si agitatie, si teama, si nerabdare, si framintare, si ... si ... .
dar oricit de multe ar fi neajunsurile, ele nu cintaresc nimic pentru ca e ceva ce nu pot avea cind sunt solo: devin o alta persoana cind iubesc. pe aia o plac si eu. mi-e draga. si la ea nu pot sa ajung de una singura.
nu fac pro si contra pt nici una din situatii ca ar suna deplasat. ca doar nu depinde total si complet doar de mine.
dar cind sunt intr-o relatie ma bucur de ceea ce imi ofera, iar daca sunt single nimic nu ma impiedica sa nu valorizez acest statut.
jeanette puiule eu cred ca e nevoie de mai multi pasi ca sa ajungi sa traiesti ce ai descris tu acolo. in primul rind sa se gaseasca, fiecare sa-l intilneasca pe celalalt. si sa-l recunoasca. si sa se opreasca. si sa aiba rabdare. si timp - momentul trebuie sa fie ala care trebuie. si sa tina minte mereu ce ii uneste, nu ce ii diferentiaza. si mai ales fiecare sa fii aflat ce e iubirea dinainte, nu sa astepte de la celalalt sa i-o aduca in bagaje.
de aici lucrurile merg asa cum si le aseaza. dar nu ca in povesti pina la adinci batrineti. viata e pe repede inainte si trebuie traita azi aici acum ca nimic nu dureaza. gresit e nu ca nu dureaza, ci ca ne asteptam sa fie si sa fim eterni.
PS: jeanette e a nustiu cita oara cind ma faci sa pling. nu te mai iert sa stii. gata.
poate poate daca imi trimiti poza aia de care pomeneai mai sus mai ai vreo sansa
-
Problema, anormalitatea apare in momentul in care alegerea unui astfel de "troc" nu mai este rezultatul de comun acord al celor doi, ci rezultatul autoimpunerii unor cutume sociale, cind fac acest "troc" nu pentru ca asa se simt ei bine, ci petru ca asa se simte societatea bine. Anormalitatea este atunci cind unul sau amindoi membrii cuplului nu se simte bine cu aceasta sarada dar continua sa o duca mai departe pentru a da bine in ochii societatii.
Multumesc, exact la asta ma refeream, dar probabil nu m-am exprimat eu suficient de clar... am considerat ca e implicit. ;) Problema este ca, din ceea ce vad eu printre oamenii din jurul meu, 1 din 10 sunt cuplurile in care "trocul" merge, iar 9 sunt ca mai sus... Nu-i pacat sa se mai numeasca un cuplu? :-\
-
Problema este ca, din ceea ce vad eu printre oamenii din jurul meu, 1 din 10 sunt cuplurile in care "trocul" merge, iar 9 sunt ca mai sus... Nu-i pacat sa se mai numeasca un cuplu? :-\
Da, e pacat! Asa ca inventez un nou concept care sa-i defineasca pe cei 9: cuplul societar :)
-
Inca un punct pe tema discutiei despre cupluri, acum ca am scos din discutie cuplul societar (multumiri Saturnianul): pe masura ce trece timpul, oamenii se schimba - isi schimba modul in care isi ocupa timpul liber, asteptarile, valorile, inclusiv faptul ca ne maturizam in ritm inegal si imbatranim in ritm inegal. Cuplul trebuie sa supravietuiasca schimbarii, in timp ce ca single, nu te afecteaza schimbarea decat in termenii in care te schimbi tu.
Rata divorturilor din vestul Europei spune multe despre succesul cu care cuplurile trec peste schimbare. La noi inca sunt multe constrangeri economice si sociale. Din punctul asta de vedere, poate o abordare mai apropiata de posibilitatile reale ar fi aceea a cuplului pe termen limitat, care termen sigur ca se poate extinde, dupa posibilitati.
-
poate o abordare mai apropiata de posibilitatile reale ar fi aceea a cuplului pe termen limitat, care termen sigur ca se poate extinde, dupa posibilitati.
posibilitatile reale apar chiar si atunci cand se crede ca le-ai eliminat pe toate. sa gandesti ca mai poti extinde o relatie doar ca "fericire intermediara" intre simplu si fantezist, inima si minte sau animala si spirituala.
-
Julia, ofera-ti tie ceea ce vrei sa oferi altuia...si apoi vei oferi la toata lumea neconditionat....sunt inca multe de spus...s-a scris atat de frumos...Caroline, multi barbati nu au nevoie doar de un anume tip de "oferta"...dar ma opresc acum ca sunt pe fuga :)
-
Cheia acestei intrebari are un singur raspuns: disponibilitatea la a face compromisuri. Relatia dintre doi oameni nu poate fi construita in afara compromisurilor. Sunt femei(sau barbati-mai rar) care tin atat de mult la casnicia lor, incat nu concep sa se desparta indiferent de motiv. Agresiunea verbala, fizica, inselarea de catre partener, purtarea grijilor caminului, copiilor mai mult de una singura, acceptarea unui partener degradat de bautura,a unui partener cu orgolii nemasurate si nejustificate, etc. sunt motive ce par hotaratoare in ruperea unei relatii. Spectrul singuratatii sperie mai mult, ducand la acceptarea compromisului de a-ti trai viata intr-un mod nedemn. Uneori motivul acceptarii este neputinta sustinerii materiale, motiv care a mai diminuat in timp datorita emanciparii femeii, ceea ce a dus la tot mai multe despartiri. Aceste compromisuri sunt absolut daunatoare ducand in timp la schingiuirea sufletului si chiar a trupului. Este un martiriu fara un scop nobil.
Totusi, compromisul de bun simt trebuie sa fie parte componenta a unei relatii. El duce la consolidarea acesteia, transforma partenerii ducandu-i unul catre altul, amestecandu-i, nascand in fiecare fragmente din personalitatea celuilalt. Aceasta duce la o mai buna inradacinare a sentimentelor, a dorintei de a merge impreuna pana la capat, a obtinerii unui confort al relatiei.
-
Julia, ofera-ti tie ceea ce vrei sa oferi altuia...si apoi vei oferi la toata lumea neconditionat....sunt inca multe de spus...s-a scris atat de frumos...Caroline, multi barbati nu au nevoie doar de un anume tip de "oferta"...dar ma opresc acum ca sunt pe fuga :)
ai dreptate draga mea. stiu ca nu poti sa iubesti pe altul daca nu te iubesti pe tine. de aia am si zis ca trebuie sa ai tu iubire nu sa astepti sa vina de la cel de linga tine. dar la mine pe primul plan e sa ofer. am vocatie de caritate, mai stii...
hai fugi si pe urma vino inapoi
-
pocama, compromisuri da...sacrificii nu...incet, incet mentalitatea asta dispare...da, casatoriile vor fi mai rare, poate chiar si mai multe familii intr-o viata de om...dar decat o singura familie mutilata de doi oameni "bolnavi" care dau societatii tot copii "bolnavi" mai bine un parinte sanatos chiar daca e single , indiferent de sex. Compromisurile de bun simt se nasc in cei cu aceleasi principii de viata , aceleasi mentalitati, aceleasi dorinte....geba un compromis intre mine pt care are importanta daca azi am facut ceva util sufletului meu in timp ce celuilalt ii pasa ce e in frigider. Geaba ca mie imi place sa merg la plimbare pe jos daca celalalt nu concepe sa puna piciorul nici un metru dincolo de masina. Sunt exemple simple, poate prea simple....sau am inceput eu sa ma departez de sfera pragmatica a vietii dupa ce am vazut ca altele sunt de fapt valorile vietii. Si oricum ne transformam; e clar ca eu nu imi mai doresc ce imi doream acum 5 ani , deci si dorintele ar trebui sa se "asorteze" la un moment dat cu celalalt.
-
... Compromisurile de bun simt se nasc in cei cu aceleasi principii de viata , aceleasi mentalitati, aceleasi dorinte....
Tocmai aici este ieea de compromis... Eu nu sunt ca celalalt, avem ceva incompatibilitati pe care nu le putem rezolva decat prin acest acord, bazat pe cedari reciproce. Doar asa putem incepe sa cladim cat mai mult, sa punem o temelie cat mai solida la baza relatiei. Eu accept ca tu esti diferit de mine, te respect pentru ceea ce esti, nu incerc sa te modelez dupa placul meu, imi propun sa te inteleg cat mai bine, iar pentru asta fac concesii care ne pot ajuta pe amandoi: pe mine sa te cunosc mai bine, sa ma pliez cu personalitatea ta, sa privesc prin ochii tai, iar pe tine sa ma apreciezi pentru asta si sa-mi raspunzi cu aceiasi moneda. Probabil pare idealist ceea ce spun, dar daca vom continua sa privim viata ca pe o traire eminamente pragmatica, fara a-i acorda sansa unor reflectii mai subtile, dezamagirile nu vor intarzia sa vina.
-
[...] bazat pe cedari reciproce. [...]
Daca relatia este doar despre a ceda, atunci cred ca nimeni n-ar mai vrea asa ceva. Mai degraba as zice schimburi reciproce: ofer beneficiul x contra beneficiul y (de ex, iti fac cafeaua de dimineata iar tu te duci dupa ziar). Daca eu trebuie sa tot las de la mine, si celalalt face la fel, atunci in ce consta avantajul de a sta impreuna?
Teoria compromisurilor mi se pare ca devine falimentara insa in momentul in care nu mai discutam de schimburi pozitive, ci de schimburi negative (ex. iti fac de mancare si te rog descalta-te cand intri, ca sa nu intinzi noroiul peste tot).
-
Caroline, multi barbati nu au nevoie doar de un anume tip de "oferta"...
Da, n-am zis ca nu! Numai ca cu mine se intampla invers: regula este cei care cer si exceptia - cei care NU cer (eu am intalnit un singur barbat de acest gen - in afara de fratele meu :) - deci ca amici, doar.
Nu contest ca exista si multi barbati sa le zicem "normali". Insa, cum mi se intampla taman pe dos, am ajuns sa-mi pun intrebarea - la modul serios - daca nu e ceva cu mine. Se stie doar ca atragem inconstient "oglinda" proprie. Poate ca am ceva de indreptat, de reconsiderat, de reinvatat, diferit de ceea ce-am trait pana acum - tinand cont ca intre 22 si 37 am avut un unic sot. Nu e ceva de neglijat acest lucru... am observat ca "atrag" uneori oameni sau situatii pe care nu mi le doresc in mod constient chiar si in viata profesionala! :o Problema care se pune este CE ar trebui sa schimb la mine in acest sens. Un prim raspuns la care am ajuns - deocamdata - este ca poate ca ar trebui sa ma iubesc mai mult pe mine insami. Nu in sens narcisic, ci al stimei de sine si respectului pentru viata proprie. Unii dintre cei apropiati imi mai spun si ca poate ar trebui sa invat sa spun si NU si sa CER atunci cand am nevoie de ceva, nu sa astept ca toata lumea sa ma inteleaga si sa se "prinda" de la sine... Mai am insa mult de lucru cu mine - ca sa folosesc o expresie la moda. 8)
-
P.S. Scuze pentru cacofonia precedenta... ::)
-
dar oricit de multe ar fi neajunsurile, ele nu cintaresc nimic pentru ca e ceva ce nu pot avea cind sunt solo: devin o alta persoana cind iubesc. pe aia o plac si eu. mi-e draga. si la ea nu pot sa ajung de una singura.
off , ca frumos mai zisesi jul , puiule . taman pe sufletul meu :-*
PS. jul , ti-am trimis poza pe mail
-
...
asta e ca in bancul ala: nevasta te ajuta sa treci mai usor prin problemele pe care nu le-ai fi avut daca nu erai casatorit.
Normal. Adevarata viata a unei femei incepe dupa casatorie. A barbatului tocmai s-a terminat atunci. ::)
-
Normal. Adevarata viata a unei femei incepe dupa casatorie. A barbatului tocmai s-a terminat atunci. ::)
Ai grija ce emiti...ca aia atragi catre tine...
Imi pare rau...dar ceea ce tocmai ai scris suna foarte urat. Pentru mine.
-
ofer beneficiul x contra beneficiul y
cred ca mai profitabil ar fi sa OFERI, fara a astepta ceva sa vina "contra" a ceea ce oferi.
si uite-asa te scuteste de dezamagire.
Daca eu trebuie sa tot las de la mine, si celalalt face la fel, atunci in ce consta avantajul de a sta impreuna?
liniste, intelegere, armonie in cuplu?
imbogatire sufleteasca reciproca?
cladire a unei vieti in doi bazata pe respect si ajutor reciproc? incredere in tine si in celalalt ca orice ai face, stii ca totul ESTE bine oricum?
Eu cred ca e mare arta sa stii si sa poti in acelasi timp sa lasi de la tine. Daca si celalalt lasa de la el - asta fiind oricum optiunea lui - te poti declarata fericita posesoare a unui parteneriat minunat.
Partea proasta in ecuatie deriva din faptul ca eu fac ceva, in schimbul a ceva. Si dupa ce ca fac contionat ce fac pentru cel de langa, mai sunt si nemultumita ca cel de langa nu ghiceste in bobi, stele sau tarot ce nevoi am eu. Ba pe deasupra il mai si "deleg" sa ia locul unuia din parinti pentru a-mi da mie nu-stiu-ce, de a-mi-face mie nu stiu ce, ca eu sunt neajutorata si nu imi pot satisface nevoile singura. Clasicul "du gunoiul!
- Da' cine est tu sa-mi spui mie sa duc gunoiul? m-ai nagajat pe post de gunoier? ai nevoie ca gunoiul sa fie dus, du-l singura!
- Nu vreau!
- Foarte bine! sa se duca singur!
Si uite-asa se declara razboi.
Vinovatul: cosul sau gunoiul ;D ?
In schimb daca intru in relatia de cuplu de la premisa ca ofer, insa nu stiu ce mi se da (la schimb sau nu) si risc, daca accept ca nevoile mele pot fi doar ale mele, nu si ale partenerului, daca admit ca mi le pot implini singura ca sunt doar ale mele si daca mai pot sa-mi las partenerul in boii lui cu ale lui daca nu-l pot ajuta cumva sau daca nu vreau sa-l ajut ca poate ma doare capul, n-am chef sau sunt in oras cu X, atunci as putea spune ca sunt pe punctul de a intra corect intr-o relatie. Evident, o relatie e formata din doi. Daca doar eu vreau relatie, daca doar eu vreau schimbare, daca doar eu ma modelez si partenerul ramane la fel, ba chiar opune rezistenta la orice, numai ca el sa fie, ura si la gara. E clar, incompatibilitate scrie! O relatie incheiata, un pas inainte! Data viitoare poate fi mai bine, luand in considerare ceea ce nu a mers efectiv in precedenta.
-
Ai grija ce emiti...ca aia atragi catre tine...
Imi pare rau...dar ceea ce tocmai ai scris suna foarte urat. Pentru mine.
Just trolling...Bre, ce ti-e si cu oamenii...Stii, candva eram si eu la fel ca tine, ma afectau toate tampeniile...probabil ca-ti par nesimtit dar te asigur ca mi-e mult mai bine de cand nu mai iau lucrurile prea in serios. Si te asigur, viata n-a fost prea blanda nici cu mine.
-
Stii, candva eram si eu la fel ca tine,
Adica cum erai?
...probabil ca-ti par nesimtit
Probabil ca nu ;)!
Ma frapeaza doar faptul ca multi barbati gandesc astfel. Ca tu poti fi sau nu unul dintre aceia, nu conteaza. Pur si simplu nu inteleg de ce viata unui barbat nu poate "continua", nu poate fi interesanta si in cadrul unei relatii/casatorii. la urma urmei o hartie in sine nu schimba multe, insa mentalitatea omnului dupa semnarea unei hartii se poate modifica considerabil.
Apoi...daca o casatorie este un chin pentru un barbat, cu siguranta aceeasi casatorie nu poate fi o fericire pentru partenera lui.
-
Proverbele reprezinta statistic majoritatea. Pentru a multumi toate gusturile, exista si varianta inversa:
Odata cu casatoria, femeia schimba buchetul de flori pe matura. Iar barbatul isi regaseste mamica. ;D
-
Din categoria vorbe de duh, imi spunea vecinul meu (casatorit de vreo 30 de ani): casatoria e o casa; cine e in ea, vrea afara, cine e afara vrea inauntru.
-
Adica cum erai?
Probabil ca nu ;)!
Ma frapeaza doar faptul ca ...
Exista un proverb: Un nebun arunca o piatra...Ei, in cazul de fata, eu eram nebunul care a aruncat bolovanu-n lac. In alta ordine de idei, te rog nu mai scote expresii in afara contextului si le analiza, ca iese o traznaie; daca vrei, judeca toata fraza ca atare si atunci ma vei intelege.
Iar daca crezi ca stii ce gandesc, dupa ce ai vazut doua randuri scrise (si nici alea serioase)...hmm, nu stiu...
-
Adevarata viata a unei femei incepe dupa casatorie. A barbatului tocmai s-a terminat atunci. ::)
Ador sablonul asta social! Pentru ca are atitea scapari (ca orice sablon in care se incearca a potrivi individualitati, de altfel) si pot face misto de el! ;D :D
-
Pur si simplu nu inteleg de ce viata unui barbat nu poate "continua", nu poate fi interesanta si in cadrul unei relatii/casatorii.
Nu trebuie sa intelegi, trebuie sa iei ca atare! :) Daca un barbat considera casatoria o sclavie, e de acord sa fie supus si-si indeplineste sarcinile cu stoicism, de ce ar trebui partenera de viata sa-i schimbe modul de a privi lucrurile?! Mai ales ca e in avantajul ei :D ;)
-
Proverbele reprezinta statistic majoritatea. Pentru a multumi toate gusturile, exista si varianta inversa:
Odata cu casatoria, femeia schimba buchetul de flori pe matura. Iar barbatul isi regaseste mamica. ;D
Nici asta nu-mi place :D!
Si...se poate la fel de bine sa nu se potriveasca decorului personal!
Unde mai pui ca matura a fost inlocuita cu succes de aspirator ;D!
Cat despre "domnul care cauta o mami in partenera"...ii cumpara "mami" scutece Seni din market fara nicio problema ;D!
Si-acum serios vorbind: atata timp cat AMANDOI se simt bine, indiferent ca ea tine matura sau volanul in mana, indiferent daca el pune sortul si gateste sau doar sta cu ziarul si telecomanda in mana, totul e ok.
Abia in momentul cand unul sau amandoi acumuleaza frustrari si nu isi pot rezolva problemele pe care tot singuri si le-au generat, atunci proverbele ca cele de mai sus, "dulci-amarui" reflecta intr-un mod ironic situatia.
De ce nu-mi plac mie aceste "proverbe"....pentru ca ele de fapt vorbesc despre ceea ce se afla in inconstientul povestitorului/vorbitorului. Cel care citeaza un "motto" anume, il traieste intr-un fel foarte personal, considera ca i se potriveste si ajunge sa i se intipareasca atat de bine in minte, ca ajunge sa il foloseasca inconstient in situatiii in care fara acel leit-motiv s-ar fi comportat cu totul altfel.
Un motto care imi place foarte mult este cel al Juliei! Mi-a placut de cand l-am citit prima oara!
-
In alta ordine de idei, te rog nu mai scote expresii in afara contextului si le analiza, ca iese o traznaie;
Apreciez faptul ca ma rogi. Rsetul tine de mine daca doresc sa scot sau nu o expresie din context, sa o analizez sau nu. Eu decid daca fac una sau alta. Dupa cum tu decizi sa spui ce poftesti :)!
daca vrei, judeca toata fraza ca atare si atunci ma vei intelege.
NU judec, ci analizez atat cat doresc.. Imi ofer libertatea de a analiza.
Nu caut neaparat sa TE inteleg. Adesea scopul discutiilor pe un forum este de a se intelege individul pe sine. E drept, sunt multe cazuri cnd anumiti useri doresc ca EI sa se faca intelesi, apreciati, sa iasa in evidenta, etc. Pentru mine una posturile pe un forum ma ajuta sa ma inteleg eu pe mine mai bine, atat prin ceea ce scriu eu, cat si prin ceea ce scriu ceilalti.
Iar daca crezi ca stii ce gandesc, dupa ce ai vazut doua randuri scrise (si nici alea serioase)...hmm, nu stiu...
N-am nici cea mai vaga idee ce gandesti si cum gandesti.
Daca vrei sa stie cineva cum gandesti cu privire la un aspect, te faci inteles. Daca nu vrei sa te faci inteles, nu te faci inteles. E foarte simplu ;).
Daca am spus ca ceva din ceea ce ai spus TU, MIE nu-mi place, asta nu inseamna ca nu-mi placi, tu, ci doar ca nu-mi place ideea. TU esti distinct de ideea ta. Tu poti sa-mi placi mai mult decat o idee. La urma urmei omul contine idei (mai multe, nu doar una).
Soooo...Bitek, relax! Am dreptul sa spun ca nu-mi place o idee, dupa cum tu ai dreptul sa iti placa aceeasi idee. Daca suntem un pic intelepti, asta inseamna ca nu ne pozitionam intr-o stare de conflict, ci doar intr-o stare de clarificare a ceea ce simte si crede fiecare (ceea ce este foarte diferit).
PS: imi place sa despic firul in patru, insa fara a aduce atingere celui ce emite ideea. Si imi asum responsabilitatea ca ceea ce scriu eu sa nu fie pe placul unora sau al altora, fara sa ma supar daca un altul are o parere diferita fata de cele ale mele. Sub soarele meu, exista loc suficient si pentru altii, nu doar pentru mine!
-
Nu trebuie sa intelegi, trebuie sa iei ca atare! :)
Sorry!
Acum am vazut postul tau!
Deci: inainte de toate, clasicul TREBUIE il combat cu urmatoarea intrebare: cine imi spune mie, ca eu TREBUIE sa...? Pana si mamei ii mai reamintesc cateodata cati ani am si ce rol ocup acum, fata de acum multi ani.
Apoi...cu luatul ca atare il bag la sinonim pentru acel trebuie: nu iau nimic ca atare. Am nevoie sa inteleg. Am luat ca atare lucrurile cat am fost mica si am avut incredere in cei din jurul meu. Acum, in stadiul de adult, am nevoie sa inteleg cum stau lucrurile si e firesc - zic eu - sa fie asa.
Sau in alta ordine de idei:
Ce am de castigat daca iau lucrurile ca atare? Aprobarea unora care imi inhiba personalitatea.
Ce pierd daca iau lucrurile ca atare? Ma pierd pe mine insami actionand si reactionand previzibil, asa cum doresc cei din jurul meu pentru ca asa se simt ei confortabil.
Ce am de castigat daca NU iau lucrurile ca atare? Propriile mele pareri, propriile mele decizii, propriile mele actiuni pentru care sunt singura responsabila.
Ce pierd? Pe unii si pe altii care nu suporta pe cei care nu se subordoneaza. Asta este punctul care mie imi place cel mai mult :D!
Daca un barbat considera casatoria o sclavie, e de acord sa fie supus si-si indeplineste sarcinile cu stoicism, de ce ar trebui partenera de viata sa-i schimbe modul de a privi lucrurile?! Mai ales ca e in avantajul ei :D ;)
Pai tocmai asta-i spilul: ca NU partenera ar trebui (ca-ti place mult termenul) sa-l schimbe, ci amandoi sa se schimbe nu unul pe altul, ci fiecare pe sine, negociind relatia astfel incat sa sa ajunga la un consens.
Cat priveste "avantajul"....depinde. Pentru mine n-ar fi deloc avantajos sa am un partener lipsit de personalitate, obedient, care dimineata sa imi aduca papucii la picioare si la pranz sa-mi sufle-n ciorba. Daca as avea asenea necesitati, mi-as lua un caine: docil, ascultator, necuvantator, care isi indeplineste "sarcinile" cu dragoste, nu cu stoicism. Si n-as avea nevoie nici de stoicismul eroului de a-mi face mie pe plac, ci as avea nevoie de CURAJUL individului de a fi el insusi si de rabdarea lui de a ma asista in a-l cunoaste si accepta cu intreaga lui personalitate diferita de a mea.
-
tocmai mi-a venit o idee de afaceri: sa infiintez o agentie de unde se inchiriaza parteneri de cuplu!!
asa putem fi single iar cind ne saturam devenim ... in cuplu. hi hi hi
-
Pune-o in practica cat mai repede. S-ar putea sa te plagieze careva. ;D
-
Mi se pare bun exemplul acela al vecinului. O casatorie=o casa.
Asa si noi: cand nu suntem intr-o relatie vrem sa avem una, iar cand avem una , cautam in afara.
Desi......eu mai mult la barbati am vazut schema asta.
:-X
-
tocmai mi-a venit o idee de afaceri: sa infiintez o agentie de unde se inchiriaza parteneri de cuplu!!
...pentru revelion si paste :D!
-
Am inteles: nu vreti nici single, nici in cuplu. Dar in cupluri de single vreti?
ps: cu variante de combinare nelimitate.
-
Pai, la inceput a fost nici - nici, ca oamenii erau tribali. Acum a devenit sau - sau, adica ori esti cu noi, "familia - celula societatii", ori impotriva noastra. Logic, ar trebuie sa urmeze si - si, nu?! ;D
-
ihi
deci cind incepem?
-
oricand... dupa ce se aproba in parlament abolirea monopolului casatoriei exclusiviste. 8)
-
Adica? Ce intelegi prin "casatorie exclusivista"? ???
-
Monogama?
In Turcia a fost o discutie acum vreun an-doi: o deputata a propus legalizarea bigamiei, intrucat orice turc are cel putin doua amante, unii chiar patru, si au si copii cu ele. La noi nu cred ca exista...... statistici in acest sens ;D
Noi o luam usurel: intai s-a dezincriminat adulterul. Va amintiti ce discutii au fost? Cum s-au umplut ecranele de preoti care, evident, erau contra, ca e pacat de la Dumnezeu?! Dar si parlamentarii sunt oameni: Dumnezeu cu cele sfinte si noi cu cele lumesti. Cei mai deschisi au fost cei maghiari - o reprezentanta a lor a declarat atunci ca cel mai mare pacat al barbatului este sa refuze femeia care-l doreste si ca adulterul este adesea o chestiune care nu poate fi controlata - este o problema hormonala; te indragostesti si nu-ti mai poti controla relatia.
PS: nu pledez pentru, vreau sa spun doar ca degeaba era in Codul Penal, intrucat era aproape imposibil de probat. Doar daca persoana potrivita te prindea in fapt cu persoana nepotrivita, ca-n bancul ala. Si sa fi avut si martori ;D La fel si cu monogamia - cred ca in cateva zeci de ani se va duce si asta pe apa sambetei! ;D N-o sa mai traiesc eu pana atunci! ;D
-
slava Domnului ca nici eu n-apuc :o
-
adica unu cu mai multe sau una cu mai multi? :o fereasca-ne Sfantul!
Doamne-ajuta! ca nici eu n-apuc.
-
Mai, dar spaimosi mai sunteti! ;D Mai ales tu, Silviu: vai si-amar de capul tau sa ai cate o tailandeza la fiecare extremitate! ;D
Io ziceam de teorie, de ce scrie la carte, la lege. Altfel, voi nu va uitati in jurul vostru?! ;D Izista in fapt, dar inca nu sa izista in drept!
Hai, curaj! ;D :P ;D :P
(Am o cunostinta care inca se mai vede cu fostul sot. Si ii zic: pai bine, dar el e insurat de tz ani cu secretara! Ea: pai si ce are?! :o )
-
da, da, m-am mirat si eu de "spaima" lui Silviu. :D
stiu ca poligamia e un "fapt" raspandit, desi eu nu-l prea vad in jur (cred ca nu privesc atent :) ), dar exista si monogamie si eu pledez pentru ea si pentru plusvaloarea pe care o da uneii relatii cu adevarat frumoase. pana la urma, a chaqun dupa gust si chef... da' sa nu-mi spuna mie nimenea ca s-ar simti confortabil in "haremul" cuiva, ca nu-l cred. poate doar daca ar avea si el un alt harem, sau ar avea impreuna o "devalmasie"... Doamne fere...sa n-apuc! :)
-
2011, a fost un an care cel putin in America, singlismul (nu avem inca in limba romana un cuvant care sa defineasca acest curent) a castigat si mai mult teren in fata modului de viata "matriamaniac"
Cativa psihologi si sociologi de renume au demontat cateva din lucrurile care cel putin pana acum pareau axiomatice, cum ar fi de exemplu ca a fi casatorit inseamna atingerea unei tinte sociale, asta ducand automat la conturarea unui individ fericit, multumit si cu o deschidere mai mare a perspectivei de dezvoltare personala. Ori cu exemple si argumente au aratat ca nu e chiar asa, ca de multe ori casatoria devine un obstacol in dezvoltarea personala a individului.
Studiul arata insa ca single women in comparatie cu single men, au parte de tratamente total diferite in societate, sunt altfel perceputi. Un barbat singur, mai ales daca este un om de cariera, are alte argumente pt care este singur, pe cand unei femei nu-i sunt acceptate ca si motivatie. A inceput si o actiune de contestare a unor legi federale considerate discriminatorii (sunt peste 1000 de articole vizate), considerandu-se ca persoanele care formeaza cupluri sunt favorizate. Asta si pt ca de multi ani, liderii politici, adica aceia care elaboreaza legile, sunt persoane "matrimaniac", facand din faptul ca sunt familisti chiar un argument in lupta electorala. Defavorizarea celor single merge mai departe, multi angajatori preferand persoane casatorite, considerandu-le mai motivate si mai responsabile in a-si tine joib-ul. Deci in America a inceput lupta pe fata intre cele doua curente.
Se lovesc insa si ei acolo, desi dupa multi ani de contestare a conservatorismului si traditionalismului neargumentat, de perceptiile sociale. Asta pt ca, cred eu, s-a scris si s-a explicat insuficient despre single life. Altfel ar fi intelese particularitatile, nevoile, unui single, daca s-ar scrie, daca s-ar face cunoscute. Un familist intelege destul de putin din ceea ce inseamna un single, iar cand viata il aduce in aceasta situatie are un prim soc. Un rol foarte important in explicarea a ceea ce este un single il au cei care-si decid acest statut. Pot discuta mult mai lejer, mult mai deschis acest subiect. Urmariti ce face in America Bella DePaulo si o sa intelegeti la ce ma refer.
Sunteti aici in SC atatia oameni care comunicati usor, deschis, clar, poate reusiti ceva in aceasta directie. Tot sprijinul meu, cu ceea ce am invatat si cu ceea ce am citit.
-
Mie mi se pare ca singles-ii sunt dimpotriva, mai conservatori decat cei casatoriti. Mult mai multi casatoriti accepta ideea 'devalmasiei', decat singles.
E o oarescare doza de ipocrizie la mijloc, in general cand esti single, iti accepti status-ul mai mult sau mai putin, dar de fapt tot cuplu vrei. Asa ca putin probabil sa se adune o masa critica de oameni care sa faca ceva, avand in vedere ca de fapt toti vor - mai pe fata, mai pe ocolite - in barca cealalta.
-
Mersi, admin, tocmai vroiam sa raspund cam acelasi lucru, referitor la intrebarea Saturnianului despre termenul "casatorie exclusivista" pe care il folosisem.
In general, opinia publica a "casatoritilor exclusivisti" este mai discriminatorie decat punctul de vedere "single". Eu inca n-am vazut singles care sa evite in grupul lor prietenii casatoriti!
De fapt, nici nu e vina lor... e o chestiune ancestrala. Exista un arhetip - candva util, fiindca numai in cuplu sau in familii bigame se putea asigura supravietuirea si reproducerea speciilor gregare, inclusiv omul primitiv. Conform acestuia, toate mamicile isi "inoculeaza" fetitele de la cea mai frageda varsta cu povesti despre un Fat-Frumos si Ileana Cosanzeana (si basmele spun foarte multe despre evolutia noastra psiho-sociala).
Nu am nimic contra familistilor, Doamne-fereste, nici a povestilor, dimpotriva... Dar sunt de parere ca copiii ar trebui mai bine pregatiti pentru REALITATE! O femeie, la varsta la care devine mamica, STIE deja ca acel ideal nu exista! (Idem pentru baieti, care sunt invatati sa-si reprime emotiile, sa suporte cu stoicism durerile si sa nu-si exprime sentimentele... ca "un barbat adevarat", nu ca o smiorcaita hipersensibila!)
Copiii ar trebui deprinsi mai degraba sa comunice, sa inteleaga sexul opus si sa se "obisnuiasca" cu diferentele fata-baiat cel putin din punct de vedere psihologic, inainte de adolescenta... Ca daca ajung la pubertate fara sa stie asta, nici parintii, nici profesorii, nu mai pot lupta contra "furtunii hormonale" (fireasca, de altfel).
Mai mult decat atat, stim ca recent s-a dovedit chiar ca, desi barbatii au o forta bruta mai mare, induranta la durere si rezistenta la stres este mai mare la femei... din simplul motiv ca corpul masculin nu este adaptat biologic sa poarte o sarcina sau sa suporte durerile nasterii!
Si Ana are dreptate... si daca cineva spune ca este familist, respectiv single convins e ori ignorant, ori ipocrit! Cele doua status-uri nu se exclud unul pe altul, cu totii am fost, suntem sau vom mai fi in una sau alta din faze, poate chiar de mai multe ori, de-a lungul unei vieti! Nu se poate generaliza care din ele e mai buna... nu numai de la om la om, dar nici macar la aceeasi persoana, in timp.
Dar abia dupa ce ai incercat ambele statusuri, fara sa stai intr-unul cu gandul la celalalt, ci pe propriile picioare si conceptii, poti sa judeci, sa te pronunti si sa alegi ce ti se potriveste cel mai bine, nu ceea ce vrea lumea! Daca esti impacat cu ce ai ales acum, e ok, mergi in sensul asta, te dezvolti pe ce-ai neglijat pana acum, esti fericit!
Oamenii evolueaza diferit... si nici statutul de single, nici casatoria nu garanteaza impotriva shimbarilor. Cat de mult reusesti sa ramai in acord cu tine insuti trecand prin schimbarile inerente vietii face mai mult decat cat de respectabil esti sau nu mai esti in ochii celorlalti. Pana la urma, tot ce e opinie publica este rezultatul unei manipulari de masa... prin educatie, familie, scoala, biserica, regim politic, marketing etc.
Un exemplu interesant aici: Prietena mea cea mai buna din generala (ne cunoastem de 30 de ani) este casatorita. Cand i-am povestit prima oara despre Singles Camp, a glumit: "Pot sa divortez si eu pana dupa Revelion si sa vin cu tine?" Si asta chiar daca are o casnicie care merge si o familie frumoasa. :P
Concluzia: Eu nu ma postulez nici pro-familie, nici single pe veci. Incerc doar sa ma autocunosc suficient de bine ca sa profit sa invat ce am nevoie pentru oricare din cazuri! Si sa decid liber - eu singura, nu sa decida altii pentru mine - alegerile pe care le fac la un moment dat! ;)
Un test personal ar fi urmatorul:
Ia doua coli de hartie si scrie pe una single si pe cealalta familie. Fiecare foaie trebuie impartita in doua coloane: avantaje si dezavantaje. Dupa ce le scrii pe toate, da un punctaj de la 1 la 10 pentru fiecare item, in functie de cat de important este acesta pentru tine, si... calculeaza media! ::)
-
Mie imi trece altfel prin cap: sunt single, da? Pot alege. Dar ce pret are libertatea...
-
Mie compromisurile care se fac in 99% dintre cupluri, mi se par un pret mai mare ca raport avantaje/dezavantaje decat pretul libertatii... cel putin deocamdata. ^-^
-
Hmmm, discutabil...tine cont , te rog, de faptul ca vorbim dintr-o anumita postura (aceea de single, si nu de nevoie single, ba dimpotriva, as putea spune). Deci putem fi subiectivi. Oricum, inclin sa-ti dau dreptate, are un pret libertatea insa pretul asta parca nu-i prea mare daca te gandesti bine...
-
eu votez pentru cuplu, dar pentru unul de calitate, a doi oameni potriviti, evoluati si onesti, bazat pe afectiune si incredere. un astfel de cuplu nu exclude o generoasa libertate a fiecaruia dintre ei.
nu se poate pune semnul egal intre cuplu si compromis... si as zice ca "libertatea" de single are un mare pret: absenta afectiunii, tandretii etc.
daca e sa fac o ierarhie a situatiilor:
1. cuplu de calitate (da clar o plusvaloare existentei - nu-i putin lucru sa ai zi de zi de dat si de primit afectiune, nu? nu mai punem si faptul ca e mai usor sa duci in doi toate cele ale vietii)
2. o stare de single aleasa, nu impusa, cu oarece avantaje de "libertate", confort, relaxare, dar si lipsa de afectiune si un "greu" dus de unul/una singur(a)
3. un cuplu "mediu" ca valoare, in care exista un oarece pret al compromisului dar si avantajele unei "echipe"
4. single "fara voie"
exclus un cuplu de mare compromis.
si ma duc sa ma culc, ca spun prostii de oboseala. :)
-
Caroline, uite si eu ma "lupt" cu intrebari de genul asta....sunt sociabila, imi place in doi, dar nu in doi cum il vad altii....exista la noi inca tiparul de a fi lipit de celalt, de a-i sti fiecare miscare, ce gandeste, cu cine vorbeste...ba chiar dus spre extrem...nu care cumva sa te simti bine in afara celuilalt chiar daca e si pt faptul ca te duci singura/singur la un film.
cam la fel am ajuns si eu sa spun ca tine: pretul platit pt a fi in doi e prea mare pt cineva care are activitati multiple si nu e lipit de casa cum sunt altii. Am ajuns sa am multe activitati care imi fac o reala placere, imi ocupa mult timp e drept, programul meu e la liber, mi-l fac eu...am muuuulti prieteni sau amici sau cunostinte....si imi dau seama ca-s cam slabe sansele sa fiu intr-un cuplu traditional...insist pe termenul asta pt ca nu prea am vazut barbati emancipati astfel incat femeia sa aibe astfel sa zicem de "drepturi"...nu stiu exact ce vor barbatii pt concret nu am auzit de la nici unul ce vrea cu adevarat de la partenera....putinii barbati de aici de pe forum is cumva ca niste exceptii de la regula...toti/toate incep cumva enuntul unui partener cu ...respect, afectiune, dragoste, intelegere...dar cand pui in practica concret iti dai seama de fapt ca asteptarile sunt altele...eventual ca celalat sa preaia din sarcini....
-
eu votez pentru cuplu, dar pentru unul de calitate, a doi oameni potriviti, evoluati si onesti, bazat pe afectiune si incredere. un astfel de cuplu nu exclude o generoasa libertate a fiecaruia dintre ei.
Subscriu, un astfel de cuplu imi doresc sa formez la un moment dat cu un partener potrivit
De data asta, l-as alege constient, tocmai pentru ca stiu ce vreau de la un barbat, ce trasaturi de personalitate sa aibe, ce defecte pot tolera, etc.
In trecut am ales pt ca "asa trebuia", sa intru in randul lumii (de parca acum as fi altfel ;)), sa aiba copilul tata (iaca... nu mai are), etc.
Daca mi-am invatat lectia ( si eu zic ca am invatat-o), in viitor voi alege un partener potrivit mie. :smitten:....cand o fi sa fie... :)
-
Caroline, uite si eu ma "lupt" cu intrebari de genul asta....sunt sociabila, imi place in doi, dar nu in doi cum il vad altii....exista la noi inca tiparul de a fi lipit de celalt, de a-i sti fiecare miscare, ce gandeste, cu cine vorbeste...ba chiar dus spre extrem...nu care cumva sa te simti bine in afara celuilalt chiar daca e si pt faptul ca te duci singura/singur la un film.
In afara lumea e mai deschisa, mai libertina, la noi inca sunt barbati care considera femeie "proprietatea lui" astfel ca ea tre` sa-i spuna unde a fost, cu cine a vorbit, de ce a intarziat acasa, etc. Reciproca nu e valabila pentru ca el e "barbatul". >:(
Sunt si barbati care inteleg sa acorde libertate partenerei si sa construiasca relatia zi de zi, dar sunt putini. De ce barbatii sunt astazi asa? Auzisem o explicatie a unui specialist (psiholog) care mi-a parut plina de adevar, dar nu stiu daca e cazul s-o spun aici. (Nu vreau sa dau nastere unor polemici :))
..nu stiu exact ce vor barbatii pt concret nu am auzit de la nici unul ce vrea cu adevarat de la partenera....putinii barbati de aici de pe forum is cumva ca niste exceptii de la regula...toti/toate incep cumva enuntul unui partener cu ...respect, afectiune, dragoste, intelegere...dar cand pui in practica concret iti dai seama de fapt ca asteptarile sunt altele...eventual ca celalat sa preaia din sarcini....
Am intrebat niste cunostinte (barbati) cum isi aleg partenerele, ce anume le place la o femeie, ce trasaturi de personalitate le plac, ce calitati ar trebui sa aibe ea, ce defecte pot trece cu vederea, din astea.....au fost socati, mi-au spus nu s-au gandit niciodata sa aleaga o partenera astfel, ci s-au ghidat mereu pe "ochii vad, inima cere"...daca dupa ce s-au domolit hormonii n-a mai rams nimic, au considerat ca n-a fost sa fie. Matura abordare, nu? :D
-
... :-\....no acuma m-ai facut curioasa....care e explicatia ?...promit sa nu fac polemica si poate nu o mai observa altcineva! ;)
-
vreau si eu sa vad explicatia aia, mai ales ca ce scrie mai sus nu se potriveste deloc cu ce vreau eu de la o femeie si modul in care ma comport
-
au fost socati, mi-au spus nu s-au gandit niciodata sa aleaga o partenera astfel, ci s-au ghidat mereu pe "ochii vad, inima cere"...daca dupa ce s-au domolit hormonii n-a mai rams nimic, au considerat ca n-a fost sa fie. Matura abordare, nu? :D
Barbatii care au acesti tip de abordare, de fapt nu vor nimic altceva de la femeia respectiva decit sex. Punct. Cind iti pui si problema unei eventuale relatii de durata, te gindesti si la altceva decit aspectul sexual. Asa ca abordarea nu e nici matura, nici imatura. E pur si simplu o abordare strict carnala si barbatii aia stiu clar ca tot ceea ce vor ei e sex. Ca sa se prefac a fi interesati si de chestii mai... profunde pentru a da pe spate femeia, deja vorbim de strategie >:D
Auzisem o explicatie a unui specialist (psiholog) care mi-a parut plina de adevar, dar nu stiu daca e cazul s-o spun aici. (Nu vreau sa dau nastere unor polemici )
Ba e cazul sa o spui aici fiindca, asa dupa cum ai vazut, suntem mai multi care vor sa o auda. Inclusiv eu :)
-
si eu as fi tare curios. Daca a reusit un psiholog sa intre in mintea barbatului inseamna ca a reusit sa intre si in mintea femeii. VREAU SI EU NR LUI :D.
-
:2funny: Ia uite ce fac eu... Rad de una singura pe forum in loc sa-mi termin bagajele pentru Praga...
Si eu as fi curioasa sa aflu parerea psihologului (desi o sa astept pana miercuri, cand revin in tara), dar pun pariu ca o sa fiti/fim dezamgiti. Acel psiholog a patruns - daca a patruns - in mintea unui barbat. Si cu o floare nu se face primavara... nici iarna cu un fulg.
Concluzionand opiniile, reiese ceva foarte interesant. Eu ziceam acolo de 99% dintre cupluri, ori noi vorbim aici de acel 1%, adica de exceptii. Oricum cuplul "traditional" este intr-un declin vertiginos in Europa (mai putin la noi, dar o sa vina, cand o sa se atinga un prag critic, nu la 1%).
In ce ma priveste, am parte de 100 x mai multa afectiune acum (de la afectiunea familiei, copiilor la scoala si, uneori, chiar si afectiunea acelor barbati care initial vor sex si pe urma se indragostesc, desi n-aveau nici cea mai mica intentie) decat am avut vreodata in 15 ani de casnicie.
Cu toate acestea, acum ca stiu ce nu mai vreau, am incercat sa aflu ce vreau... si oricat pare de "extraterestru", daca ni s-ar intampla acel 1%, nu cred ca ar fi cineva aici care sa prefere sa ramana single. :buck2:
Sunt convinsa ca toti vorbim de acei ceilalti 1%, pe baza unei logici foarte simple: oamenii impacati cu ei insisi, chiar si singuri, sunt nu numai putini, dar si "vanati" instinctiv in mod predominant de celalalta categorie, 99%, prin legea compensatiei. Toti simtim nevoia sa "crestem" printr-o relatie, nu sa stagnam sau sa dam inapoi... Unii insa (majoritatea) nu inteleg sa creasca prin ei insisi ca sa aiba intai ce oferi si pe urma ce cere (ba unii mai confunda cresterea si cu aceea a contului din banca) si au nevoie de "carje" pentru asta... asa ca in loc sa-si caute jumatatea isi cauta un fel de 3/4 sau chiar 9/10 ca sa se simta oameni intregi. Cine ii poate duce "pe val" decat cineva care il urca deja? Atentie insa la raportul de forte... uneori nu fac fata si nu reusesc in final decat sa traga inapoi, cu "carja" cu tot... :-\
Eu ajunsesem sa-mi pun problema la un moment dat daca nu e ceva in neregula cu mine, avand in vedere ca "atrageam" un fel de tipar care se dovedea a fi exact opusul a ceea ce-mi doream de fapt. Pana cand mi-am dat seama ca da, era ceva cu mine... ei stiau ce vroiau (chiar daca ce vroiau ei era dezavantajos pentru mine). Eu nu.
Am o propunere. Hai sa nu ne mai simtim niste paria pentru ca suntem altfel decat marea masa... si hai sa nu ne mai lasam culesi pe post de carja emotionala de oricine ne arata putina afectiune. ;)
Decat asa... eu votez single for life... si zau daca are de ce sa-mi para rau! :coolsmiley:
-
1. succesuri la bagaje ;D si petrecere minunata la Praga.
2. protestez impotriva nedreptului procent de 1%!! :) eu nu cred ca e chiar asa.... as spune ca cel putin 20% din cupluri sunt, daca nu "superbe", in orice caz destul de aproape de o situatie fericita in care avantajele "echipei" sunt net superioare dezavantajelor ei.
eu am avut parte de afectiune in cuplu; poate de aceea am o viziune ceva mai pink in privinta formulei discutate.
3. absolut. nevoia de afectiune nu trebuie absolut deloc a te impinge pe carari gresite sau infundate. aici suntem de acord. :)
-
Multumesc!
2. protestez impotriva nedreptului procent de 1%!! :) eu nu cred ca e chiar asa.... as spune ca cel putin 20% din cupluri sunt, daca nu "superbe", in orice caz destul de aproape de o situatie fericita in care avantajele "echipei" sunt net superioare dezavantajelor ei.
Bine, atunci 1% sunt superbe si 19% sunt destul de aproape. :) Iar "destul de aproape" poate sa insemne ca exista o gradatie a compromisului. Nu exista lucruri normale sau anormale in cuplu la modul general, ci compromisuri rezonabile si inacceptabile la modul personal. :P
Gradatii mai pot exista o gramada... pana pe la vreo 50% (proportia spre care tinde singles in Europa).
[/i]
-
si eu as fi tare curios. Daca a reusit un psiholog sa intre in mintea barbatului inseamna ca a reusit sa intre si in mintea femeii.
da, a reusit sa intre da' a iesit repede. unul a reusit sa stea mai mult si la final a tras concluzia: dupa 30 de ani de studiu asupra femeilor, mai am de rapuns la o singura intrebare - ce vrea de fapt o femeie? :-\ ???
-
viata noastra e sub semnul compromisului, chiar si single fiind. chiar daca nu "cedezi" in favoarea celuilalt, oricum nu faci numai ce doresti... compromis "comiti" si cand mergi la serviciu fara chef, chiar si cand te scoli sa-i deschizi usa pisicii desi esti aproape adormita....etc. Ai putea numi compromis si renuntarile pe care le faci in favoarea copilului tau... dar cat de mult iti daruiesc aceste renuntari....
si-apoi, cand tii la cineva nu este atat de mare lucru sa lasi de la tine: "compromis" e un termen cu substrat coercitiv prea pronuntat.
deci ajungem iar la conditiile de baza: afectiune, incredere, prietenie.... daca ele sunt, toate "renuntarile" in favoarea celuilalt sunt un pret care nici nu mai prea conteaza. si, repet, poate exista libertate si in cuplu fiind.
stiu, stiu, ma trimiti iar la 1% ;D
-
ce vrea de fapt o femeie? :-\ ???
haideti sa-i satisfacem curiozitatea lui Silviu.
1. (la egalitate) afectiune (si manifestari ale ei), empatie, onestitate, prietenie
2. calm, comunicare (nu-i deloc usor sa traiesti cu un mut introvertit :) ), umor, disponibilitate, ajutor
si (toate) astea de la cineva care este, bineinteles, inteligent, bun, cu caracter, onest, amuzant, cu bun simt si buna crestere ;D
ce mare lucru? ;D
-
desigur, ma refeream la ce vrea o femeie (sau o anumita categorie de femei) in cuplu.
ca altfel, vrea multe, multe, multe altele. ;D
-
... si barbatii ar trebui sa traga concluzia ca nu sinteti deloc pretentioase >:D
-
haideti sa-i satisfacem curiozitatea lui Silviu.
nu sunt o persoana curioasa.
1. (la egalitate) afectiune (si manifestari ale ei), empatie, onestitate, prietenie
2. calm, comunicare (nu-i deloc usor sa traiesti cu un mut introvertit :) ), umor, disponibilitate, ajutor
si (toate) astea de la cineva care este, bineinteles, inteligent, bun, cu caracter, onest, amuzant, cu bun simt si buna crestere ;D
ce mare lucru? ;D
poate sa arate si bine? adica sa fie un tip dragut/frumos? ??? sau asta nu conteaza si te multumesti doar cu frumusetea interioara?
-
nu sunt o persoana curioasa. (si imediat dupa aceea)
poate sa arate si bine? adica sa fie un tip dragut/frumos? ??? sau asta nu conteaza si te multumesti doar cu frumusetea interioara?
pai ori esti, ori nu esti curios? ca amandoua odata e patologie. ;D
nu m-am dat niciodata in vant dupa "frumosi" incadrabili in tipare verificate: Brad Pitt ori George Clooney style. Sigur ca oarece armonie in trasaturi face gustului meu placere :) ca am simtu' estetic la purtator, da' e mult mai important ce transmite omul, ce atitudine are, cat de vie inteligenta si onesta-i e privirea. a, si-l prefer inalt. :)
sigur, nu erai curios, da' zic. :P
-
Barbatii care au acesti tip de abordare, de fapt nu vor nimic altceva de la femeia respectiva decit sex. Punct.
extraordinar! ai dracului mai sunt barbatii astia >:( cum se gandesc ei numai la placerile carnale, in timp ce femeile nici nu vor s-auda de asa ceva.
-
... si barbatii ar trebui sa traga concluzia ca nu sinteti deloc pretentioase >:D
barbatii pot trage ce concluzie doresc ei, ca-i democratie. ;D Atrag doar atentia ca ce se cere mai sus e numa' si numa' in limitele normalitatii si ale pertinentei. n-a pretins nimeni IQ 200, muschi de Schwartzeneger (asa s-o scrie?) sau ochi verzi cu picatele albastre. :D
-
pai ori esti, ori nu esti curios? ca amandoua odata e patologie. ;D
draga domnisoara, nu eu am intrebat dupa 30 de ani de studiu "ce vrea de fapt o femeie?". dar daca tu m-ai citat, ca si cand intrebarea imi apartinea, ti-am raspuns ca nu sunt curios. io unul m-am lamurit ce vor femeile.
si b. ca tot ai adus vorba de patologie, tu ai cel putin 10 mesaje in care ne spui ca esti misandra, adica ai o repulsie patologica fata de barbati ;D
-
Domnisorule draga, mai (se) exista o denotatie a termenului, nepatologica, referitoare la convingerea ca sexul opus e inferior. iar io nu m-am declarat niciodata ca fiind misandra complet, ci numai "usor misandra" si nu cu referire la toti barbatii ci la o strivitoare majoritate becalian-vangheliana. :) Si nu e vorba de repulsie ci de o oarece dificultate in a pretui anumite exemplare masculine din categoria anterior evocata; adica aceea "care este" fara caracter si educatie. :D
altfel, pretuiesc maxim barbatii inteligenti, buni si bine-crescuti. daca mai au si simtul umorului, pot cadea si in adoratie. ;D
-
extraordinar! ai dracului mai sunt barbatii astia >:( cum se gandesc ei numai la placerile carnale, in timp ce femeile nici nu vor s-auda de asa ceva.
Tinind cont doar de fraza mea scoasa din context, as fi raspuns acelasi lucru ca si tine. Deci trecem peste ;D
Oricum, admir priceperea ta de a te face ca nu pricepi :coolsmiley:
-
azi ma simt concisa, asa ca o sa raspund temei cu un singur cuvant: calitate.
sintetic fiind spus, e mai bine intr-un cuplu de calitate, dar daca nu ti-e dat, atunci e preferabila o singuratate de calitate. ma contrazice cineva?:)
-
Tinind cont doar de fraza mea scoasa din context, as fi raspuns acelasi lucru ca si tine. Deci trecem peste ;D
Oricum, admir priceperea ta de a te face ca nu pricepi :coolsmiley:
am inteles, dom'ne, ca tu tratezi problema profund ::)
azi ma simt concisa, asa ca o sa raspund temei cu un singur cuvant: calitate.
sintetic fiind spus, e mai bine intr-un cuplu de calitate, dar daca nu ti-e dat, atunci e preferabila o singuratate de calitate. ma contrazice cineva?:)
ce inseamna cuplu de calitate?
-
calitatea si-o defineste fiecare, dupa propriile-i criterii interioare. :P
tre' sa plec; altfel te-as fi luminat ;D
-
Vorbeam adineauri la telefon cu niste prietene de-o viata...
Una dintre ele e la 30 si, alta la 40 si, single pana acum. Le spusesem eu mai demult de SC, dar au zis ca a venit timpul sa incerce sa-si construiasca si sa mentina o relatie de cuplu. Buuun... dar:
Prietenul celei dintai e la munca in Franta. S-au cunoscut initial pe net, pe urma si in real, dar nu au stat niciodata mai mult de o saptamana impreuna. Se vad de cateva ori pe an, iar in restul timpului isi "negociaza" viitorul impreuna la telefon si pe mess si sufera ca nu pot face asta in direct.
A doua trage de ea ca sa pastreze o relatie cu un barbat cu 14 ani mai tanar (asta mergand pana la a ignora sms-urile de la necunoscute de pe mobilul lui si a-l da afara din casa cand el "sare calul"... iar daca se cearta, ea merge in vacanta tot cu grupul de prieteni dinainte, ca single).
Stand cu ceasurile de povesti (eu pe post de "consilier", ca aia care are in spate o casnicie de 15 ani), nu fac decat sa imi mai confirme inca o data (daca mai era nevoie) ce NU mai vreau de la viata... Cred ca as vrea, mai degraba, sa ma indragostesc... :buck2:
Si ma intreb... oare hotararea de a nu mai fi single chiar se ia asa, doar fiindca "ar fi cazul", "a venit timpul" etc. sau se ia cand ai cu cine si ai de ce? Cati dintre noi suntem oare dispusi (sau pre-dsipusi, genetic si social) la astfel de compromisuri? "Motivatia" este (pe langa aceea de a fi in rand cu lumea) ca "trebuie sa ma tina si pe mine un barbat noaptea in brate". Merita?! :-\
-
Poti face si asta, sa decizi ca ti-ai incheiat singuratatea. Insa nu stiu ce castigi si cat de bine iti faci. Eu zic ca rabdarea si un pic de noroc pot face treaba mai buna.
-
m-am gandit la cele doua exemple ale tale Caroline...practic ele sunt mai mult singure...dar cred ca totul e la nivel mental...sa stie ele ca "acolo" au pe cineva ... si nu e numai exemplul lor ...
nu stiu sum stati voi cu timpul, dar eu de la 9 la 22 sunt ocupata si nu ajung acasa nici in wek...ma intreb unde ar mai incapea cineva?... cred ca depinde foarte mult de ceea ce faci, de cum te organizezi, de cat anturaj ai, de cate prietene ai, cat iti ocupa si familia extinsa, jobul, hobbyurile, sportul, copii eventual daca ai si esti single .... si dupa toate astea cand ajungi acasa nu iti mai trebuie altceva decat un pat :) ...
cine are mai mult timp la dispozitie cred ca resimte lipsa unui partener mai mult ...
vara mea e despartita de multi ani , acum are 42 de ani si are si ea un copil ... cat a trait matusa mea si se ocupa aproape de tot, mai putin lectiile cu copilul tot bazaia si ea sa isi gaseasca pe cineva ... de cand a murit matusa-mea si se ocupa de tot plus sala + firma+ vrea sa-si faca si un cabinet de psihoterapie + ingrijirea personala + mai o carte, un goblen , aproape ca se ruga ca taman acum sa nu apara cineva ca nu ar avea timp nici sa-i spuna buna dimineata!
-
A doua trage de ea ca sa pastreze o relatie cu un barbat cu 14 ani mai tanar (asta mergand pana la a ignora sms-urile de la necunoscute de pe mobilul lui...
pei, una la mana: ea citeste sms-urile de pe mobilul lui? :o si b) sunt necunoscute pentru ea, da' cred ca el le cunoaste ???
-
intrebare: de ce citeste acea femeie sms-urile din telefonul barbatului!? n-are ce cauta in telefonul lui! :knuppel2:
in primul rind asta e o incalcare a privacy-ului care in mod normal ar trebui sa existe chiar si intr-un cuplu si in al 2 lea rind denota o lipsa de incredere (din partea ei), lucru care nu e sanatos intr-o relatie ...
-
intrebare: de ce citeste acea femeie sms-urile din telefonul barbatului!? n-are ce cauta in telefonul lui! :knuppel2:
in primul rind asta e o incalcare a privacy-ului care in mod normal ar trebui sa existe chiar si intr-un cuplu si in al 2 lea rind denota o lipsa de incredere (din partea ei), lucru care nu e sanatos intr-o relatie ...
subscriu numai partial. sunt absolut de acord ca e urat, urat sa cotrobai in lucrurile cuiva, fie el si partener si ca asta denota lipsa de incredere si ca ea, neincrederea, este un factor major de dinamitare a relatiei, insa am o intrebare: de ce ar avea cineva ceva de ascuns? Asta inseamna ca celalalt furnizeaza motive reale de neincredere si, poate fara sa fie o persoana indiscreta, doamna aceea vrea pur si simplu sa se lamureasca cu cine are de-a face. desi intr-o maniera neeleganta, vrea sa-si confirme ceea ce multe alte semne, inclusiv intuitia ii graiesc: ca individul e un personaj neserios care nu merita increderea, dragostea si timpul vietii ei.
increderea se mai si merita, uneori se mai si castiga.... ::) a sta intr-o banuiala nesanatoasa cu un individ alunecos si nedispus la discutii deschise, oneste, ale carui atitudini si fapte graiesc despre duplicitate, este iarasi nociv pentru o relatie. mai bine fara...
-
...plus ca daca stai langa un asemenea berbec care nu e in stare nici maca sa...piarda niste sms-uri (nu mai zic de altele...mai evidente), apai clar ca nu merita; cel putin sa fie inteligent (si atent macar), nu?
-
eh...daca e nevoie de acest "macar", din pedevedeul meu, personajul nu merita oricum.... duca-se. :P
-
...plus ca daca stai langa un asemenea berbec care nu e in stare nici maca sa...piarda niste sms-uri (nu mai zic de altele...mai evidente), apai clar ca nu merita; cel putin sa fie inteligent (si atent macar), nu?
tocmai faptul ca le face pierdute mi-ar intari convingerea in neincredere ;D
alea evidente ... miros de la o posta :knuppel2:
si apoi, cand lucrurile se intampla "la lejer", tot lejerul le rezolva
-
Imi pare rau, nu m-am exprimat corespunzator. In acceptiunea mea, insemna ca respectivele mesaje sa dispara fara a ridica nici un fel de banuiala (sa le stearga rapid, dupa ce le-a primit). Daca tot o insela, barem sa fi avut bunul simt sa o faca impecabil, fara ca ea sa fi avut vreo suspiciune. Daca nu esti in stare, mai bine te lasi pagubas din start pentu ca vor suferi oameni nevinovati.
-
am inteles ce-ai spus. dar daca era nevoie sa fie "inteligent" si sa stearga diverse semne, inseamna ca inseala, deci... "go with the wind!" :)
nu-i mai sanatos si mai relaxant sa fie un om ok si sa-si poata arunca telefonu' pe masa, fara griji? ;D
glumesc. tre' sa fug, ca as mai zice cate ceva pe tema... :)
-
Ba da, ba da! Pana la urma cea mai buna minciuna tot adevarul ramane.
-
Asta inseamna ca celalalt furnizeaza motive reale de neincredere si, poate fara sa fie o persoana indiscreta, doamna aceea vrea pur si simplu sa se lamureasca cu cine are de-a face.
pai e clar cu cine are de-a face. cu un unul care e cu 14 ani mai tanar. ea are 40, el are 26. cand aveam 25 - 26 de ani, am fost si eu cuplat cu o tipa de 36. noroc ca nu existau mobile pe vremea aia :)
-
pai e clar cu cine are de-a face. cu un unul care e cu 14 ani mai tanar. ea are 40, el are 26.
si-asta-i drept. si-a asumat o relatie cu potential inalt de inalta tradare :D
-
;D Unde dai si unde crapa! Imi place... toti reprezentantii genului masculin nu au fost impresionati de altceva decat de SMS-uri. :2funny:
Fetelor, de ce le tot dam apa la moara? Ati incercat vreodata sa ganditi si sa va comportati cum fac barbatii intr-o relatie? Eu am incercat... e foarte comod. Glumeam... >:D
In fond, nimeni nu e stapan pe corpul altcuiva, cu atat mai putin pe mintea acestuia. Atunci cand decizi sa fii cu cineva, spui ca ii dai inima, nu? Eu nu-s geloasa decat daca el se indragosteste de altcineva pe bune... stiu ca doar atunci am pierdut si ca nu mai e nimic de facut. Pe corp sau pe minte nu sunt geloasa... nu prea conteaza separat. Nu poti dori pe altcineva si nici macar cu gandul nu te poate obseda altcineva atata vreme cat iubesti. :angel:
Ca sa mai raspund unei intrebari de mai sus, exemplele mele sunt femei de cariera si cu multi prieteni, chiar daca fara copii, dar legate de familia lor, de care se si ingrijesc. Nu este pentru ca nu au ce face ci din cauza acelei presiuni de care vorbeam, ca trebuie sa ai pe cineva. Drept pentru care fac aceste eforturi cu toate ca sunt si foarte ocupate.
Ideea in care am intrebat eu era ca de fiecare data ele ma intreaba pe mine daca mi-am "refacut viata" sau daca mai sunt cu x... Eu le zic ca nu mai sunt cu nimeni doar asa ca sa fiu (am avut si eu o perioada de-asta de panica dupa divort), dar ca poate tocmai de aceea viata mi-o tot refac de cand am divortat... Ele insa nu par sa inteleaga punctul meu de vedere. Pe undeva, e de asteptat si modul lor de gandire pentru cineva care NU a mai avut pana acum vreo relatie mai lunga de cateva luni pana la o anumita varsta, dar... Eu chiar imi puneam serios intrebarea (si vroiam sa stiu si alte pareri) DACA au dreptate sau nu. Apreciez ca unele raspunsuri au fost la obiect. Dar cine are dreptate?
-
intrebarea trebuia s-o pui pe topicul de chinuit neuronu' ^-^
fiecare are dreptatea lui, din punctul de vedere al propriului sistem de valori pe care-l socoteste ca punct de reper ...
genetica e de vina! :2funny:
-
Pai din cate am observat eu, in majoritatea cazurilor, femeile au o mare groaza de singuratate! Asta poate fi un raspuns la intrebare. Cu toate ca alegerea unui partener, tocmai pentru a scapa de stigmatul de femeie singura (si acum sa nu-mi spuneti ca femeile nu tin tin cont de "gura lumii"), multe fac greseala de a-si alege (prea repede? si prea superficial?) un partener. Si sa nu-mi spuneti ca nu e asa. Femeile chiar se tem de singuratate (ce mi se pare stupid : ar trebui sa se teama de greselile pe care le fac atunci cand se grabesc, nu de o eticheta aplicata de folclorul turmei).
1.Ceea ce am afirmat este o generalizare.
2.Situatia prezentata se poate aplica si unei bune parti a populatiei masculine (exceptand ideea cu teama de singuratate. Si ca sa fiu misogin pana la capat, se pare ca la noi teama de care vorbeam e inlocuita de lejeritate. Pe barbati aceasta problema incepe sa-i apese cu adevarat numai dupa ce trec de o anumita varsta - inaintata-)
-
As avea o singura obiectie aici: cel putin eu am cunoscut mai multi barbati decat femei - ca prieteni, printre relatiile mele - care se tem de singuratate. Un barbat sufera mai mult decat o femeie dupa o despartire, unii fac mai multe "proiectii" (a doua nu e niciodata atat de buna ca prima), iar altii chiar declara ca toti anii petrecuti de la divort fara o relatie sunt ani pierduti... desi au copii din casnicia anterioara, au o cariera, au avut in acest timp niste realizari, au oricand relatii pasagere, ba s-au mai si indragostit din cand in cand, dar le-a trecut etc. Nu zic asta ca sa ma dau misandra... pana si aici pe SC exista cel putin de 3 ori mai multe femei decat barbati care accepta si declara faptul ca sunt single. :coolsmiley:
Prietenele mele erau doar exceptia de neinteles pentru mine.
Dar cred ca m-am prins... Atat in cazul barbatilor, cat si al femeilor, cand tu ai chef doar de ceva lejer si dai de cineva care te ia in serios, in mod sigur acel cineva este obsedat de singuratate. ;D
Mai departe nu mai argumentez ca daca n-ajung pe "Intrebari de chinuit neuronu' , sigur ajung pe "Razboiul sexelor." :tickedoff:
-
Nu stiu daca sufera mai mult insa se refac mai greu. Treaba cu "ai chef de ceva lejer si..." din pacate am intalnit-o si eu (si subscriu la ce spui)
-
Bitek, parca erai "misogin"... ;)
-
hm.
o fi adevarat ca femeilor nu le prea place singuratatea dar de temut...n-as mai prea zice... culmea e ca ajungi sa te obisnuiesti atat de mult cu libertatea si relaxarea statutului de single incat te sperie mai mult ideea de a mai fi intr-un cuplu, de a mai face efortul unei armonizari intre doua entitati diferite si deja mult mai putin maleabile decat in tinerete.
cat despre "gura lumii", n-am simtit-o si nici nu m-a preocupat, poate pentru ca am capatat statutul de single la o "anumita varsta" si din alegere proprie.
nici aruncarea-ntr-o relatie, aiurea, numai ca sa "am pe cineva" nu mi-e in fire. si nici altor destule femei nu le e, din cate am mai vazut. ba, mai mult, vad ca destule isi ridica stacheta tot mai sus (nu zic neaparat ca e bine) si prefera sa fie singure decat in compromisuri nefericite.
Opinia ta bitek cred ca ar fi fost mult mai aproape de realitate acum vreo 10 ani :), cand mentalitatea doamnelor era inca tributara vechilor modele sociale. lumea si odata cu ea femeile s-au transformat foarte mult, intr-un singur deceniu.
-
E adevarat, dar la fel de adevarat este ca opinia aceea se aplica si acum, insa pe segmente (procentaje) de populatie. Ceea ce am observat eu este ca majoritatea barbatilor chiar mizeaza pe acest segment, crezand ca cel mai bun lucru pe care il pot oferi este sa ofere femeii acel "statut" de cuplu, indiferent de conditii.
Nu generalizez si nu teoretizez... am intalnit cazuri in care mergeau pana la a crede ca a oferi doar servicii sexuale de calitate unei femei singure la 40 de ani este suficient ca sa fii tinut pe palme o viata, eventual si pe casa si masa. Si viceversa, unele femei sunt in stare de orice pentru un blid de mancare si-un acoperis deasupra capului... daca e sa vorbim despre majoritati la ambele sexe.
Ce ne facem insa cu minoritatea... noastra? :)
-
da, e gresit a generaliza in vreun fel. sunt cazuri si cazuri...
minoritate sau nu, eu pariez pe noi. :) recunosc, nu-mi place singuratatea, dar nici trairile unei relatii nepotrivite nu-s o fericire. daca nu voi avea norocul sa aflu relatia de calitate pe care mi-o doresc, prefer singuratatea careia ma voi stradui sa-i pun in valoare aspectele pozitive.
-
Bitek, parca erai "misogin"... ;)
Pai sunt. Insa adevarul e adevar.
Cat despre SC, uite o intrebare (de troll si nu prea): exista singles in SC care nu sunt singles?
-
bitek, nu o data am remarcat ca avem opinii similare, da' mai constat ca si tu esti misogin, cum si io sunt misandra ;D
-
pai trebe si din astia, nu? altfel ce farmec ar avea viata? ar fi prea simpla... ;D
-
pai da. >:D
-
Cat despre SC, uite o intrebare (de troll si nu prea): exista singles in SC care nu sunt singles?
e foarte probabil. sa ridice doua degete in sus cine nu e single. :)
eu recunosc, am intrat in SC nefiind single, ca sa ma ajut sa ma rup dintr-o relatie care nu era ce trebuia. si mai recunosc ca m-a ajutat foarte mult. am reusit. :) or mai fi si altii
-
Daca sunt sau nu (in afara de admin), nu e treaba mea sa fiu troll. :P
Cat despre misogini si misandre, subscriu... victoria n-are nicio valoare daca e prea usoara. ;D
-
Daca sunt sau nu (in afara de admin), nu e treaba mea sa fiu troll. :P
...
Normal ca nu e . E a mea! :D ;D
-
bitek, din cauza primaverii ai inmagarait? ;D ;D
-
.....hm...cam mult se boceste aici de singuratate....gata hai sa trecem la actiune... :),vb serios
-
auzi tu vaitaturi? :D
si cum vezi tu actiunea de killareala a singuratatii?
in alta ordine de idei, vezi ca tocmai e in curs transferul de foto de la Bran catre tine si Anca. Mariei i le-am trimis deja. daca le mai vrea cineva, sa graiasca si sa-mi dea adresa de mail. :)
ah. Delia, iti trimit si tie, imediat. :)
-
bitek, din cauza primaverii ai inmagarait? ;D ;D
Probabil. Cert e ca ma regasesc cumva. ;D si in avatar si in motto...mda, will be a goood year :).
-
deci esti si inmagarit si inmugurit. ;D
cum stii ca va fi un an bun? daca ai ghioc imprumuta-l si altora. ;D
-
auzi tu vaitaturi? :D
si cum vezi tu actiunea de killareala a singuratatii?
pai sunteti suficienti membri in bucuresti ca sa nu fiti singuri una,si apoi mai este o solutie fa ti un amant pana cand vei descoperi marea iubire, :)vb serios
-
[pai sunteti suficienti membri in bucuresti ca sa nu fiti singuri una,si apoi mai este o solutie fa ti un amant pana cand vei descoperi marea iubire, :)vb serios
;D ;D ;D ti s-a parut ca as avea nevoie?
prefer sa dansez. ;D
s-a terminat transferul. am trimis linkul si celorlalti, la adresele de la Nic. noapte buna. :)
-
...scuza mi '' aluzia fina'' :)
-
Cred ca ar trebui sa definim ce inseamna single... Din start, nu inseamna cineva care se simte singur, indiferent ca este sau nu... parca asa e definit proiectul SC, nu? :P Un punct exclus.
Al doilea: amanti pentru reglare hormonala (si de orgoliu) nu inseamna ca nu mai esti single. Atata timp cat nu ai pe cineva (astfel incat sa nu mai ai timp nici de forumul SC, dar nici de amanti), iti rezolvi problemele existentiale tot singur, iei hotarari legate de viata ta si a copilului tau (daca il ai) tot singur, iesi in timpul liber si in concedii tot cu prietenii (de pe SC sau altii), in concluzie, esti single. Eu ma simt - deocamdata - foarte confortabil asa cum sunt. Are cineva alta parere despre sine ca single pe-aici? :faint:
-
Cred ca ar trebui sa definim ce inseamna single... Din start, nu inseamna cineva care se simte singur, indiferent ca este sau nu... parca asa e definit proiectul SC, nu? :P Un punct exclus.
Al doilea: amanti pentru reglare hormonala (si de orgoliu) nu inseamna ca nu mai esti single. Atata timp cat nu ai pe cineva (astfel incat sa nu mai ai timp nici de forumul SC, dar nici de amanti), iti rezolvi problemele existentiale tot singur, iei hotarari legate de viata ta si a copilului tau (daca il ai) tot singur, iesi in timpul liber si in concedii tot cu prietenii (de pe SC sau altii), in concluzie, esti single. Eu ma simt - deocamdata - foarte confortabil asa cum sunt. Are cineva alta parere despre sine ca single pe-aici? :faint:
pai, cam asta inseamna sa fi single ...
-
uite ce am gasit in DEX pentru singur(single):
SÍNGUR, -Ă, singuri, -e, adj. 1. (Despre oameni) Care nu este însoțit de nimeni, fără nici un tovarăș, fără altcineva. ♦ Singuratic (1), solitar, izolat, retras; părăsit. 2. Prin forțele sale, fără ajutorul, intervenția, îndemnul, voia cuiva; din proprie inițiativă. ♦ De la sine. 3. (Precedând substantivul) Numai unul; unic. Singurul drum spre oraș. ♦ (În construcții negative) Nici un. Nu putea articula un singur cuvânt. ♦ (Adverbial) Numai, doar. Singur tu nu mi-ai plăcut. 4. (Determină subiectul sau obiectul; uneori ține locul numelui) (Eu sau tu, el etc.) însumi (însuți, însuși etc.) chiar cu (sau tu, el etc.) în persoană. Am eu singur grijă. Lat. singulus.
Sursa: DEX '98 | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink
-
Cum remarca si Gigi pe un alt topic, traducerea ca singur in romana nu face diferenta dintre single si lonely, in engleza. Sa zicem ca nu suntem singuri, ci solitari... si solidari. Asa e mai bine? :-[
-
mie imi place foarte mult ce postati voi si Micaela si mai ales Caroline ,recunosc ca mi am dat cu parerea nu intr un moment de meditatie ci unul de agitatie so go ahead ......
-
Mie, cel putin, nu-mi place sa vorbesc singura, asa ca go ahead, you too, all. :)
-
Pai daca esti single si totusi ai o "relatie hormonala", nu prea mai esti single ...esti un fel de single gri (ca tot nu disting io nuanta asta :fight:). Iar din punctul meu de vedere, situatia asta e extrem de nociva. Fiindca iti confera o falsa siguranta (siguranta si detasare care exista intr-o relatie normala) si iti inchide posibilitatea de a mai gasi pe altcineva -disponibil/single. Nu iti mai bati capul daca e ceva "caldut". Ceea ce spun aici nu e vreo elucubratie de-a mea, am vazut-o in viata de zi cu zi la cineva foarte apropiat. Drept pentru care (vazand ce se intampla) am decis sa nu incerc vreodata asemenea varianta desi tentatia e mare.
-
Nu stiu de ce, dar eu am impesia ca varianta "calduta" am incercat-o mai toti, macar pentru un timp.
Revin la ce spuneam mai devreme, singur te poti simti oricand chiar si cand nu esti single. Singuratatea - parerea mea - nu este un statut social, ca acela de single, ci un sentiment, o emotie: te simti singur sau nu, indiferent de statutul social.
Si totusi, nu la asta m-am referit cu "relatia hormonala"... asta tine de atractie (care e un alt sentiment) si de nevoile primare ale omului, nu de cele superioare. Poti simti atractie si fara nevoia de a avea pe cineva si invers. Daca o persoana NU se simte singura, nu face compromisul de a confunda cele doua tipuri de relatii, doar in scopul de a avea sau pastra o relatie cu orice pret.
Iar daca nu esti indragostit, logodit, casatorit... esti single, indiferent de cat de singur te simti sau nu. Dar... toate adevarurile sunt gri. Si cand te gandesti ca exista 'jde mii de gri-uri... >:D
-
Nu stiu de ce, dar eu am impesia ca varianta "calduta" am incercat-o mai toti, macar pentru un timp.
La mine a fost varianta cu extreme: fierbinte intr-o directie si glaciatiune in rest oO A fost demult dar nici azi nu stiu sa zic daca m-am fript sau am devenit sloi |o Ce stiu sigur e ca n-as mai repeta chestia asta :thumbdown:
-
Mda... reactie mult mai normala pentru un barbat decat pentru o femeie. Genetic, femeile pot risca chiar sa moara pentru altul... cel putin matern vorbind. La barbati, spiritul de autoconservare e mai puternic... desi nejustificat. De vreo cateva zeci de mii de ani, nu se mai moare din dragoste.
-
Caroline, sa inteleg ca femeile se multumesc si cu jumatatile de masura in lipsa de altceva? Anybody? Pentru ca despre asta vorbeam eu cind am spus ca n-as mai repeta chestia respectiva, despre jumatati de masura. Sigur, n-am dat amanunte si asta lasa oarecum lucrurile in aer dar iti spun ca n-are a face cu spiritul de conservare, ci cu a sti ceea ce vrei de la o relatie. Eu asa vad lucrurile :)
Spuneai de varianta "calduta" pe care am incercat-o cu totii. Si sunt de acord, e ceva prin care treci macar o data in viata. Numai ca din ultimul tau comentariu inteleg ca neacceptarea variantei "caldute" ca stare permanenta echivaleaza cu teama de dragoste. Asa sa fie? :-\
-
Mda... reactie mult mai normala pentru un barbat decat pentru o femeie. Genetic, femeile pot risca chiar sa moara pentru altul... cel putin matern vorbind. La barbati, spiritul de autoconservare e mai puternic... desi nejustificat. De vreo cateva zeci de mii de ani, nu se mai moare din dragoste.
Imi pare rau ca trebuie sa te contrazic, dar suicidurile amoroase se inmultesc pe zi ce trece. :'(
-
Raspunsul asta l-am mai primit (ceva incepe sa se repete, un fel de cerc vicios).
Scuze, Saturni, eu asa am inteles. Nu, teama de dragoste (nu de "caldura") este nejustificata. De fapt, teama de orice. Astazi nu se mai moare de teama. In schimb, teama ne impiedica de la multe...
-
dar suicidurile amoroase se inmultesc pe zi ce trece. :'(
sincer, nu-i inteleg pe cei care recurg la astfel de gesturi. de ce as alege sa-mi iau viata pt ca X nu-mi impartaseste sentimentele?? de ce mi-as lega destinul si viata doar de un singur om cand suntem atat de multi pe planeta asta? o conceptie gresita pe care o au unii oameni e ca doar un singur om ii poate face fericiti. Din punctul meu de vedere, in fiecare moment al vietii o alta persoana ni se potriveste. Pentru simplul fapt ca evoluam, ca ceea ce voiam acum 5 ani nu-mi mai doresc azi, iar ce sunt azi n-o sa mai fiu peste...3 ani.
Viata e tot ce avem, s-o traim la maxim! :)
-
nu exista un singur suflet-pereche? ???
-
ba da, dar pana sa ne intalnim sufletul-pereche avem parte de diferite experiente tocmai ca sa ne cunostem, sa evoluam, iar cand il intalnim sa ne putem bucura de viata alaturi de el :)
ne intalnim sufletul pereche atunci cand suntem pregatiti, ori pentru a ajunge in acest punct trebuie sa parcurgem niste etape de dezvoltare..
-
si daca nu-l intalnim niciodata? :(
-
:) suntem atat de incrancenati sa atingem un anumit rezultat, ca uitam sa observam si sa ne bucuram de drumul pe care il parcurgem pana sa obtinem acel "ceva"....relaxeaza-te si bucura-te de drum (de viata, adica), cand veti fi pregatiti amandoi, va veti gasi intr-un mod sau altul..trebuie doar sa ai credinta ca il vei intalni (sufletul-pereche)...nu pune raul in fata, gandurile se materializeaza mai devreme sau mai tarziu ;)
-
nu e obigatoriu,sau uneori nu e posibil,chiar daca se gasesc doua suflete-pereche sa si mearga pe acelasi drum in calatoria numita viata...exista si posibilitatea intalnirii dar imposibilitatea convietuirii impreuna...gandindu-ma la cunostiintele mele,pot numara pe degetele unei maini,pe cei care intradevar sunt suflete-pereche si chiar convietuiesc impreuna.
cine are sansa sa-si intalneasca acel suflet pereche,trebuie sa stie sa si aprecieze...
-
oh! da, incrancenarea, bat-o vina! pai io vreau sa gasesc imediat sufletul-pereche? asta li se poate intampla numai initiatilor. eu trebuie sa ma bucur de sufletele nepereche pe care le intalnesc pe drum, calatorind spre sufletul-pereche :)
-
nu e obigatoriu,sau uneori nu e posibil,chiar daca se gasesc doua suflete-pereche sa si mearga pe acelasi drum in calatoria numita viata...exista si posibilitatea intalnirii dar imposibilitatea convietuirii impreuna...gandindu-ma la cunostiintele mele,pot numara pe degetele unei maini,pe cei care intradevar sunt suflete-pereche si chiar convietuiesc impreuna.
cine are sansa sa-si intalneasca acel suflet pereche,trebuie sa stie sa si aprecieze...
exact.....si nu-l poti aprecia decat atunci cand ai atins un anumit nivel de dezvoltare personala :)
ideea e sa nu ne auto-limitam gandindu-ne ca n-o sa-l intalnim niciodata....sa avem credinta ca il vom intalni, chiar si pentru o perioada din viata, nu neaparat pentru totdeauna...
-
oh! da, incrancenarea, bat-o vina! pai io vreau sa gasesc imediat sufletul-pereche? asta li se poate intampla numai initiatilor. eu trebuie sa ma bucur de sufletele nepereche pe care le intalnesc pe drum, calatorind spre sufletul-pereche :)
asa sa faci, bucura-te de ...calatorie! :D
-
da, si voi lua toate autostopistele :D
-
alegerea iti apartine ::)
-
Serios vorbind, daca apuci sa-ti cunosti jumatatea (cea predestinata, cealalta parte a ta, Perechea cu P mare, cum vreti voi sa-i spuna) si traiesti langa ea un timp (ea, ca e feminin substantivul "jumatate", am nimerit-o bine aici) si-ti impletesti viata cu ea si daca, prin absurd sa spunem, aceasta jumatate dispare, atunci cand ea dispare, cam dispare si ratiunea ta de a fi. Asa ca nu m-as grabi sa-i afurisesc pe tipul asta de sinucigasi. Puteti sa ma-njurati, da`mie mi-a placut Romeo si Julieta si i-am luat in serios, chiar daca sunt o fictiune. Cred (serios) ca exista si iubiri cosmice.
-
:applause: :flori:
-
Din punctul meu de vedere, in fiecare moment al vietii o alta persoana ni se potriveste.
Daca avem atatea obtiuni de ce suntem asa multi singuri(chiar si in cuplu)? :-\
-
Serios vorbind, daca apuci sa-ti cunosti jumatatea (cea predestinata, cealalta parte a ta, Perechea cu P mare, cum vreti voi sa-i spuna) si traiesti langa ea un timp (ea, ca e feminin substantivul "jumatate", am nimerit-o bine aici) si-ti impletesti viata cu ea si daca, prin absurd sa spunem, aceasta jumatate dispare, atunci cand ea dispare, cam dispare si ratiunea ta de a fi. Asa ca nu m-as grabi sa-i afurisesc pe tipul asta de sinucigasi. Puteti sa ma-njurati, da`mie mi-a placut Romeo si Julieta si i-am luat in serios, chiar daca sunt o fictiune. Cred (serios) ca exista si iubiri cosmice.
pe moment da, dupa disparitia persoanei iubite nu-ti mai gasesti locul, nu mai vezi niciun motiv pentru care sa traiesti...la mine a durat cam 6 luni sa-mi revin sufleteste, bantuiam, nu traiam...in timp s-a mai estompat durerea, la unele intrebari am gasit raspuns, la altele nu...m-am agatat de copilul meu atunci cand nu mai vedeam niciun motiv pentru care sa traiesc si bine am facut...as fi facut cuiva un bine daca luam atunci cand durerea ma coplesea un pumn de pastile? Sunt convinsa ca nu, as fi facut mai mult rau, dand dovada de egoism si gandindu-ma doar la mine, la durerea mea si la copil deloc.
Daca el a fost sufletul meu pereche sau nu, nu am de unde sa stiu acum, doar la sfarsitul vietii voi putea concluziona asta. Acum spun doar ca am fost binecuvantata ca l-am intalnit si ca am trait si simtit o astfel de iubire. Ce am simtit in acea relatie a fost cel mai profund sentiment din viata mea de pana acum. Poate va urma altul si mai intens, nu am de unde sti acum. Poate peste 1-3-10 ani voi intalni un om si voi simti altfel iubirea, poate ca el va fi sufletul meu pereche...Eu am ales sa nu-mi impietresc sufletul si sa fiu deschisa vietii (a nu se citi ca umblu din relatie in relatie, nu e cazul).
Doar ca refuz sa ma autolimitez, sa-mi spun ca da, am trait iubirea, de acum tre` sa ma tarasc prin viata, ca nimic nu mai are rost, etc.
Nu judec pe nimeni, fiecare e liber sa aleaga in ceea ce il priveste, sa traiasca sau sa moara, dar daca as intalni un om pe marginea prapastiei, i-as intinde o mana de ajutor.....nu i-as putea intoarce spatele. Pentru ca cred in iubire si in oameni. Iar rostul sinuciderii, indiferent de motiv, eu nu-l vad...
Pun un link spre un articol care poate ar mai putea lamuri problema asta....privind in urma, ma regasesc tare mult aici:
http://www.calatoriainimii.net/2011/06/dincolo-de-suferinta-transformarea/ (http://www.calatoriainimii.net/2011/06/dincolo-de-suferinta-transformarea/)
-
Daca avem atatea obtiuni de ce suntem asa multi singuri(chiar si in cuplu)? :-\
din punctul meu de vedere sunt multe de spus aici, dar in seara asta nu mai pot sta....am sa revin cu raspunsul zilele urmatoare :)
-
No, aci intervine o dualitate care mie unul nu-mi surade deloc. Sunt de acord cu "get busy living or get busy dying", insa in momentul in care nu reusesti sa faci nici una...Cat despre viata dupa sau mai bine zis viata fara, cred ca inainte de orice, ca sa poti trai din nou trebuie sa treci printr-un soi de...catharsis i-as spune, care sa te elibereze de ce lega de trecut. Or nu toata lumea poate face asta. Si e posibil nici sa nu stie sa faca asta. Eu zic ca mai degraba fiecare dintre noi are elemente pivotale ale existentei sale (cum a fost si copilul, in cazul tau). In situatia in care toate acestea dispar...nu vreau sa ma gandesc.
Autolimitare. Hmmm, sa vedem: dar daca nu mai poti ca numai ai de unde, aia tot autolimitare e? Si nu-mi spune ca cineva de tipul asta e un suflet marunt, ca un om poate darui mult mai mult, bla bla.
Rostul sinuciderii: incearca (numai incearca) sa-i intelegi pe japonezi. Eventual pe cei mai vechi. Onoarea e un element esential. Lucru care noua occidentalilor ni se pare ceva total deplasat. Cine are dreptate? Ei sau noi? Sau altfel: sa ne mutam in zilele noastre: eutanasia e dreptul la o moarte demna a celor in metastaza? Si daca metastaza asta e sufleteasca, nu fizica (fiziologica)?
-
Subscriu Guesswho si bitek. Cele doua puncte de vedere nu se contrazic deloc... ba chiar corespund unor momente indispensabile oricarui drum... cel putin, asa cred eu.
Si nu se contrazic pentru ca exista inca foarte multe etape si feluri de a iubi... intre cosmic si casnic. :angel:
Nu vad insa ratiunea pentru care asociem mereu sufletul pereche cu imperativul "a sta impreuna"... nu am putea totusi evolua impreuna? Se spune ca iubirea adevarata, nirvana sau cum s-o mai numi ea (atat in religiile occidentale, vezi Corinteni, cat si orientale, vezi buddhism) e aceea care nu cere nimic in schimb pentru sine... in extenso, nici macar prezenta persoanei iubite. Ca si cu viata, in cazul acesta, conteaza drumul in sine, ca daca ne gandim mereu doar la un scop final... acela nu e decat moartea (sau happy-end-ul cu nunta al unui film... dar dupa care filmul se termina) si asta ar insemna ca suntem deja morti vii... si in viata, si-ntr-o relatie. :coolsmiley:
-
cred ca asocierea termenului de "metastaza"cu acela de suflet nu e tocmai corecta... sunt momente, etape in viata cand avem senzatia acuta ca nu mai simtim si nu mai putem simti nimic pentru nimeni... de cele mai multe ori este un semn de mai mica sau mai mare depresie, dar care poate fi rezolvata. nu cred ca cineva poate avea sufletul in profunda goliciune sau suferinta, definitiv, in afara unei boli psihice nevindecabile. Exista tratamente naturiste si alopate care iti pot reda cheful de viata. Nu ne dam seama cat de mare influenta are chimia creierului asupra starilor noastre. :)
-
...exista tratamente naturiste si alopate care iti pot reda cheful de viata... :)
Yep, jointu`e unu` din ele... :bow: :tongue:
-
eu trebuie sa ma bucur de sufletele nepereche pe care le intalnesc pe drum, calatorind spre sufletul-pereche :)
ma intreb daca chiar te bucuri de ce intalnesti...nush de ce am senzatia ca e ceva ff superficial... ::)
-
superficial sau nesuperficial,pentru o secunda macar, sigur exista bucuria ;)...ca si la copilasii ce primesc o jucarie noua :)pana se plictisesc de ea...se bucura...
-
nu cred ca cineva poate avea sufletul in profunda goliciune sau suferinta, definitiv, in afara unei boli psihice nevindecabile.
cand treci printr-o perioada de suferinta cred ca e important sa-ti dai voie sa simti, sa nu te invinovatesti, sa incerci sa intelegi ce se intampla, sa observi, sa accepti situatia si incet-incet incepi sa te ridici...nu poti trai asa mereu...decat in cazuri patologice.
. Nu ne dam seama cat de mare influenta are chimia creierului asupra starilor noastre. :)
subscriu :)
-
ma intreb daca chiar te bucuri de ce intalnesti...nush de ce am senzatia ca e ceva ff superficial... ::)
ma bucur, ma bucur...poate chiar am intalnit sufletul-pereche si io nu stiu :-\ voi putea concluziona abia la sfarsitul vietii. sper sa nu decedez ex abrupto si sa nu mai am vreme de analiza si concluzii :(
-
:2funny:
-
,,Viata e tot ce avem, s-o traim la maxim! :)''
Subscriu ,totul este sa ai o parasuta de rezerva asa,in caz de avarie :)
-
Pai si unde mai e distractia cand stii toate numerele care or sa iasa la loto? Nu, nu, nu, la marea ruleta a sortii te arunci cu capul inainte sau faci statistici de pe margine, una din doua, sa fie clar!
-
Subscriu... la prima varianta. ;)
-
(http://a2.sphotos.ak.fbcdn.net/hphotos-ak-ash4/429367_271922192882107_131663740241287_644903_923337459_n.jpg)
-
Absolut, daca e declaratie, primul o semnez. :)
-
ok. :)
se mai inscrie cineva?
-
Mda, vad ca nu. Pai tot e suficient, putem initia un proiect de lege. ;D
-
ma inscriu si eu :)
-
SI IO, NIMIC MAI ADEVARAT :applause:
-
uite ca incet ...incet....se strange lumea :thumbup:
-
..pastrati si pentru mine un coltisor....nu semnez labartat!!!!! :)
-
Mie mi se parea logic si implicit... trebuie sa mai si semnam?! ;)
-
De acord!
Cine e C.? ;D
-
Asta ma intebam si eu.
-
da' chiar. cine-i C? :)
-
steliana
C-ul poate fi reprezentarea unei jumatati de inel ... ;)
-
Marile păcăleli din cuplu (http://www.adevarul.ro/life/viata/Marile_pacaleli_din_cuplu_0_672533157.html)
De la minciuni nevinovate despre noua coafură sau pectoralii soţului, până la marea păcăleală înşelatul , femeile şi bărbaţii nu se sfiesc să cosmetizeze adevărul ori de câte ori simt nevoia.
Cele mai multe dintre relaţii ascund minciuni mai mari sau mai mici, secrete şi adevăruri nerostite. Dacă aceste minciuni se acumulează cu trecerea timpului, ele încep să erodeze însăşi temelia relaţiei, iar darea lor în vileag poate distruge un cuplu. Păienjenişul de minciuni începe să se ţeasă încă de la prima întâlnire, atunci când, dornici să se pună într-o lumină cât mai bună, ambii parteneri încearcă să-şi cosmetizeze imaginea, ascunzând aspectele dezavantajoase ale personalităţii lor sau ale trecutului fiecăruia.
-
si cand iti pune in fata un trecut cat in roman in VI volume? :o
la ce sa te astepti? la imbunatatiri pentru reeditare sau la apus glorios ...
-
Marile păcăleli din cuplu ([url]http://www.adevarul.ro/life/viata/Marile_pacaleli_din_cuplu_0_672533157.html[/url])
De la minciuni nevinovate despre noua coafură sau pectoralii soţului, până la marea păcăleală înşelatul , femeile şi bărbaţii nu se sfiesc să cosmetizeze adevărul ori de câte ori simt nevoia.
eu nu-s pentru minciuna, ci pentru adevar. chiar daca nu-mi place ce aud, macar pot alege in cunostinta de cauza.
inainte sa-l mint pe el, ma mint pe mine.
-
Marile păcăleli din cuplu
....
85% dintre femei stiu cand partenerul calca stramb
wow- sa mai spuna cineva ca barbatii stiu sa ascunda o amanta (http://i43.tinypic.com/2ewe0m0.gif)
85% dintre barbati recunosc ca flirteaza cu sexul opus; pe cand femeile doar 81%
uffff, ne-ati depasit cu 4 % :magic:
-
De acord!
Cine e C.? ;D
da' chiar. cine-i C? :)
cineva :giggle:
-
cineva :giggle:
adda, asa explicita esti mereu? :D
-
daaa.... :thumbup:
ma distrez si eu ce curioasa e lumea :)
micaela, nici eu nu stiu cine a scris chestia aia, am gasit-o undeva, mi-a placut , am fost in asentimentul persoanei respective si am postat-o....
de-aia am si zis "cineva" :giggle:
-
:) ma prinsesem. am glumit, adda.:)
-
ok si eu :)
-
Uitandu-ma inca o data, tre` sa concluzionez ca-i cam plina lumea de nepotriviti. Vorbind din patratica mea. Acu`stau sa ma-ntreb: nu cumva...?
-
nu cumva.....ce? :)
si tu esti explicit ca si mine? :thumbup:
-
Nu cumva caut nepotrivitii unde nu trebuie? Mi-e cam...s-o spun cu voce tare...
-
pai de ce ti-e cumva? se mai intampla...si la altii... :giggle:
-
:)
-
Uite, eu recunosc deschis: Am deosebitul talent de a ma lega numai de parteneri nepotriviti. Scrie si la zodia mea... Asa ca, mai bine aici: nu tre' sa ma prefac ca dau vreun interviu pentru job-ul de amanta sau nevasta, nu tre' sa captez atentia elevilor, nu fac vreun curs de training si nici nu tre' sa zambesc comercial si sa par cel mai entuziasmat voluntar din lume ca sa adun donatii pentru ONG sau bani din fonduri europene. Cu alte cuvinte, nu trebuie sa "cuceresc" pe nimeni. *|*
Queen,Freedom Song For Egypt (http://www.youtube.com/watch?v=soIE6dnzIUI#ws)
-
Uite, eu recunosc deschis: Am deosebitul talent de a ma lega numai de parteneri nepotriviti. Scrie si la zodia mea... Asa ca...
Io zic ca asta e prejudecata. De om inteligent, da` tot prejudecata. Ca sa justifice cumva esecul. Da` clasicul "n-a fost sa fie" ce are? Am dat cu capu`, ei si? Ma ridic si merg mai departe. Am prins ceva din asta? Booon! Merg si mai dau odata (poate)! Si iar ma ridic, ma scutur, (eventual imi si plang de mila. Nitel numa`!) si apoi iar merg. Atat timp cat exista viata-n mine, nu ma opresc sa sper. Chiar si cand voi crede ca n-a ramas decat cenusa, chiar si cand nu mai pot respira de durere. Toate trec. Pana si eu, nu-s decat o umbra. Si de ce sa n-am locul meu sub soare? Singur sau... :)
-
bravo, bit. asa trebuie gandit. :)
nu degeaba esti fratili meu.
-
da, asa-i, e o prejudecata, o credinta personala. daca asta crezi, asta atragi. schimband gandirea, modificand credinta limitativa ("atrag in viata mea partenerul potrivit mie", e doar un exemplu) vei atrage altfel de persoane. e probata de mine si functioneaza, doar ca tre` s-o repeti mereu ca informatia noua sa fie asimilata de subconstient, minim 30 de zile. :)
-
Marele meu noroc ( cu :pleasantry: sau fara) e acela de a fi (nativ) de o catâreală cum rar gasesti la o fiinta umana. Si, pe langa oale sparte-n freza, avantajul (minor) pe care mi-l confera caracteristica respectiva e ca nu tre` sa-mi bat capul cu autoprogramare mentala. Lucru de care sunt oricum foarte reticent.
-
Hei, dar eu n-am zis ca m-am si oprit aici! :o
OK, acum realizez ca m-am exprimat gresit: aveam deosebitul talent de a alege numai parteneri nepotriviti. Ca sa fiu sincera pana la capat, aveam talentul de a ma lasa aleasa... si se vede treaba ca "vindeam" altceva decat eram in realitate, de atrageam ce nu vroiam. Nu din minciuna constienta, ci din cauza "credintelor" implementate de altii... asta pana in momentul in care m-am dezis de tot si am stiut clar ce nu mai vreau (vezi postarea anterioara). Si, da, cu fiecare experienta incep sa umplu acest loc gol lasat de "nu mai vreau" cu "ceea ce vreau"... :angel:
Incepand prin a fi single inainte de a sti ce ti se potriveste, cred eu, ca este calea cea mai buna pentru mine... nu numai de a recunoaste esecul, ci si de a constientiza motivele si de a incerca sa reconstruiesti cu caramizi noi, nu cu din alea vechi, carpite cu mortar. Cel mai important: acu' nu ma mai grabeste nimeni, nici intr-un sens, nici in altul. 8)
P.S. For info, IQ-ul meu este doar cu foarte putin (nesemnificativ) peste medie. O fi vorba de altceva aici (inteligenta emotionala s-a dovedit ca nu, dupa testul ala... poate sociala?) de ia distanta lumea, pe pretextul inteligentei. Simt nevoia sa precizez asta preventiv, ca asa patesc de cand ma stiu: nu sunt "recunoscuta" decat de la a doua vedere incolo... :-\
-
Io zic ca asta e prejudecata. De om inteligent, da` tot prejudecata. Ca sa justifice cumva esecul. Da` clasicul "n-a fost sa fie" ce are? Am dat cu capu`, ei si? Ma ridic si merg mai departe. Am prins ceva din asta? Booon! Merg si mai dau odata (poate)! Si iar ma ridic, ma scutur, (eventual imi si plang de mila. Nitel numa`!) si apoi iar merg. Atat timp cat exista viata-n mine, nu ma opresc sa sper. Chiar si cand voi crede ca n-a ramas decat cenusa, chiar si cand nu mai pot respira de durere. Toate trec. Pana si eu, nu-s decat o umbra. Si de ce sa n-am locul meu sub soare? Singur sau... :)
tie ti se potrivesc versurile lui R. Kipling
sa poti sa crezi cand unii te inseala,
sa te ridici cand altii te doboara,
sa poti pastra ce altii vor s-alunge,
sa poti sa razi cand inima iti plange cald sa ramai chiar daca-afara ninge
....aceasta-i arta de-a invinge!!!
-
frumos citatul, Adda. il uitasem.
azi sunt in mood de confesiuni...
cand am divortat, ideea singuratatii, pe care n-o mai traisem de 20 de ani, ma descuraja teribil si ma dezechilibra...
astazi, dupa 4 ani, sunt atat de obisnuita cu ea si ma simt atat de confortabil alone, incat mi-e teama ca nu-mi mai doresc acel 2.
nooo, tre' sa-mi revin, ca nu sunt io. :)
-
da...si mie imi place ...te indeamna la optimism.... :thumbup:
asa ca ...viata merge inainte.... :)
-
asa ca ...viata merge inainte.... :)
merge, merge...ba pe drumuri de munte, ba prin ciulinii baraganului... :) ;)
-
Dap. Cu sau fara noi, spectacolu`continua. Asa ca bine ar fi ca fiecare sa ne jucam rolul. :)
-
bine. azi sunt cotoroantza, muma-padurii ;D
-
si dupa ce serpuiesti pe drumuri de munte si te cateri ....ajungi sa vezi privelistea in toata splendoarea ei... :yeah:
cica tot ce e frumos se obtine greu...ca sa te poti bucura ... :)
mama...m-a lovit optimismul duminica seara *|*
-
mda. se prea poate. numa' ca o sa ajung in varful muntelui cand n-o sa mai vad foarte bine. ;D
-
Micaela, uite, tocmai mi-am adus aminte de ceva care poate te-ajuta. O femeie foarte importanta pentru mine (fosta mea profa de mate) mi-a zis asa deunazi: Sunt convinsa ca tu vei intalni omul potrivit, la orice varsta. Nu trebuie sa-l cauti, trebuie doar sa iesi mult, sa te distrezi, sa fii tu. Si daca mi-e egal? - am raspuns. Stiu ca ti-e egal, si mie-mi e... Dar atunci cand o sa simti ca nu-ti mai e egal, cand o sa te saturi indeajuns de tine insati, atunci nu-ti va mai fi egal si se va intampla.
-
stiu..Caro...
si eu cred mereu ca voi intalni omul cu care sa am o relatie Luminoasa, frumoasa, onesta, amuzanta, tandra...
da' acum simtzesc ca nu-mi mai doresc asta si nu-i bine, ca-ntrerup semnalu' catre Univers. :)
-
Pai incercam sa spun ca poate asta e normal pentru acum. Poate ca momentan e nevoie sa te focusezi pe altceva. Acum nu e for ever. :)
-
Io acuma stau si ma gandesc: daca am intrerupt semnalu`(asa, intre respiratii, ca nu pot altfel, is barbat, de!)...cate or receptiona? Barem sa gasesc un ascunzis...
-
Pai incercam sa spun ca poate asta e normal pentru acum. Poate ca momentan e nevoie sa te focusezi pe altceva. Acum nu e for ever. :)
:) asa sa fie. acum imi vine sa ma re-focusez catre zona profesionala, pentru care am avut o scadere de apetenta, o vreme... mi-a revenit cheful de niste cautari. :)
suntem o suma de sinusoide. ;D
-
Io acuma stau si ma gandesc: daca am intrerupt semnalu`(asa, intre respiratii, ca nu pot altfel, is barbat, de!)...cate or receptiona? Barem sa gasesc un ascunzis...
You can run, but you cannot hide... for too long. ;D
-
;D Da, da`am o fuga... ;D
-
You can run, but you cannot hide... for too long. ;D
as vrea sa fiu acolo cand te-or prinde, toate odata. ;D creca asta mi-ar putea readuce rasu'. ;D
-
Pai sa stii ca-s bun organizator... :2funny:
-
Pai sa stii ca-s bun organizator... :2funny:
::) hm.
pana nu vad, nu cred. :P
-
Bitek, pai atunci treci la Islam... iei vreo cateva si-acasa, sa ai ce organiza. ;D
-
@Mica: Nooooo, ca nu ma prinzi! ;D Aci e de "taci si faci", stiu io...
-
Bitek, pai atunci treci la Islam... iei vreo cateva si-acasa, sa ai ce organiza. ;D
Vai, femeile....Stii, e un banc: ea-i zice lui: "Daca te gandesti la ce ma gandesc si eu, ar trebui sa-ti fie rusine" ;D
-
Bitek, pai atunci treci la Islam... iei vreo cateva si-acasa, sa ai ce organiza. ;D
pai atunci sa se faca un topic nou ... "single sau in harem" :giggle:
-
Vai, femeile....Stii, e un banc: ea-i zice lui: "Daca te gandesti la ce ma gandesc si eu, ar trebui sa-ti fie rusine" ;D
da' de ce sa-i fie rusine ca iti ureaza o turme de camile-dota? ;D
-
pai atunci sa se faca un topic nou ... "single sau in harem" :giggle:
;D
-
O0 ;D
Si totusi...una-i de ajuns. Ma gandesc la gura voastra bogata...daaa, categoric, una maxim! ;D
L.E. Ma gandesc si la bietii mei nervi. S-ar putea ca una sa fie prea mult... ;D
-
O0 ;D
Si totusi...una-i de ajuns. Ma gandesc la gura voastra bogata...daaa, categoric, una maxim! ;D
ai dreptate, bit. si noi iti uram una si bu(uuu)na. ;D
-
;D
doamne, am ajuns sa aud un barbat sa zica asa ceva.... una e de ajuns :giggle: :yeah:
-
My dear lady, decat mult si prost, mai bine putin si de calitate. Daca e sa mori otravit, barem cauta otrava cea mai puternica. ;D
-
;D
doamne, am ajuns sa aud un barbat sa zica asa ceva.... una e de ajuns :giggle: :yeah:
asta poate spune un barbat intelept care stie pretul de platit pentru un harem, incepand cu soacrele, gurile etc...ce vin la pachet, multiplicate ;D
-
pai atunci sa se faca un topic nou ... "single sau in harem" :giggle:
Eu cred ca "single intr-un harem" ar fi mai potrivit. (Single inseamna ca NU e vorba de proprietarul haremului, care e casatorit cu toate femeile din harem).
Adda, asta spune un barbat unei femei atunci cand e single. Cand nu mai e single, o repeta fiecarei (alte) femei atragatoare pe care o intalneste... ca sa nu uite replica, nu de altceva. >:D
Gata, ma duc la nani, ca deja incep sa bat campii lu' Mos Ene. :uglystupid2:
-
My dear lady, decat mult si prost, mai bine putin si de calitate. Daca e sa mori otravit, barem cauta otrava cea mai puternica. ;D
;D
-
My dear lady, decat mult si prost, mai bine putin si de calitate. Daca e sa mori otravit, barem cauta otrava cea mai puternica. ;D
buna gandire ... :applause:
-
si eu ma nani. :)
noapte buna, copii. :kissing:
-
noapte buna si tie :kissing:
-
:P
Ce viteza au unii! :o
-
:tickedoff: Ati spart gasca...Fricoaselor!
n-a spart nimeni, nimic. s-a terminat numai episodu' de azi, ca s-a sfarsit programu'. :kissing:
-
;D
ne dam batute deocamdata :P
-
Bine, bre. Va pup si io atunci (ca ma descurc ;D) si ma duc la scutece.
L.E.Hai, ca nu-i cinstit, io nu lucrez maine. Gata, imprastierea! Care pe unde apuca.
-
Eu nu ma dau batuta niciodata... numa' putin ranita, uneori. ;D Da' acu' mi-e prea somn pentru exercitiu' asta. :)
-
ok...noapte buna la toata lumea .
sa aveti o saptamana usoara :)
-
Bigamia presupune o nevasta in plus. La fel si monogamia. :magic:
-
o fi stiut Oscar Wilde de ce-o spus asta ::)
-
Asa ca mai bine singlemania.
-
hmmmm :whistle:
-
cred ca am mai vazut o lista de genul asta pe aici pe undeva dra parca nu avea atat de multe puncte
listele astea incep sa fie ca un fel de declaratie de independenta :pleasantry:
40 de motive pentru a fi singura
1. Nu te certi cu nimeni;
2. Ai patul doar pentru tine;
3. Nu ai factura mare la telefon;
4. Ai timp pentru tine;
5. Nu trebuie sa dai explicatii nimanui;
6. Poti sa dormi in pijamalele tale preferate;
7. Poti avea oricand o mica aventura;
8. Nu trebuie sa gatesti pentru doua persoane;
9. Toate lucrurile din casa ta sunt doar ale tale;
10. Nu trebuie sa imparti dulciurile pe care ti le cumperi cu nimeni;
11. Nu te dezveleste nimeni in miez de noapte;
12. O camera in care locuieste o singura persoana pare mult mai spatioasa decat o camera in care stau doua persoane
13. Nu cumperi cadouri de Valentines Day si economisesti bani;
14. Tu esti cea care decide ce trebuie epilat si, cel mai important, cand trebuie epilat;
15. Nu trebuie sa iti schimbi comportamentul doar pentru ca cineva isi doreste asta;
16. Singurele insecuritati pe care trebuie sa le confrunti sunt doar ale tale;
17. Singurele persoane care se plang de muzica pe care o asculti sunt doar vecinii tai;
18. Cada este doar a ta pentru bai lungi si parfumate;
19. Nu trebuie sa mai folosesti scuza cu durerea de cap;
20. Nu trebuie sa locuiesti cu cineva care nu iti suporta prietenele;
21. Dulapul este numai si numai al tau;
22. Cureti numai mizeria facuta de tine;
23. Nu trebuie sa gasesti scuze si sa dai explicatii nimanui;
24. Iti poti decora casa dupa bunul tau plac;
25. Poti manca inghetata in miez de noapte fara a iti fi teama ca ai putea fi criticata;
26. Poti manca in pat daca doresti;
27. Singura persoana care iti va cheltui banii esti tu;
28. Este mult mai usor sa te axezi pe cariera si sa iti urmezi visele cand esti singura
29. Capacul de la toaleta sta intotdeauna asa cum iti doresti tu;
30. Primesti tot mai multe like-uri pe Facebook;
31. Nu mai trebuie sa stai cu telefonul dupa tine tot timpul;
32. Lucrurile din casa stau asa cum le pui tu;
33. Speli doar hainele tale;
34. Poti avea pauza ta de relaxare si meditatie oricand doresti;
35. Te poti uita la orice film vrei;
36. Nimeni nu se mai plange de modul in care iti conduci masina;
37. Nu iti mai ascunzi vibratorul prin spatele sifonierului;
38. Nimeni nu iti spune cum sa te aranjezi;
39. Nimeni se uita urat la tine cand mananci o prajitura;
40. Iit poti invita prietenele sa doarma la tine;
punctele 7 si 35 sunt de belea :magic:
-
Pfui, cat egoism! Nu vreau independenta! (Si nu vreau nici egalitate!) Daca as sti cum sa fac astfel incat sa fiu cat se poate de "dependenta"... :D Vreau sa ma cert, sa ma impac, sa ma inghesuie-n pat, sa mancam inghetata-n varfu' pernelor, sa dorm fara pijamale, sa ma dezveleasca, sa ma inveleasca, sa ma epileze, sa ne-mbaiem in spume impreuna sa.. sa... sa..... (las' ca de pct.7 am io grija! :giggle: Mie 37 mi se pare de belea! :2funny: )
-
37 vrusei' sa zic da' m-a luat tastele pe dinante ;D
-
Eu sunt de parere că o companie nepotrivită poate cauza mai mult stres decat viata in singuratate. Starea psihica este deteriorata cand exista conflicte de lunga durata, iar sentimentele de simpatie si iubire pentru celalalt dispar si simti nevoia sa pui capat relatiei.
-
Asta era sa zic si eu la postarea axiomelor de mai sus, ca aproape toate se aplica la fel de bine si intr-o singuratate in doi. Da' mi-am promis ca ma las de obiceiul prost de a fi mereu eu Gica contra. ;)
-
Eu sunt de parere că o companie nepotrivită poate cauza mai mult stres decat viata in singuratate. Starea psihica este deteriorata cand exista conflicte de lunga durata, iar sentimentele de simpatie si iubire pentru celalalt dispar si simti nevoia sa pui capat relatiei.
achiesez. :)
-
"Din felul in care oamenii cer mereu sfaturi in chestiuni de dragoste, putem trage concluzia ca aceasta este in general vazuta ca fiind ce a mai importanta problema a vietii. Pentru psihologia individuala, nu exista o problema mai semnificativa decat alta. Daca oamenii supradimensioneaza importanta iubirii si casatoriei, ei vor ditruge armonia vietii.
Poate ca motivul pentru care acestei probleme i se acorda in mintea unor oameni o semnificatie nemeritata este ca, spre deosebire de alte aspecte, acesta este un subiect in privinta caruia nu primim niciun fel de educatie.
Exista trei mari probleme in viata. Prima, problema sociala, trateaza comportamentul nostru fata de ceilalti si suntem invatati inca din prima zi a vietii cum sa ne purtam in compania altora. De asemenea, avem un intreg sistem de educatie care ne pregateste pentru viitoarele cariere. Dar unde sunt cartile care sa ne spuna cum sa ne pregatim pentru o viitoare relatie intima si, mai ales, pentru viata in doi? Ca sa fim sinceri, exista foarte multe carti care se ocupa cu povesti de dragoste, dar foarte putine care trateaza casatoriile fericite.
Iubirea si casatoria au avut parte de o publicitate proasta inca de la inceputuri. Daca cercetam Biblia, vom gasi acolo povestea conform careia toate nenorocirile au inceput de la o femeie si, de atunci incoace, barbatii si femeile au experimentat mereu probleme in viata de cuplu. Sistemul nostru educational ar putea fi cu siguranta mult imbunatatit. Ar fi intelept sa educam mai bine baietii si fetele pentru rolurile lor din cadrul casatoriei - dar sa ii educam si pe unii si pe ceilalti astfel incat sa se simta egali.
Faptul ca femeile se simt deseori inferioare dovedeste ca, in special, in aceasta directie, cultura noastra a dat gres. Femeile sunt nevoite deseori sa invinga prin eforturi duble si se antreneaza mai mult decat este necesar, devenind egocentrice. Pe viitor, femeile ar trebui sa fie invatate sa isi dezvolte mai mult intereseul social si sa nu mai caute exclusiv beneficiul propriu. Dar pentru a realiza acest lucru, trebuie mai intai sa inlaturam superstitiile referitoare la privilegiile barbatilor."
Alfred Adler
-
Apropo de ce spune Alfred Adler:
se spune ca la politica si la fotbal se pricepe toata lumea iar la aceste doua domenii eu as adauga si dragostea. Cand cineva are o problema exista intotdeauna cel putin o persoana care sa aiba solutia. Nu conteaza ca au patit-o pe propria piele, au vazut la altii sau au citit ei pe undeva despre asta, fiecare incearca sa dea o solutie cat mai logica si de bun simt. Fara a pune la indoiala bunele intentii ale persoanelor care dau astfel de sfaturi avem totusi o problema: dragostea si logica sunt doua lucruri care se exclud unul pe celalalt. ???
Acum e de pus sub semnul intrebarii si cat de mult isi doresc cei care au probleme in dragoste sa primeasca sfaturi sau doar vor sa-si povesteasca pataniile, durerile :'( sau de ce nu starea de fericire :smitten: asa ca este destul de relativa problema dragostei.
Cat despre " ...trebuie mai intai sa inlaturam superstitiile referitoare la privilegiile barbatilor" o data am dinamitat >:D asa un pic o discutie despre de ce femeia trebuie sa ia la casatorie numele barbatului cu toate ca legal sotia isi poate pastra numele avut anterior casatoriei (lucru care de altfel se intampla in unele state si cei 2 parteneri isi pastreza fiecare numele ) sa vezi ce au sarit barbatii ca asa ceva nu se poate , ca femeia trebuie sa le preia numele, ca nu poate ramane la numele ei etc , nu e cazul sa mai detaliez cat tamtam a fost :box: asa ca pana la a mai avansa in domeniul asta referitor la ce considera barbatii ca se cuvine ii cale lunga , drum de fier .....
-
... da' nu imposibil. Doua exemple am in familie, unul in care si-au pastrat ambii soti numele (diferite) pe certificatul de casatorie si altul in care din cele doua nume de familie combinate, au inventat unul nou. Deci legea permite, iar daca asta totusi se intampla este pentru ca femeile nu numai ca permit sa se intample, da' chiar se si viseaza purtand numele unui barbat, ca pe un premiu... :crazy2:
In Canada, pe toate diplomele si la toate interviurile se trece numele de fata, dintr-un motiv foarte pragmatic - acela e singurul care nu se schimba si dupa care poti fi identificata oricand.
Eu, de exemplu, recunosc ca am ales sa pastrez numele sotului si dupa divort, nu stiu de ce, poate pentru ca intregul meu CV era pe acel nume. Culmea ironiei, in orasul natal unde sunt acum (si probabil si unde o sa mai ajung) nu-mi foloseste la nimic, toata lumea ma identifica dupa numele parintilor mei. ;D Da' spalarea creierelor e mare... si eu nu fac exceptie. :help:
-
Cata risipa de litere...Si totusi e simplu: cand voi fi fost androgin, voi fi preferat zen-ul si contemplatia. Dar nu-s. Asa ca o caut pe ea. Pana o voi gasi. O viata, doua, zece sau cat e nevoie.
-
adica ce, eu sunt androgina daca yangu' meu si yinu' meu imi tin balanta interioara in echilibru zen, in acest moment? :buck2:
-
Pai ma-ntrebi pe mine ceea ce tu ar trebui sa stii fara doar si poate? Hmmm...
-
pai io zic ca ipoteza ta e gresita. nu esti zen numai cand esti androgin. :P
-
(http://a7.sphotos.ak.fbcdn.net/hphotos-ak-prn1/522273_312313922170704_269288443139919_768741_1177044038_n.jpg)
-
@mica: No, binie, mai. Io nu pot fi zen nici cand dorm, ca si-atunci ma agit. Da`zic o sa am timp destul (dupa ce voi fi trecut un prag). Pana atunci...watch out, world! ;D
Si Addei-i trimit o bere, ca-mi da apa la moara, fie ca vrea sau nu. :thumbup:
-
nu-mi place berea... :P
iti dau apa la moara? ...fara sa vreau ;D
-
Tocami de-aia am zis "ca vrei sau nu'', sa nu zica fetele ca pactizezi cu inamicu`, vorba ceea, o portita mica, mica...Cat despre bere, nu-i bai, las`ca o beau eu atunci.
-
Azi am hotarat sa nu raspund la provocari. :P
Da'... totusi, daca citesti cu atentie, se vede ca Adler da o importanta foarte mare iubirii si casatoriei (citind toata cartea, o treime trateaza aceasta problema). Ceea ce am scos eu aici din context este ca nicio exagerare, vezi obsesie, nu e buna. Trebuie doar sa fii pregatit social, zice Adler, ca pe urma ce vine... vine, si atunci nu mai e nimic de facut (bine zice nenea ala, Adda) si nici timp de invatat pe loc ce n-ai invatat o viata intreaga nu mai ai. :strambatura:
-
Pfoai, acu`vazui! Tocami...bre, ce mama ma-sii, pana la urma urmei, limba romana inca se formeaza. Si io-s mandru sa contribui la asta ;D
-
na lasa bre :P ...ca nu se vede din avion ;D
-
Bine, bre Adda, daca tu zici...m-am linistit. Ca nu-s prea multi care stiu ca-s agramat. Numa` tot SC-ul.
-
Cata risipa de litere...Si totusi e simplu:....
ai dreptate, voi barbatii nu aveti nevoie de multe litere, stiti foarte clar care e diferenta intre familist si single (http://i43.tinypic.com/2ewe0m0.gif)
(http://i41.tinypic.com/33xg483.png)
(PS: sa ai o zi usoara la job si sa te inveselesti cand treci pe aici )
-
;D ;D
asta e cu dedicatie Gabi... ;)
-
crezi ca se supara !!?? :giggle:
-
nuuuu :giggle:
-
Bre fetilor, vazui si filmu`, ehe...sa fiti voi sanatoase...Chiar, gabitz, are you still alive? or is your (liiiiitle) shadow posting? ;D
-
inca nu complet in viata, doar bantui de colo colo in spatii in care nu adie briza ;D
-
:happy: Multumesc din inima, Gabi, pentru suport... Si Bitek, ca m-ai facut sa rad cu shadow posting. Restul chiar nu mai conteaza. ;D
-
cum spuneti voi ! shadow sa fie (http://i43.tinypic.com/2ewe0m0.gif)
(http://i44.tinypic.com/mrs46r.jpg)
-
Credeti ca un cuplu se poate desparti din prea multa dragoste?
Dar daca cineva se plange de prea multa dragoste, asta poate inseamna ca este victima posesivitatii celuilalt? Poti simiti la un moment dat ca esti sufocat din iubire? Cand apare posesivitatea, pleaca iubirea, pentru ca pe primul loc nu mai este persoana iubita, ci tu si dorinta ta de a-i controla viata. Daca nu e vorba de posesivitatea celuilalt, atunci prea multa dragostete apasa atunci cand nu mai impartasesti iubirea celuilalt, cand nu te mai implineste, cand sufletul tau vrea altceva.
-
Daca nu e vorba de posesivitatea celuilalt, atunci prea multa dragostete apasa atunci cand nu mai impartasesti iubirea celuilalt, cand nu te mai implineste, cand sufletul tau vrea altceva.
Da. Sau, chiar daca o impartasesti, din teama de a iubi si de a fi iubit complet... ceea ce nu e intotdeauna o binecuvantare, dimpotriva. A iubi complet inseamna a renunta la cercul tau de influenta, la zona ta de confort, la dorinta de a-l controla pe celalalt, de a te controla si de a avea sub control evenimentele, indiferent de eventualele consecinte, pe principul cat tine, tine. Daca nu, o sa sufar, dar merita. Nu multi au acest curaj.
-
...A iubi complet inseamna a renunta la cercul tau de influenta, la zona ta de confort, la dorinta de a-l controla pe celalalt, de a te controla si de a avea sub control evenimentele, indiferent de eventualele consecinte, pe principul cat tine, tine.
sau prea multa dragoste este doar o dovada de gelozie? un mod de a impune celuilalt si de al determina pe celalalt sa considere ca i se ingradeste spatiul si libertatea de a se simti confortabil in relatia respectiva?
si pana la urma a iubi cu adevarat nu inseamna si a renunta la celalalt, culmea din dragoste; si daca el va afla dupa un timp ca exista dragoste se va intoarce !!??
-
Credeti ca un cuplu se poate desparti din prea multa dragoste?.
Nu cred ca poate exista prea multa dragoste.Nu putem sa iubim mult sau putin ,iubim in schimb in moduri diferite.Dragostea nu este sufocanta, posesiva, nu controleaza nimic., Atasamentele, nevoile noastre si frica duce la toate aceste stari.
-
si pana la urma a iubi cu adevarat nu inseamna si a renunta la celalalt, culmea din dragoste; si daca el va afla dupa un timp ca exista dragoste se va intoarce !!??
Ba da, am incercat si asta... pana acum, niciun rezultat. ;D
-
Dragostea nu insemna renuntarea la celalalt. Inseamna acordarea libertatii depline celuilalt. Fiindca daca e sa se "lege" de sufletul tau, o va face el (ea) la un moment dat pur si simplu, fara nici o incorsetare, ci doar fiindca va simti nevoia.
-
Dragostea nu insemna renuntarea la celalalt. Inseamna acordarea libertatii depline celuilalt. Fiindca daca e sa se "lege" de sufletul tau, o va face el (ea) la un moment dat pur si simplu, fara nici o incorsetare, ci doar fiindca va simti nevoia.
exact la aspectul de a-i da posibilitatea de a alege ma refeream , de a avea propriul drum , nu sa il tii legat de tine cu orice pret , in numele unei prea mari iubiri care poate sufoca si care poate pana ala urma sa ii dea sentimentul ca este prizonier intro relatie/ casatorie pe care nu o mai vrea, care nu ii mai asigura confort emotional ci nemultumire si sa o perceapa ca pe o obligatie; doar ca pentru a-i da aceasta libertate de alegere noi trebuie sa renuntam sau cel putin asa percepem faptul de a da celuilat libertatea de actiune
-
Îţi doreşti să te muţi cu iubitul tău? Mai întâi răspunde-ţi la câteva întrebări (http://www.intrefete.ro/sex/dragoste-sex/iti-doresti-sa-te-muti-cu-iubitul-tau-mai-intai-raspunde-ti-la-cateva-intrebari-9637592)
-
Îţi doreşti să te muţi cu iubitul tău? Mai întâi răspunde-ţi la câteva întrebări ([url]http://www.intrefete.ro/sex/dragoste-sex/iti-doresti-sa-te-muti-cu-iubitul-tau-mai-intai-raspunde-ti-la-cateva-intrebari-9637592[/url])
bre, tu de ce mileniu vorbesti aici !!?? :magic:
-
Silviu stie ca suntem single si pune putina sare pe rana ;D
-
La fel ca si anumite aspecte legate de relatii, am vazut pe alt topic pe undeva p-aci...pai bre, logic ar fi SA AI RELATIA intai si p-orma sa vezi ce faci cu ea, unde se duce si alte cele...ziceam si io, nu ma luati in seama.
-
....pai bre, logic ar fi SA AI RELATIA intai si p-orma sa vezi ce faci cu ea, unde se duce si alte cele...ziceam si io, nu ma luati in seama.
neh iote, ca te-am luat in seama :D si acum ca ne-ai reamintit chestia asta cu sa ai intai relatia uite ce spune profesorul american dr.Brian G. Gilmartin care a facut un studiu asupra persoanelor care sufera de asa zisul sindrom al singuratatii". El a realizat un portret-robot al celui care sufera de acest sindrom:
1. Este de regula de sex masculin.
2. E o persoana care interactioneaza rar cu femeile.
3. E o persoana fara un trecut amoros bogat.
4. E o persoana care a suferit si sufera din cauza lipsei unei femei iubite in viata sa, dorindu-si cu ardoare sa cunoasca dragostea dar nereusind din cauza ca ii lipseste "tupeul".
5. Se pierde usor cu firea in fata femeilor.
6. Este strict heterosexual, nu are nici un fel de orientare homosexuala.
7. Sunt de obicei persoane melancolice, romantice, linistite, prefera sa asculte muzica de relaxare, sau muzica clasica, bluess, etc.
Cauzele acestor probleme ar fi, in opinia acestui profesor, educatia primita acasa, tratamentul neadecvat din partea colegilor de la scoala, diferiti factori mentali si materiali care influenteza dezvoltarea morala si spirituala a unui om. Toate aceste conditii duc, eventual la ceea ce putem numi "celibat involuntar".
Ce parere aveti ? Este aceasta o afectiune sau doar o timiditate excesiva si frica de esec in cazul in care ar aborda o partenera, si poate fi ea remediata ?
O sa spuneti bine, dar femeile, pai la femei este mai usor ca a fost deja incetatenita parerea ca babatul trebuie sa faca primul pas!
-
Ioi, deja sunt teribil de fastacit ca ma bagasi in seama! :blush:
Acu`,io cred ca tu ai omis (involuntar? ::)) un aspect: nu cumva scria acolo ca ala-i si fericit, asa singur? :whistle:
-
iote unde era timidu' :giggle:
pai daca vrea sa fie celibatar poate e fericit dar daca nu?
-
Paistii cum e: no money, no wife...no problem! :strambatura:
-
Paistii cum e: no money, no wife...no problem! :strambatura:
Si mă întreb: viata fara necazuri înseamnă fericire?
-
Si mă întreb: viata fara necazuri înseamnă fericire?
cu siguranta, viata plina de necazuri nu-i fericire...poti creste, poti evolua, poti invata cate ceva din acele experiente neplacute, dar fericit nu cred sa fii :-\
fericirea e o stare interioara, e in tine, nu tre` s-o cauti in lucrurile exterioare :)
-
vreau un partener sa-mi intristeze evolutia platindu-mi ratele la banca :tomato:
-
Si mă întreb: viata fara necazuri înseamnă fericire?
Nu. In cel mai bun caz, inseamna plictiseala.
-
Ei, io mi-as dori sa fiu plictisit asa continuu.
-
Eu cred ca doar te "lauzi"... intotdeauna ne dorim ceea ce nu avem (cel putin nu pe moment). Citeam candva un studiu cu niste studenti-cobai, pusi sa stea efectiv si sa nu faca absolut nimic cat mai mult timp. Din cate imi amintesc, recordul nu a fost mai mare de vreo 12 ore. As pune pariu ca daca ai fi obligat sa te plictisesti, nu ai rezista nici macar atat. ;)
-
Eu pun pariu ca ai pierde.
-
OK. Atunci punem pariu... pana cand s-o ivi ocazia sa-l verificam, ai timp sa te "antrenezi". ;D
-
OK. Atunci punem pariu... pana cand s-o ivi ocazia sa-l verificam, ai timp sa te "antrenezi". ;D
carol , nu te baga ca pierzi pariul; are plictiseala in sange ; s-a nascut cu ea ; o devoreaza pe paine; o adora; o cultiva; o prefera ; este marea lui iubire :magic:
acus imi spune sa-mi vad de plictiseala mea oO
-
acus imi spune sa-mi vad de plictiseala mea oO
;D
-
Bag seama piticule ca de cand se potoli vantul, ai prins coaja...Ai grija ca si vara-s furtuni...si nu mai sta atata-n ploaie ca de crescut oricum nu mai cresti.
-
vreau un partener sa-mi intristeze evolutia platindu-mi ratele la banca :tomato:
nu i rau ......de curiozitate ce i oferi la schimb? :) :)
-
Bag seama piticule ca de cand se potoli vantul, ai prins coaja...Ai grija ca si vara-s furtuni...si nu mai sta atata-n ploaie ca de crescut oricum nu mai cresti.
ma deplasez cu gondola in ultimele zile asa ca vantul imi prieste :magic:
-
Bre, umbrela intoarsa invers tot umbrela se cheama...
-
ma deplasez cu gondola in ultimele zile asa ca vantul imi prieste :magic:
buna asta, gabi, bravo :2funny:
-
ma deplasez cu gondola in ultimele zile asa ca vantul imi prieste :magic:
Gondola, aceasta minune venetiana supla si eleganta, care te indeamna la plimbari romantice... Apropo, chiar tu vâsleşti, Găbiţa? :)
-
... Apropo, chiar tu vaslesti, Gabita? :)
am prins oferta si mi-au dat si vaslasii la pachet :magic:
-
am prins oferta si mi-au dat si vaslasii la pachet :magic:
Ahaaa, a fost o ofertă specială! Aşa. da! :applause:
-
am prins oferta si mi-au dat si vaslasii la pachet :magic:
Si nu-i imparti cu noi? Sau, ma rog... cu cat vinzi excedentul?
-
Gondola, aceasta minune venetiana supla si eleganta, care te indeamna la plimbari romantice... Apropo, chiar tu vâsleşti, Găbiţa? :)
Hmmm ....Gondola.... supla ,eleganta,ii plac plimbarile si locuieste in Venetia.Eu am fost pe acolo dar nu o cunosc.
-
Hmmm ....Gondola.... supla ,eleganta,ii plac plimbarile si locuieste in Venetia.Eu am fost pe acolo dar nu o cunosc.
Nicolae, mă gândesc că nu te-ai dus când trebuia. Mai încearcă o dată, când va fi vreo ofertă specială! :)
-
Ce fel de femei preferă bărbaţii? (http://www.descopera.ro/dnews/9671141-ce-fel-de-femei-prefera-barbatii#)
Când vine vorba de găsirea unor partenere, bărbaţii nu apreciază neapărat farmecul sau inteligenţa femeilor, ci mai curând naivitatea, starea de beţie ori alte indicii ale vulnerabilităţii care le-ar determina pe femei să accepte aventurile de o noapte, indică un studiu american.
-
Conform acestui studiu ;vaca plimbareata; din imagine are vreo semnificatie?
-
ma refeream la stupiditatea concluziilor acestui studiu.
-
Emi, nu rata concluzia:
Un studiu separat, condus de David Lewis, a implicat 72 de bărbaţi cărora li s-a cerut să evalueze aceleaşi fotografii, dar cărora le-au fost măsurate şi anumite trăsături ale personalităţii. A rezultat că bărbaţii care erau cel mai puţin capabili de empatie şi afecţiune erau cei mai sensibili la indiciile explotabilităţii femeilor, ceea ce pare să arate că nu toţi bărbaţii sunt la fel de uşuratici când urmăresc o legătură de natură sexuală.
-
ok, mai sunt sperante. :thumbup:
-
Ce fel de femei preferă bărbaţii?
Participanţii au fost rugaţi se evalueze fotografii în care mai multe femei afişau diferite indicii ale exploatabilităţii, părând adormite, stupide sau inerte, stări pe care bărbaţii le consideră atrăgătoare.
no comment ! :faint:
-
De ce no coment? Concluzia e imbucuratoare! Orice femeie desteapta poate mima ca este proasta, beata, disponibila... daca vrea doar o noapte. Nu cred insa ca orice proasta, betiva sau femeie usoara poate mima altceva decat este, pentru o relatie de lunga durata. :pleasantry:
-
ma intrebam unde merge postat citatul de mai jos si mi s-a parut topicul acesta cel mai potrivit. pana la urma e vorba despre alegerile pe care le facem, sa ramanem single sau sa fim in cuplu. ma regasesc in ce spune respectiva ::)
"Conversatie cu o femeie inteligenta
Intr-o scurta conversatie, un barbat intreaba o femeie:
- Ce tip de barbat cauti?
Ea ramase un moment tacuta, il privi in ochi si ii zise:
- Vrei sa stii intr-adevar?
El raspuse: Da!
Atunci ea incepu sa zica:
- Fiind femeie sunt in pozitia de a-i cere barbatului ceea ce eu nu pot face pentru mine. Platesc facturile, ma ocup de casa, merg la supermarket, fac cumparaturi si totul fara ajutorul unui barbat
Imi pun intrebarea: Ce poti tu sa aduci in viata mea?
Barbatul ramase privind. Gandea cu siguranta ca este vorba de bani. Ea, stiind ce gandeste el, spuse:
- Nu ma refer la bani. Am nevoie de mai mult. Am nevoie de un om care sa lupte pentru perfectiune in toate aspectele vietii.
El isi incrucisa bratele, se aseza in fotoliu si privind-o ii ceru sa explice mai in detaliu. Ea zise:
- Caut pe cineva care sa lupte pentru perfectiune mentala, pentru ca am nevoie de cineva cu care sa conversez si care sa ma stimuleze din punct de vedere intelectual. Eu nu am nevoie de cineva simplu din punct de vedere mental. Am nevoie de cineva suficient de sensibil ca sa inteleaga prin ce trec eu ca femeie, dar suficient de puternic ca sa ma incurajeze si sa nu ma lase sa cad. Caut pe cineva pe care sa il respect ca sa pot sa fiu ascultatoare. Nu pot sa fiu asa cu cineva care nu poate sa isi rezolve singur problemele. Eu caut un barbat care se poate ajuta pe sine insusi pentru a ne ajuta reciproc. Caut un barbat care sa inteleaga ca sexul are importanta lui intr-un cuplu dar ca nu determina existenta cuplului care se vrea cu adevarat fericit. Si o femeie adevarata nu va accepta niciodata langa ea un barbat care este extraordinar... dar numai pentru o ora ! Pentru simplul motiv ca ziua are 24 de ore !
Cand termina se uita la el si il vedea foarte derutat si intrebator. El ii zise:
- Ceri mult.
Ea raspunse:
- Valorez mult."
-
Foarte ciudat... Acum vreo 3 ani, am corespondat un timp cu un tip pe un site de socializare, a carei prezentare era sensibil aceeasi. Cel putin incheierea cu "Ceri mult./Valorez mult." era identica. De unde e citatul? Poate ii potrivim... ;D
-
ma intrebam unde merge postat citatul de mai jos si mi s-a parut topicul acesta cel mai potrivit. pana la urma e vorba despre alegerile pe care le facem, sa ramanem single sau sa fim in cuplu. ma regasesc in ce spune respectiva ::)
Eu ma intrebam daca autoarei dialogului utopic din citatul de mai sus, dupa explozia de intelepciune pe care a avut-o producand aceasta perla, i-au mai ramas cativa neuroni supravietuitori care sa-i spuna ca merge si invers :idiot2:
PS: Si eu ma regasesc in plagiatul de mai jos: ;D ;D
"Conversatie cu o barbat inteligent
Intr-o scurta conversatie, o femeie intreaba un barbat:
- Ce tip de femeie cauti?
El ramase un moment tacut, o privi in ochi si ii zise:
- Vrei sa stii intr-adevar?
Ea raspuse: Da!
Atunci el incepu sa zica:
- Fiind barbat sunt in pozitia de a-i cere femeii ceea ce eu nu pot face pentru mine. Platesc facturile, ma ocup de casa, merg la supermarket, fac cumparaturi si totul fara ajutorul unei femei
Imi pun intrebarea: Ce poti tu sa aduci in viata mea?
Femeia ramase privind. Gandea cu siguranta ca este vorba de bani. El, stiind ce gandeste ea, spuse:
- Nu ma refer la bani. Am nevoie de mai mult. Am nevoie de un om care sa lupte pentru perfectiune in toate aspectele vietii.
Ea isi incrucisa bratele, se aseza in fotoliu si privind-l ii ceru sa explice mai in detaliu. El zise:
- Caut pe cineva care sa lupte pentru perfectiune mentala, pentru ca am nevoie de cineva cu care sa conversez si care sa ma stimuleze din punct de vedere intelectual. Eu nu am nevoie de cineva simplu din punct de vedere mental. Am nevoie de cineva suficient de sensibil ca sa inteleaga prin ce trec eu ca barbat, dar suficient de puternic ca sa ma incurajeze si sa nu ma lase sa cad. Caut o femeie pe care sa o pot respecta ca sa pot sa fiu ascultator. Nu pot sa fiu asa cu cineva care nu poate sa isi rezolve singur problemele. Eu caut o femeie care se poate ajuta pe sine insasi pentru a ne ajuta reciproc. Caut o femeie care sa inteleaga ca sexul are importanta lui intr-un cuplu dar ca nu determina existenta cuplului care se vrea cu adevarat fericit. Si un barbat adevarat nu va accepta niciodata langa el o femeie care este extraordinara... dar numai pentru o ora ! Pentru simplul motiv ca ziua are 24 de ore !
Cand termina se uita la ea si o vedea foarte derutata si intrebatore. Ea ii zise:
- Ceri mult.
El raspunse:
- Valorez mult."
-
subscriu la cele spuse de nickyblu. de fapt, de cand am citit textul, mi-a trecut aceeasi inversare de roluri prin minte. am vazut si pe net, este un blog al cuiva unde este publicat acelasi text parca, unde se mai adauga saptejidamii de platitudini, unele copiate de pe diversele prezentari power point care circula cu nemiluita prin toate inboxurile noastre. asta si multe alte texte gen imi amintesc de bancul acela in care barbatul se roaga sa dea peste o nimfomana si al carui tata sa fie proprietarul unei fabrici de bere. keep it simple, baby, si de-o parte si de alta.
-
Foarte ciudat... Acum vreo 3 ani, am corespondat un timp cu un tip pe un site de socializare, a carei prezentare era sensibil aceeasi. Cel putin incheierea cu "Ceri mult./Valorez mult." era identica. De unde e citatul? Poate ii potrivim... ;D
Caroline, nush cine e autoarea, l-am primit pe e-mail asa ca nu pot pune umarul "sa-i potrivim" ;D
da` e foarte posibil ca si tipul tau sa-l fi primit sau copiat de pe net.....
Eu ma intrebam daca autoarei dialogului utopic din citatul de mai sus, dupa explozia de intelepciune pe care a avut-o producand aceasta perla, i-au mai ramas cativa neuroni supravietuitori care sa-i spuna ca merge si invers :idiot2:
categoric ca merge si invers ;) am cunoscut astfel de barbati. ideea la care subscriam io era ca imi stiu valoarea ca om (sustin asta fara nicio urma de infatuare) si nu ma multumesc cu oricine ( fara a ma vrea mai inteleapta decat sunt ::) ) si caut un partener care sa fie un stimulent, o provocare din toate punctele de vedere. :)
de altfel, citatul asta nu s-a vrut a fi unul discriminatoriu, ca il postam la topicul de razboiul sexelor :D
-
keep it simple, baby, si de-o parte si de alta.
O0 K.I.S.S., adica keep it short and simple. Subscriu! ;)
Guess, inclin sa cred ca plagiatul e invers... Originalul se gaseste la acel tip, de la care tipa a plagiat. Tipul e redactor de presa si stiu ca textele sunt ale lui. De-aia si "suna" mai bine invers... ;D
Profilul e public, asa ca pot sa-l pun aici. O sa recunoasteti stilul pamfletar... chiar daca e long and complicated (de fapt, tocmai de-asta nu l-am prea "inteles"... nu m-am ridicat la nivel :faint:).
Insa cand ai timp de pierdut, unele lecturi inutile devin savuroase. >:D
http://ro.netlog.com/o_caut_pe_EA/extra (http://ro.netlog.com/o_caut_pe_EA/extra)
-
Carol, am "savurat" declaratia personului. Initial m-a amuzat si am apreciat inteligenta textierului, insa pe masura ce citeam si citeam si iar citeam...(pana la un punct, cand am renuntat ;D), m-a luat o senzatie de rau... individul pune uratul sub lupa; o lupa cu prea multe dioptrii de intoleranta si cinism. hiperbolizeaza uratul si asta-mi face greata... sigur, el ar spune ca, de fapt, il "caricaturizeaza"". >:D nu-mi place.
si nu pot sa nu-mi amintesc ceea ce tocmai am citit zilele astea, dintr-o carte a lui Alfred Adler (fi-miu vrea sa dea la psiho, si-mi paseaza cate ceva din bibliografia lui :)), despre complexele de superioritate care vin, de fapt, din complexe de inferioritate. individul stapanit de acestea din urma isi doreste atat de tare sa fie si sa para altfel decat se simte incat se straduieste permanent sa demonstreze ca e "superior"... si culmea e ca ajunge sa creada el insusi asta... ??? asa ca atunci cand o sa vad (sau citesc) un personaj arogant, intolerant, cinic, am sa incerc sa-l privesc cu ceva mai multa indulgenta... cu individul asta vad ca nu-mi iese, pe moment. am feelingul ca o sa o caute mult si bine pe EA. ;D
-
Insa cand ai timp de pierdut, unele lecturi inutile devin savuroase. >:D
[url]http://ro.netlog.com/o_caut_pe_EA/extra[/url] ([url]http://ro.netlog.com/o_caut_pe_EA/extra[/url])
Intr-adevar, inutil de savuroase dar numai dupa ce citesti pana la capat :)
-
insa pe masura ce citeam si citeam si iar citeam...(pana la un punct, cand am renuntat ;D), m-a luat o senzatie de rau... individul pune uratul sub lupa; o lupa cu prea multe dioptrii de intoleranta si cinism. hiperbolizeaza uratul si asta-mi face greata... sigur, el ar spune ca, de fapt, il "caricaturizeaza"". >:D nu-mi place.
Daca mai citeai un pic aflai ca: "Ceea ce cititi e un PAMFLET."
-
...am feelingul ca o sa o caute mult si bine pe EA. ;D
Pai cel putin de vreo 6 ani incoace stiu eu ca (inca) o cauta pe ea. ;D
-
si nu pot sa nu-mi amintesc ceea ce tocmai am citit zilele astea, dintr-o carte a lui Alfred Adler (fi-miu vrea sa dea la psiho, si-mi paseaza cate ceva din bibliografia lui :)), despre complexele de superioritate care vin, de fapt, din complexe de inferioritate.
Hmmmm............acum se explica totul........... Omul, bunioară, de par egzamplu, dintr-un nu-ştiu-ce ori ceva, cum e nevricos, de curiozitate, intră la o idee; a intrat la o idee? Fandacsia gata; ei! şi după aia, din fandacsie cade în ipohondrie. ;)
Si de la ipohondrie mai e un pas pana la apoplexie :)
-
Si pana la urma cred ca dau in apoplexie :)
;D Da' io tot n-am inteles... tu cu cine votezi? ??? Esti pro sau contra la ce zice individu'? :tomato:
Am gasit si textul de la care s-a comis plagiatul. Voila:
http://ro.netlog.com/o_caut_pe_EA/guestbook (http://ro.netlog.com/o_caut_pe_EA/guestbook)
-
Pamflet sau nu, eu de cand cutreier pe net m-am intalnit cu foarte multe din situatiile descrise de el, asa ca in mare sunt de acord cu el ca exista asa ceva. Fireste ca sunt si un pic sau mai mult subiectiv dat fiind faptul ca sunt barbat.
Bineinteles ca am intalnit si replici feminine ale lui si nu m-am simtit prea bine citind ce scriau :) dar asta nu m-a facut totusi sa las vre-un comentariu. Astia sunt extremisti si trebuie luati ca atare.
-
Am gasit si textul de la care s-a comis plagiatul. Voila:
[url]http://ro.netlog.com/o_caut_pe_EA/guestbook[/url] ([url]http://ro.netlog.com/o_caut_pe_EA/guestbook[/url])
Aici sunt de acord cu situatia descrisa pentru ca mi s-a intamplat si mie o chestie similara :)
Vorbeam cu una pe net si dupa amabilitatile de rigoare si un pic de chat am ajuns amandoi la concluzia ca merita sa mai vorbim, la care din partea ei a venit intrebarea clasica: "cu ce te ocupi?"
La care Aghiuta ma impinge de la spate si fac o gluma si-i spun ca lucrez in port pe o macara de 10 tone.
Vreau sa spun ca din acel moment nu a mai raspuns deloc, nici macar pa! Cred ca imediat mi-a dat "ignore" pentru ca eu am incercat sa-i spun ca e o gluma dar nu am mai avut cu cine vorbi.
Pe moment m-am enervat dar dupa ce m-am mai gandit, deja imi parea bine ca s-a intamplat asa :)
-
intrebare:
mai exista femei in ziua de azi in romania care pun pret in primul rind pe partea sentimentala a relatiei si beneficiile/implinirile de care au parte din acest punct de vedere, sau planul material/cariera primeaza? (si nu ma refer la cele trecute de 40 de ani pt ca educatia primita si sistemul de valori care si l-au dezvoltat de-alungul anilor sint total diferite de generatia actuala)
:)
-
...Astia sunt extremisti si trebuie luati ca atare.
Ufff... era cat pe-aci sa cred ca mai avem un misogin convins printre noi! ;D
Apropos de situatii, eu cred ca "veteranii" in site-uri de socializare si relatii exclusiv de pe net (no offense, nu e vorba de cei care se folosesc de net ca un paleativ... ci care nu au o altfel de viata) nu constituie un etalon, ci o extrema in sine: doar acolo isi permit sa filozofeze, sa fie "mai catolici decat papa" si sa dea cu flit oamenilor normali, asa cum sunt ei, cu plusurile si minusurile fiecaruia. Si nu in ultimul rand, sa faca pe ingerii dezinteresati si indiferenti la materialitatea lumii... justitiari sterili, fara cauza, forma fara fond.
Insa... ce pot fi ei in realitate?! Apropos de povestea ta, mie mi s-a intamplat (si nu o data) extrema cealalta. Adica accept sa merg mai departe cu cineva pentru ca imi place, desi nu numai ca e somer, da' nici macar nu are atata "rezerva" incat sa-si sustina cheltuielile unei intalniri. Ma ofer sa le sustin eu, macar asa, de bun simt, de prima data, ca sa ne dam o sansa si ca sa vad daca situatia asta e doar ceva temporar si de ce e asa... Si constat ca, desi respectivul e cat se poate de indragostit de mine, imi cere sa-i sponsorizez inclusiv biletul de tren. Si, mai mult de-atat, e o persoana care la o varsta ce a trecut de mult de 30, e inca dependent, financiar si ca putere de decizie, de mama. Ca n-a avut niciodata curajul sa aiba o acasa a lui, nici macar cu chirie, ca a schimbat enspe joburi, care de care mai falimentare, idem enspe relatii, si toate astea avand la activ o facultate si o inteligenta peste medie. Si ca, daca trec peste toate astea, si relatia se prelungeste, vrea sa faca din mine o a doua mamica care sa-l intretina sau, mai rau, imi arata poze cu fostele lui relatii, femei avand aproape de doua ori varsta lui, care l-au "iubit" contra casa si masa, in Romania sau in strainatate, atat cat le-a picat bine. Sa avem pardon, da' mi se apleaca... asta e o alt fel de extrema.
Asa ca adevarul e undeva pe la mijloc... Sa zicem ca nu-mi trebuie nimic de la nimeni, da' vreau sa stiu, pentru linistea mea, ca omul de langa mine e capabil sa fie om, in limita posibilitatilor lui. Nu cred ca poti iubi fara sa ai ce admira. Si asta inseamna ca sa existe macar dorinta, intentia sau incercarea de a fi pe picioarele tale in viata, mai ales la varsta la care nu mai exista scuza celor 20 de ani a studentului sarac... pentru propria stima de sine, nu pentru a face averi sau a-i impresiona pe altii. Am o mare admiratie pentru barbatii care au nevoie de o femeie, si nu de o mamica sau de un aparat casnic multifunctional. Ca eu cu mine ma descurc cumva, orice ar fi... ;)
In situatia asta, cred ca macaragiu sau sofer de taxi ar fi sunat mai bine... macar ne-am fi putut permite o plimbare impreuna... fie si cu macaraua. ;D
Teoretic, tipul cu blogul are dreptate. Practic, avand in vedere ca, vorbind cu el in particular, mi-a sugerat cu dispret - apropos de faptul ca eu aveam la activ un divort - oamenii se casatoresc si cu inima, da' si cu capu' si se pare ca eu as fi avut ceva probleme cu cel din urma. Tare ma face sa am indoieli mari asupra povestii cu tipa interesata de bani... inclin sa cred ca motivul pentru care o cauta inca pe Ea e cu totul altul... :tomato: Da' sa luam aminte la ce scrie scriitorul, nu la ce face el. >:D
Rocky, ai mare dreptate cu exceptia la 40 de ani... Uite, de exemplu, elevele mele de-a 8-a au prieteni liceeni, criteriile cariera/bani/masina fiind excluse la varsta asta. Ce zici?! :buck2:
-
intrebare:
mai exista femei in ziua de azi in romania care pun pret in primul rind pe partea sentimentala a relatiei si beneficiile/implinirile de care au parte din acest punct de vedere, sau planul material/cariera primeaza? (si nu ma refer la cele trecute de 40 de ani pt ca educatia primita si sistemul de valori care si l-au dezvoltat de-alungul anilor sint total diferite de generatia actuala)
:)
Rocky, există femei foarte dedicate relatiei, dragostea e oarbă, nu tine cont de interesul material.
Eu am cunoscut un tip foarte prezentabil, şarmant, fiu de general, doctor în chimie.... Avea de toate, bani, carieră, frumuseţe, casă, maşină... îi ipsea ceva: caracterul... Este adevarat ca poate a pierdut pe drum caracterul, relatia noastra platonică a durat luni bune, o jumătate de an, nu ştiu, avea un soi de aroganţă şi inflexibilitate care m-au îndepărat definitiv de el. M-a căutat după un timp, dar l-am respins în ciuda poziţiei lui sociale şi a bunăstării lui. Siguranţa materială nu îţi asigură, nici iubirea si nici fericirea.
-
Rocky, există femei foarte dedicate relatiei, dragostea e oarbă, nu tine cont de interesul material.
Eu am cunoscut un tip foarte prezentabil, şarmant, fiu de general, doctor în chimie.... Avea de toate, bani, carieră, frumuseţe, casă, maşină... îi ipsea ceva: caracterul... Este adevarat ca poate a pierdut pe drum caracterul, relatia noastra platonică a durat luni bune, o jumătate de an, nu ştiu, avea un soi de aroganţă şi inflexibilitate care m-au îndepărat definitiv de el. M-a căutat după un timp, dar l-am respins în ciuda poziţiei lui sociale şi a bunăstării lui. Siguranţa materială nu îţi asigură, nici iubirea si nici fericirea.
Foarte instructiv articolul ,la modul,,,cum gandesc femeile",apropos esti bine?
-
:) Nicolae, iti spun drept, sunt putin obosita, îngândurată si încerc să imi fac planuri pentru ziua de mâine, care se prefigurează a fi foarte încărcată. Sunt bine, multumesc pentru întrebare, am si râs azi, deci sunt in regula, nu am pierdut timpul... Sper ca esti bine, atat tu, cat si fetita ta. (Sorry pentru off-topic) :offtopic:
-
La care Aghiuta ma impinge de la spate si fac o gluma si-i spun ca lucrez in port pe o macara de 10 tone.
asta-mi aminteste de perioada cand faceam incursiuni virtuale in mintea segmentului masculin al planetei, pe neogen, si ma mai si jucam. :)
la intrebarea "tu cu meserie ai", o data am raspuns "instalatoare" ;D. dupa lunga pauza intre mesaje, am dedus ca la extremitatea cealalta a virtualului se desfasura o stupefactie. ;D ;D ;D
-
Eu imi amintesc ca acu' vreo 5 ani, cand intamplator aveam o functie pompoasa si un salariu de 1000 EUR net si, evident, prezenta pe net din partea firmei, tot asa m-a intrebat un tip de pe net... si i-am trimis link-ul. Dupa o pauza, a inceput sa se scuze, adresandu-mi-se cu dumneavoastra si nici ca a mai aparut online dupa. ;D Asa ca... nici prea-prea, nici foarte-foarte nu ii este permis unei femei. ;D
-
Eu imi amintesc ca acu' vreo 5 ani, cand intamplator aveam o functie pompoasa si un salariu de 1000 EUR net si, evident, prezenta pe net din partea firmei, tot asa m-a intrebat un tip de pe net... si i-am trimis link-ul. Dupa o pauza, a inceput sa se scuze, adresandu-mi-se cu dumneavoastra si nici ca a mai aparut online dupa. ;D Asa ca... nici prea-prea, nici foarte-foarte nu ii este permis unei femei. ;D
nuuu, interlocutorul n-a zis ca n-am voie sa depanez obiecte sanitare ;D...si-a revenit din uluiala si si-a dat seama ca a fost o gluma. :)
in acea perioada am constatat ca simtul umorului e destul de putin dezvoltat in popor. dar si cand ai norocul sa dai peste un simpatic, se poate rade virtual, in hohote. De la o polemica pe un forum, am ajuns sa discut virtual vreo trei ani cu un oltean emigrat in Canada care, pe langa inteligenta, avea si umorul in ADN. Primul lucru pe care il faceam dimineata, dupa ce-mi turnam cafeaua in ceasca, era sa deschid mailul sa vad ce traznai mi-a mai scris pezevenghiul. si nu o data am improscat monitorul cu cafea. ;D avea un haz nebun.
-
in acea perioada am constatat ca simtul umorului e destul de putin dezvoltat in popor. dar si cand ai norocul sa dai peste un simpatic, se poate rade virtual, in hohote. De la o polemica pe un forum, am ajuns sa discut virtual vreo trei ani cu un oltean emigrat in Canada care, pe langa inteligenta, avea si umorul in ADN. Primul lucru pe care il faceam dimineata, dupa ce-mi turnam cafeaua in ceasca, era sa deschid mailul sa vad ce traznai mi-a mai scris pezevenghiul. si nu o data am improscat monitorul cu cafea. ;D avea un haz nebun.
Mica, ce s-a întâmplat cu olteanul simpatic si plin de umor? De ce a durat numai trei ani terapia prin râs? Sper că nu te superi că te-am întrebat. O zi splendidă îţi doresc! :)
-
[
Ufff... mie mi s-a intamplat (si nu o data) extrema cealalta. Adica accept sa merg mai departe cu cineva pentru ca imi place, desi nu numai ca e somer, da' nici macar nu are atata "rezerva" incat sa-si sustina cheltuielile unei intalniri. Ma ofer sa le sustin eu, macar asa, de bun simt, de prima data, ca sa ne dam o sansa si ca sa vad daca situatia asta e doar ceva temporar si de ce e asa... Si constat ca, desi respectivul e cat se poate de indragostit de mine, imi cere sa-i sponsorizez inclusiv biletul de tren. Si, mai mult de-atat, e o persoana care la o varsta ce a trecut de mult de 30, e inca dependent, financiar si ca putere de decizie, de mama. Ca n-a avut niciodata curajul sa aiba o acasa a lui, nici macar cu chirie, ca a schimbat enspe joburi, care de care mai falimentare, idem enspe relatii, si toate astea avand la activ o facultate si o inteligenta peste medie. Si ca, daca trec peste toate astea, si relatia se prelungeste, vrea sa faca din mine o a doua mamica care sa-l intretina sau, mai rau, imi arata poze cu fostele lui relatii, femei avand aproape de doua ori varsta lui, care l-au "iubit" contra casa si masa, in Romania sau in strainatate, atat cat le-a picat bine. Sa avem pardon, da' mi se apleaca... asta e o alt fel de extrema.
Asa ca adevarul e undeva pe la mijloc... Sa zicem ca nu-mi trebuie nimic de la nimeni, da' vreau sa stiu, pentru linistea mea, ca omul de langa mine e capabil sa fie om, in limita posibilitatilor lui. Nu cred ca poti iubi fara sa ai ce admira. Si asta inseamna ca sa existe macar dorinta, intentia sau incercarea de a fi pe picioarele tale in viata, mai ales la varsta la care nu mai exista scuza celor 20 de ani a studentului sarac... pentru propria stima de sine, nu pentru a face averi sau a-i impresiona pe altii. Am o mare admiratie pentru barbatii care au nevoie de o femeie, si nu de o mamica sau de un aparat casnic multifunctional. Ca eu cu mine ma descurc cumva, orice ar fi... ;)
In situatia asta, cred ca macaragiu sau sofer de taxi ar fi sunat mai bine... macar ne-am fi putut permite o plimbare impreuna... fie si cu macaraua. ;D
interesanta povestea ta, caroline. esti curajoasa si generoasa. dar, asa cum spui si tu, nu poti sa iubesti pe cineva fara sa-l si admiri. raspunsul ti l-ai dat tu singura. a fost o expierienta care nu mai are nevoie de repetitie, stii deja ca that's not the way.
-
Mda... Problema e ca de multi ani incoace tot bifez pe lista TO DO NOT, da' lista TO DO e inca goala...
-
Rocky, există femei foarte dedicate relatiei, dragostea e oarbă, nu tine cont de interesul material.
Eu am cunoscut un tip foarte prezentabil, şarmant, fiu de general, doctor în chimie.... Avea de toate, bani, carieră, frumuseţe, casă, maşină... îi ipsea ceva: caracterul... Este adevarat ca poate a pierdut pe drum caracterul, relatia noastra platonică a durat luni bune, o jumătate de an, nu ştiu, avea un soi de aroganţă şi inflexibilitate care m-au îndepărat definitiv de el. M-a căutat după un timp, dar l-am respins în ciuda poziţiei lui sociale şi a bunăstării lui. Siguranţa materială nu îţi asigură, nici iubirea si nici fericirea.
Asta da masochism dus la extrem. :) Adica sa ai de toate, inclusiv sarm si frumusete si sa cauti relatii platonice de lunga durata ........ intr-adevar era un ciudat, bine ca i-ai dat viteza :thumbup:
-
Ufff... era cat pe-aci sa cred ca mai avem un misogin convins printre noi! ;D
Nu sunt eu chiar un misogin convins, dar ma conving pe zi ce trece ;D
-
In situatia asta, cred ca macaragiu sau sofer de taxi ar fi sunat mai bine... macar ne-am fi putut permite o plimbare impreuna... fie si cu macaraua. ;D
Cand eram la facultate, printre altele am fost si sofer de taxi si cred ca a fost perioada cu cel mai mare succes la fete. Am consumat ceva benzina insa m-am plimbat pe saturate :dance:
-
Mica, ce s-a întâmplat cu olteanul simpatic si plin de umor? De ce a durat numai trei ani terapia prin râs? Sper că nu te superi că te-am întrebat. O zi splendidă îţi doresc! :)
nu s-a intamplat nimic. traieste. :)
am intrat eu intr-o perioada extrem de ocupata si pe deasupra de oarece declin psihic si n-am mai avut timp si chef sa scriu...asa ca i-am raspuns tot mai rar... apoi s-a creat o oarecare tensiune in momentul in care, desi amicitia noastra virtuala fusese neutra, dintru inceput si pe tot parcursul, never pe panta vreunui flirt (a pornit, cum am spus, de la o polemica amuzanta, pe un forum), a insistat sa ne intalnim pe undeva, pe "teren neutru", par examplu la Paris. Nu-mi ardea de niciun Paris in acel moment si mai ales nu doream ca prietenia noastra sa ia vreo alta turnura. Mi-era extrem de simpatic si-i admiram inteligenta, imi devenise chiar drag, dar nu-mi spunea absolut nimic intr-un alt sens, fizic. Cred ca s-a suparat, desi "oficial" nu s-a declarat nimic. Dialogul s-a diluat pana la cateva mailuri, la ocazii. Asta e tot. :)
Stiu insa ca am oricand un prieten la Montreal. :) Ce-ar fi sa-i facem o vizita de grup SC? ;D
zi splendida si voua, copii! :)
-
nu s-a intamplat nimic. traieste. :)
am intrat eu intr-o perioada extrem de ocupata si pe deasupra de oarece declin psihic si n-am mai avut timp si chef sa scriu...asa ca i-am raspuns tot mai rar... apoi s-a creat o oarecare tensiune in momentul in care, desi amicitia noastra virtuala fusese neutra, dintru inceput si pe tot parcursul, never pe panta vreunui flirt (a pornit, cum am spus, de la o polemica amuzanta, pe un forum), a insistat sa ne intalnim pe undeva, pe "teren neutru", par examplu la Paris. Nu-mi ardea de niciun Paris in acel moment si mai ales nu doream ca prietenia noastra sa ia vreo alta turnura. Mi-era extrem de simpatic si-i admiram inteligenta, imi devenise chiar drag, dar nu-mi spunea absolut nimic intr-un alt sens, fizic. Cred ca s-a suparat, desi "oficial" nu s-a declarat nimic. Dialogul s-a diluat pana la cateva mailuri, la ocazii. Asta e tot. :)
Stiu insa ca am oricand un prieten la Montreal. :) Ce-ar fi sa-i facem o vizita de grup SC? ;D
zi splendida si voua, copii! :)
Mica, viaţa îţi oferă câte ceva; nişte gânduri frumoase, nişte experienţe, nişte mail-uri inedite, pline de haz. Ai avut o perioadă de polemici/dezbateri, apoi a urmat o perioadă în care dialogul a fost plăcut si amuzant, apoi s-a cam tras cortina... Frumos, mi-a plăcut. Prietenia nu are graniţe! Mergem la Montreal, uite, ne teleportăm, am aflat că e posibil! :)
-
da, lucia...lucrurile vin si pleaca... ma bucur cand gasesc oameni frumosi.
da' nush' cum se face ca oamenii care imi plac cu capul si sufletul nu ma atrag si fizic. iar cand este "fizicul", nu-i caracteru', nu-i sufletu', ori nu-i capu' ;D. greu. ;D
-
Cand eram la facultate, printre altele am fost si sofer de taxi si cred ca a fost perioada cu cel mai mare succes la fete. Am consumat ceva benzina insa m-am plimbat pe saturate :dance:
Ai o palarie de Tom Sawyer?
-
Dap! Dar mai multe lucruri de Tom Sawyer am in mine :)
-
daaaa? zi-ne ce. :)
you Tom, me Huckleberry Finn :)
-
da' nush' cum se face ca oamenii care imi plac cu capul si sufletul nu ma atrag si fizic. iar cand este "fizicul", nu-i caracteru', nu-i sufletu', ori nu-i capu' ;D. greu. ;D
Subscriu. Asta ma paste si pe mine in 99% din cazuri. Da' tinand cont ca a existat totusi si un 1 pana la 100%, mai exista speranta.
-
daaaa? zi-ne ce. :)
you Tom, me Huckleberry Finn :)
Unul din lucruri e ca de cand ma stiu nu mi-a placut munca (cu scoala e o alta poveste, mi-era asa de draga incat era sa ma pacaleasca bunicu' sa o ung cu untura ca sa o manance cainii) asa ca si acum visez ca o sa castig la Loto desi joc doar accidental sau ca o sa gasesc o comoara pe undeva. Din cauza asta chiar am patit una buna! :)
M-am apucat de renovat intr-o camera si am inceput varul de pe pereti, cand ce sa vezi? Pe un perete se vedea o gaura dreptunghiulara astupata cu ciment. Deja imi imaginam tot felul de chestii, c-o fi, c-o pati..... Pana la urma am luat o dalta si un ciocan si am inceput sa dau cimentul la o parte. Lucru greu si mai ales zgomotos dar ce mai conta. Si da-i, si lupta.......pana cand am iesit pe partea cealalta. Cand ma uit inauntru sa pic jos.........ma uitam in dormitor la vecini, noroc ca erau plecati in Spania. Altfel cred ca ma trezeam cu Politia la usa :)
-
:) si eu imi imaginam cum o sa descopar comori, pe te miri unde, cand eram mica...acum cred doar in 6/49 dar, ca evreul din banc, petitionar catre ceruri, nu joc niciodata. ;D
-
da' nush' cum se face ca oamenii care imi plac cu capul si sufletul nu ma atrag si fizic. iar cand este "fizicul", nu-i caracteru', nu-i sufletu', ori nu-i capu' ;D. greu. ;D
Subscriu. Asta ma paste si pe mine in 99% din cazuri. Da' tinand cont ca a existat totusi si un 1 pana la 100%, mai exista speranta.
zic si io ca voi :thumbup: speranta moare ultima ;)
-
da' nush' cum se face ca oamenii care imi plac cu capul si sufletul nu ma atrag si fizic. iar cand este "fizicul", nu-i caracteru', nu-i sufletu', ori nu-i capu' ;D. greu. ;D
miha, greu cu "potrivitul" la toate aspectele ;), probabil ca suntem noi mai pretentioase sau are dreptate Mark Gungor, un preot american ce tine seminarii in legatura cu viata de cuplu si si-a facut o cariera din consilierea cuplurilor si spune despre creierul barbatilor:
"Creierul bărbaților este alcătuit din mai multe cutii : o cutie pentru mașină, una pentru bani,una pentru servici, una pentru soție, una pentru soacră undeva în subsol. . .câte o cutie pentru fiecare lucru și regula este că aceste cutii nu se ating. Când un bărbat deschide un anumit subiect, se duce la cutia repectivă, o trage afară, o deschide și discută doar ce e în cutie. După ce a discutat tot ce e în ea, o închide și o așează la loc cu foarte mare atenție, ca nu cumva să atingă celelalte cutii.
Bărbații au o anumită cutie, despre care femeile nu știu nimic. Aceasta cutie nu are nimic în ea și este numită Cutia- Nimic. Din toate cutiile pe care le are în creier, Cutia- Nimic e favorita lor. Daca un barbat are șansa se va duce de fiecare dată la Cutia-Nimic. De aceea, bărbaților le place să facă lucruri care nu necesită activitatea creierului precum pescuitul. Un studiu făcut de Universitatea din Pensylvania a demonstrat că bărbații au abilitatea de a nu se gândi la nimic și totuși să continue să respire."
si despre al femeilor:
"Creierul femeilor este foarte diferit de cel al bărbaților. Creierul femeilor este ca o un ghem de fire, toate interconectate între ele. Creierul femeilor este ca Rețeaua de Internet și totul merge pe bază de energie , pe care o numim Sentiment. Acesta este unul din motivele pentru care femeile tind să-și amintească totul, deoarece dacă iei un eveniment și-l conectezi cu un sentiment, se produce un scurtcircuit și în locul acela rămane o arsură. Același lucru se întamplă și la bărbați, numai că nu se întamplă prea des, pentru că lor nu prea le pasă de ceva.
O altă idee pe care o susținea era că femeia e programată genetic să fie multitasking. Femeia dacă ar avea mai multe mâini ar face toate lucrurile deodată, dar pentru că nu are decât două se rezumă la a găti, a hrăni copilul și a țipa la soț în același timp. Spre deosebire de aceasta, barbatul poate face doar un lucru. De exemplu întâi repară mașina și apoi vorbește."
-
Multitaskingul in sine e o idee excelenta. Insa destul de utopica. Mai problematica e punerea lui in practica (si la femei si la Windows). Multitaskingul cooperativ e o catastrofa chiar. Adica faci de toate si nici una bine. Fiindca fiecare lucru (sau fir de executie) necesita suficienta atentie incat sa le neglijezi pe celelalte.
L.E. Bine, stiu ca nu se cuvine sa amestec oamenii cu calculatoarele. Cele din urma fac mai putine greseli.
-
gabitzu, greu al naibii cu potrivitul pe toate layerele, stiu. :) chestiune de noroc maxim, deci f. f. rar. Am ajuns insa la concluzia ca decat sa stai intr-un cuplu frustrant, de compromis, mai bine alegi o singuratate de calitate. si zicand asta ma minunez si eu de moi-meme, caci pana la 40 n-am fost singura si ma temeam teribil de ideea de a fi vreodata astfel. cred ca am avut nevoie de etapa asta, ba chiar am ales-o de buna voie, ca sa inteleg ca singuratatea (ca absenta a unui partener) nu e o nenorocire si ca are, chiar, multiple parti bune. Sigur, poate ca mi-e usor a vorbi fiindca am restul familiei imprejur, deci nu sunt singura cu adevarat...
dar, revin si spun ca eu astept ori marele noroc, usor utopic, al "marii potriviri" ori ma lipsesc de cutiutele ;D unui individ nepotrivit din specia atat de diferita de a noastra (zice Gungor, nu eu). :) I love my loneliness and freedom. :yeah:
-
L.E. Bine, stiu ca nu se cuvine sa amestec oamenii cu calculatoarele. Cele din urma fac mai putine greseli.
eu sunt generatia 386 ;D (asta ca sa nu amintesc de felixuri ;D)
-
Total de acord cu tine, al mare. Stii tu ce stii (de, e normal, te-ai nascut un pic mai devreme :P). Mai bine "vai de mine" decat "vai de noi".
Si de restu-mi cer scuze. Acu`vazui ca am fost mai caustic decat era cazul. Insa tot "pe mana" calculatoarelor merg ;D (probabil unde ma-nteleg mai bine cu ele, d-aia).
-
Gabi, genial articolul ala si foarte adevarat... am vazut odata un talk show american pe tema asta si concluzia era aceeasi. :thumbup:
Mica, subscriu in totalitate, ca de obicei.
Bitek, scuzele nu se accepta... pe mine definitia ta despre multitasking m-a facut sa rad... Mi-am adus aminte ca acum cativa ani, cand lucrasem pe un mare proiect care tocmai se finalizase, inainte de a reveni in inavatamant, am avut o adevarata criza de identitate: imi facusem un CV de 4 pagini pe ejobs si habar n-aveam ce sa completez la titlu/cuvinte cheie. Nu-mi puteam defini nici macar una din "profesii" intr-un singur cuvant. ;D
Cam in aceeasi perioada se intampla acelasi lucru si pe plan personal: eram in cuplu, nu prea in cuplu, da' totusi in cuplu. Acu', vorba lu' Mica, s-a rezolvat. :P
-
Deci sa ne fie clar, multitasking cooperativ, da? Care e diferit de ala preemptiv (care aduce oarecum cu logica simplista masculina bazata pe cutiute) si care e baza tuturor sistemelor moderne de operare (asa, doar din greseala ::))
Cat despre faptul ca nu mi se accepta scuzele...o sa caut un colt. Unde voi sta un timp. Al unei sfere eventual (coltul). Si voi medita la cat de rau sunt. Eventual, daca nu mai suport, o sa ma sinucid. Pe la 90 si ceva de ani.
-
:happy:
-
brava al mic. si ti se pare interesant de Mello, sau crezi ca e tot fictiune? :)
conceptul de "singuratate de calitate" include si cititul nestingherit de ariciuri pogoniciuri si pifuri de la Nemira. ;D
carol, taman ieri mi-am semnat cv-ul pentru o intamplare de la servici si ma gandeam rasfoind paginile incarcate de activitati si "reusite" ca, de fapt, toate alea sunt nimicuri... daca ar fi trebuit sa gasesc un cuvant cheie as fi spus: Mihaela (si atat). nu prea mai dau doi banutzi pe rolurile sociale, "competentze", "functii"... sunt de mult pe drumul asta, insa acum chiar am ajuns in etapa in care imi iubesc fiinta si nu egoul (formula "sociala" construita de minte, in contextul in care existi, modelata, ca sa nu zic alterata, de tipare si setata pe concurenta inutila). Imi place cand oamenii isi vorbesc si interactioneaza "de la fiinta la fiinta" si nu de la "statut la statut".
nu ma luati in seama. bat campisorii filosofal fiindca nu mi-am baut cafelutza de dimi. ;D
-
brava al mic. si ti se pare interesant de Mello, sau crezi ca e tot fictiune? :)
conceptul de "singuratate de calitate" include si cititul nestingherit de ariciuri pogoniciuri si pifuri de la Nemira. ;D
carol, taman ieri mi-am semnat cv-ul pentru o intamplare de la servici si ma gandeam rasfoind paginile incarcate de activitati si "reusite" ca, de fapt, toate alea sunt nimicuri... daca ar fi trebuit sa gasesc un cuvant cheie as fi spus: Mihaela (si atat). nu prea mai dau doi banutzi pe rolurile sociale, "competentze", "functii"... sunt de mult pe drumul asta, insa acum chiar am ajuns in etapa in care imi iubesc fiinta si nu egoul (formula "sociala" construita de minte, in contextul in care existi, modelata, ca sa nu zic alterata, de tipare si setata pe concurenta inutila). Imi place cand oamenii isi vorbesc si interactioneaza "de la fiinta la fiinta" si nu de la "statut la statut".
nu ma luati in seama. bat campisorii filosofal fiindca nu mi-am baut cafelutza de dimi. ;D
...stai asa ,eu cred ca asa e normal sa discuti ,,de la fiinta la fiinta'' nu ,,de la statut la statut'';nu bati campii deloc esti in normalitate go ahead....
-
multitasking e deja prea mult pentru mine; nu stiu ce generatie ar trebui sa fiu, am uneori sentimentul ca sunt ceva de generatia "abac" ; ba chiar am momente cand caut cutiuta ( sau link-ul) in care sa nu fac nimic; sa stau pitita si sa nu ma gandesc la lucrurile care ma coplesesc;
cand am fost in cuplu mi-am urat nemultumirea, acum cand sunt single imi urasc ( doar uneori, aici trebuie sa recunosc ca astfel as trisa ca nu ma folosesc la maxim de niste avantaje pe care ti le da statutul asta :angel:) imposibilitatea de a impartasi anumite lucruri cu cineva - chiar si cearta pe telecomanda ( ca sa nu spun lucrurile mai serioase) :bow:
-
nicolae, nu ma refeream neaparat la enuntul la care ai achiesat ;D... ma simt ametita, zapacita si teribil de somnolenta, cred ca din cauza caldurii ucigatoare... ma dreg cu viciul de dimi. :)
-
brava al mic. si ti se pare interesant de Mello, sau crezi ca e tot fictiune? :)
conceptul de "singuratate de calitate" include si cititul nestingherit de ariciuri pogoniciuri si pifuri de la Nemira. ;D
carol, taman ieri mi-am semnat cv-ul pentru o intamplare de la servici si ma gandeam rasfoind paginile incarcate de activitati si "reusite" ca, de fapt, toate alea sunt nimicuri... daca ar fi trebuit sa gasesc un cuvant cheie as fi spus: Mihaela (si atat). nu prea mai dau doi banutzi pe rolurile sociale, "competentze", "functii"... sunt de mult pe drumul asta, insa acum chiar am ajuns in etapa in care imi iubesc fiinta si nu egoul (formula "sociala" construita de minte, in contextul in care existi, modelata, ca sa nu zic alterata, de tipare si setata pe concurenta inutila). Imi place cand oamenii isi vorbesc si interactioneaza "de la fiinta la fiinta" si nu de la "statut la statut".
nu ma luati in seama. bat campisorii filosofal fiindca nu mi-am baut cafelutza de dimi. ;D
si-am mai si raspuns aici la o postare din alt topic ;D
caldura mare, moncher...fierbe neuronul. ;D
-
multitasking e deja prea mult pentru mine; nu stiu ce generatie ar trebui sa fiu, am uneori sentimentul ca sunt ceva de generatia "abac" ; ba chiar am momente cand caut cutiuta ( sau link-ul) in care sa nu fac nimic; sa stau pitita si sa nu ma gandesc la lucrurile care ma coplesesc;
Bre, tu ai fost baiat candva! (in alta viata/ lume)
-
brava al mic. si ti se pare interesant de Mello, sau crezi ca e tot fictiune? :)
conceptul de "singuratate de calitate" include si cititul nestingherit de ariciuri pogoniciuri si pifuri de la Nemira. ;D
Adica io citesc Cutezatorii, da? :knuppel2: Da` de cand nu mai are voie omu` sa viseze? (chiar daca cu ochii deschisi si chiar daca cu saptaluna?) Si-apai in realitate ce sa vad? Homo homini lupus? Cum se duc toti banii si toata inteligenta lumii pe modalitati cat mai rapide de obliterare planetara a tot ce-i viu? Sau cum trec prin viata ca...gascanul (ca lebada e deja pretentie mare)?
Si n-am zis ca Mello e SF, am zis ca vreau sa inteleg intai. P-orma vedem ce cred. Sau nu cred. :P
-
Cutezatorii, Rahan, Bambi, Povesti nemuritoare, ce importa? ;D
da' ce, am zis eu ca n-are voie omu' sa viseze?! s-o faca linistit, daca asta-i place. :)
-
No, ase! :thumbup:
-
Sa vorbim de la fiinta la fiinta... Mica, frumoase, da' grele "sarcini" ne dai pe caldura asta. ;D
-
Io pot sa vorbesc cu un melc? Ca si ala-i tot fiinta. Plus ca sunt sigur ca m-as intelege de minune cu el, ca suntem la fel de harnici. Ba nu, la fel de iuti, ca harnic sunt ca un tata de albine. ( :spam:)
-
poti sa vorbesti si cu tine insuti daca vrei...ca tot fiinta esti si tu ;D
-
Nuuu, ca de mine-s satul. Mai acresc si io pe altii. Plus ca melcii-s surzi din fabricatie, asa ca nu l-as teroriza prea tare.
-
pai daca melcii sunt surzi ...inseamna ca tot singur vorbesti ;D
-
Tocmai (ala era spilul). ;D Da` nu ma supar, ca vorbesc in gand, nu cu voce tare.
-
Single sau in cuplu?! De ce nu amandoua in acelasi timp? Se poarta... mai ales pe majoritatea site-urilor de profil. :oops:
-
Pai cum sa nu? Stii cum e, e ca-n poezia cu "Pe o strada lunga scurta / Se ducea un om venind"
-
Atunci sa se inventeze alte site-uri pentru Maria-mea... :giggle: Ca de nu ma las de net definitiv. :whistle:
-
am primit un mail cu urmatorul continut si cum se vorbeste pe-aici pe tema respectiva, mi s-a parut interesant, mai ales ultima parte, cea cu sfera!
"Intr-o scurta conversatie, o persoana intreaba urmatorul lucru pe o femeie: Ce tip de barbat cauti?
Ea ramase un moment tacuta inainte de a-l privi in ochi si ii zise: Vrei sa stii intr-adevar?
El raspuse: da
Atunci incepu sa zica:
Fiind femeie in acest timp, sunt in pozitia de a-i cere barbatului ceea ce eu nu pot face pentru mine. Platesc facturile, ma ocup de casa, merg la supermarket, fac cumparaturi si totul fara ajutorul unui barbat.
Imi pun intrebarea: Ce poti tu sa aduci in viata mea?
Barbatul ramase privind. Gandea cu siguranta ca este vorba de bani.
Ea, stiind ce gandeste el, spuse:
Nu ma refer la bani. Am nevoie de mai mult.
Am nevoie de un om care sa lupte pentru perfectiune in toate aspectele vietii.
El isi incrucisa bratele, se aseza in fotoliu si privind- o ii ceru sa explice mai in detaliu.
Ea zise:
Caut pe cineva care sa lupte pentru perfectiune mentala, pentru ca am nevoie de cineva cu care sa conversez si care sa ma stimuleze din punct de vedere intelectual. Eu nu am nevoie de cineva simplu din punct de vedere mental.
Am nevoie de cineva suficient de sensibil ca sa intelega prin ce trec eu ca femeie, dar suficient de puternic ca sa ma incurajeze si sa nu ma lase sa cad.
Caut pe cineva pe care sa il respect ca sa pot sa fiu ascultatoare. Nu pot sa fiu asa cu cineva care nu poate sa isi rezolve singur problemele.
Eu caut un barbat care se poate ajuta pe sine insusi pentru a ne ajuta reciproc.
Cand termina se uita la el si il vedea foarte derutat si intrebator.
El ii zise: Ceri mult.
Ea raspunse: Valorez mult.
O femeie valoreaza mult, dar trebuie sa isi gaseasca un barbat pe masura.Cu cat cauti mai mult
e mai greu de gasit.Totusi se spune caci destinul ne scoate in cale jumatatea. Trebuie sa cauti sau mai bine zis o sa te caute jumatatea pe tine.
Vechii greci spuneau ca odata femeia si barbatul formau o sfera perfecta;dar zeii, invidiosi de aceasta perfectiune,au desfacut sfera in doua si au aruncat-o pe pamint. De atunci,fiecare jumatate isi cauta jumatatea
"
-
Matei, textul acela care circula pe net a mai fost publicat odata pe un topic pe-aici (de catre Micaela, parca, si tot de pe email) si s-a mai discutat despre el. Este un plagiat, apartine unui tip care e publicist si apare pe blogul lui, doar ca o femeie l-a transcris la genul feminin si l-a imprastiat pe net. :)
-
Matei, textul acela care circula pe net a mai fost publicat odata pe un topic pe-aici (de catre Micaela, parca, si tot de pe email) si s-a mai discutat despre el. Este un plagiat, apartine unui tip care e publicist si apare pe blogul lui, doar ca o femeie l-a transcris la genul feminin si l-a imprastiat pe net. :)
am inteles, caroline, multumesc pentru informatie si scuze pentru repetitivitate. vedeti ce inseamna sa fiti asa de prolifici, nu mai stie omul ce si cum. :)
-
Matei, textul acela care circula pe net a mai fost publicat odata pe un topic pe-aici (de catre Micaela, parca, si tot de pe email) si s-a mai discutat despre el. Este un plagiat, apartine unui tip care e publicist si apare pe blogul lui, doar ca o femeie l-a transcris la genul feminin si l-a imprastiat pe net. :)
Caro, nu eu l-am postat; altcineva si parca tu ne-ai trimis la blogul personajului care l-a scris. :) am citit acolo unul dintre cele mai misogin texte, pe care elnil numea "pamflet". :spam:
-
ignorati penibilele erori de tastare :D
-
Dupa cum spune Jerome K Jerome, din punctul de vedere al femeilor : "Barbatii la care ne gandim se pot imparti in doua clase: barbati care ar trebui sa ne placa, dar nu ne plac, si barbati care nu au nici-un motiv sa ne placa, dar ne plac" :giggle:
-
Concluzia: cine sa va mai inteleaga? ;D
-
voi, barbatii aia de care vorbea Jerome K Jerome. :giggle:
-
Sau dupa cum spune celebrul Nickyblu, femeile se impart tot in doua categorii: femeile care ar trebui sa ne placa si ne plac de mai multe ori (chestia e limitata, depinde de femeie) si femeile care nu au nici un motiv sa ne placa dar ne plac doar o data sau maxim de doua ori. :)
In concluzie, cu barbatii e mai simplu, oricine poate sa-i inteleaga :)
-
Subscriu.
L.E.: La concluzie. ;D
-
ca barbatilor le plac femeile (indiferent care, depinde cat de mult, sau de cate ori ;)) asta e lucru stiut. Din punctul asta de vedere nu sunteti complicati deloc. :P Cat despre faptul ca sunteti usor de inteles....lasati-ma sa am dubii... :uglystupid2:
-
;D
Pai da! Ai dubii fiindca gandesti ca o femeie, logic! ;D (adica ce rost are sa lasati simple lucrurile care pot fi complicate?)
-
dragule, noi am vrea sa le lasam simple, dar uneori le complicati chiar voi.... :(
-
Pai hai sa vedem cum stau punctele de vedere ale fiecarei rase (rasa, nu sex, ca asa de diferiti suntem :P)
Spre exemplificare: se ia o invitatie "hai sa iesim undeva la un suc, o bere, etc."
Varianta 1 -simpla, fara complicatii
(http://i49.tinypic.com/nqpizc.jpg)
Varianta 2 - dezvoltata
(http://i50.tinypic.com/ndvlte.jpg)
Q.E.D.
:bow:
-
ce vad eu aici e ca femeia, spre deosebire de barbat are mai multe alegeri de facut...si faptul ca ajungem la intalnirea aia demonstreaza ca facem alegerile potrivite si la timp :P
-
:offtopic: !!!
Era vorba despre cine complica lucrurile parca... :bully:
-
iar pentru varianta 2 cea dezvoltata iarasi mi se confirma un fapt cunoscut si anume acela ca barbatii traiesc in prezent sau in viitorul imediat apropiat, pe cand femeile se gandesc mai departe, in viitorul indepartat, anticipand si posibilele complicatii
-
Bre Danna, all the above was a joke. :)
-
really!? oO :strambatura:
-
pai daca voi va ganditi numai la voi si la placerea voastra...adica sa beti o bere sau cum sa ajungeti in pat dupa bere...si nimic mai mult, normal ca e simplu... :P
-
Si noi si voi ne gandim la aceleasi lucruri. Doar ca noi o facem fara inflorituri. :P
-
ia uite...nu mai suntem rase diferite? mi se pare mie sau te contrazici nitelus? :giggle:
-
pai, cum sa spun, nu tot ce zboara se mananca. Avioanele de exemplu.
N-am spus GANDIM LA FEL.
-
Si noi si voi ne gandim la aceleasi lucruri. Doar ca noi o facem fara inflorituri. :P
care inflorituri? noi ne gandim la lucruri serioase!!! :P
-
pai, cum sa spun, nu tot ce zboara se mananca. Avioanele de exemplu.
N-am spus GANDIM LA FEL.
nici eu n-am spus ca te contrazici total...doar nitelus :P
-
Tipic feminin. :) De ce simplu cand se poate complicat? A spus omul ca ne gandim la aceleasi lucruri. Asta nu inseamna obligatoriu ca suntem la fel. Avem cate doua picioare, asta inseamna ca suntem la fel. Barbatii au o "jucarie", fetele nu. Asta inseamna ca nu suntem la fel. Si exemplele pot continua la nesfarsit. Concluzia e ca din anumite puncte de vedere suntem la fel iar din alte puncte de vedere nu suntem la fel. Nu ai cum sa te contrazici pe subiectul asta. :)
-
Tipic feminin. :) De ce simplu cand se poate complicat? A spus omul ca ne gandim la aceleasi lucruri. Asta nu inseamna obligatoriu ca suntem la fel. Avem cate doua picioare, asta inseamna ca suntem la fel. Barbatii au o "jucarie", fetele nu. Asta inseamna ca nu suntem la fel. Si exemplele pot continua la nesfarsit. Concluzia e ca din anumite puncte de vedere suntem la fel iar din alte puncte de vedere nu suntem la fel. Nu ai cum sa te contrazici pe subiectul asta. :)
si .(punct) ati inteles, da? ce tot atatea discutii!!!!!
-
intrebarea e: "single sau in cuplu?" :)
-
Tipic feminin. :) De ce simplu cand se poate complicat? A spus omul ca ne gandim la aceleasi lucruri. Asta nu inseamna obligatoriu ca suntem la fel. Avem cate doua picioare, asta inseamna ca suntem la fel. Barbatii au o "jucarie", fetele nu. Asta inseamna ca nu suntem la fel. Si exemplele pot continua la nesfarsit. Concluzia e ca din anumite puncte de vedere suntem la fel iar din alte puncte de vedere nu suntem la fel. Nu ai cum sa te contrazici pe subiectul asta. :)
da-mi voie sa-ti spun ca fetele au mai multe jucarii. :)
intrebarea e: "single sau in cuplu?" :)
cum iti este mai la indemana.
-
da-mi voie sa-ti spun ca fetele au mai multe jucarii. :)
Fetele cuminti au numai cate una, cele usuratice au cate vor ele ;D
-
Fetele cuminti au numai cate una, cele usuratice au cate vor ele ;D
una a fost cuminte si a luato dracu; restu' nu mai sunt cuminti de frica...ca le ia dracu... oO :P :happy: :magic:
( e un banc asta nickyblu) :tomato:
-
cum iti este mai la indemana.
la indemana imi sunt ambele variante; de aici si dilema. ;D
glumesc. optiunea mea e clara si definitiva. decat in doi prost, mai bine singur si bine.
intrebam asa...retorico-filosofic? ;D
-
una a fost cuminte si a luato dracu; restu' nu mai sunt cuminti de frica...ca le ia dracu... oO :P :happy: :magic:
( e un banc asta nickyblu) :tomato:
Degeaba........ nu m-ai nimerit. :) Asta e alt banc, cel care se potriveste l-am postat acum pe topicul de bancuri.
-
Degeaba........ nu m-ai nimerit. :) Asta e alt banc, cel care se potriveste l-am postat acum pe topicul de bancuri.
si eu...in replica!!!
-
si .(punct) ati inteles, da? ce tot atatea discutii!!!!!
Te rugam frumos dauina, putem sa mai discutam un pic? Ne dai voie? Plllliiiizzzzzzz!!! ;D
-
care inflorituri? noi ne gandim la lucruri serioase!!! :P
Noi nu. Noi le facem serioase. ;D Si pe alocuri grave.
-
la indemana imi sunt ambele variante; de aici si dilema. ;D
glumesc. optiunea mea e clara si definitiva. decat in doi prost, mai bine singur si bine.
intrebam asa...retorico-filosofic? ;D
asadar tu centrezi, tu dai cu capul. :) ai si intrebarea si raspunul. bravo! de acord cu concluzia la care ai ajuns. vroiam sa comentez ceva si la postarea ta de-acum cateva zile la care bitek a incercat din rasputeri sa te incurajeze. m-am gandit la starea aceea a ta, din acel moment, stare pe care o avem fiecare dintre noi cu mai multa sau mai putinta pregnanta. pe care o manifestam mai mult sau mai putin. tu ai avut curajul sa o exprimi si asta este mare lucru. un strigat de ajutor in spatele unor cuvinte. sau poate de conformare cu o stare, o pierdere a sperantei, sa zicem, desi speranta nu se pierde niciodata. si asta nu este un cliseu.
din ce am putut sa inteleg pana acum, acest site este pentru singles, persoane care au ramas singure ca urmare a unui eveniment din viata lor, mai mult sau mai putin dorit. tot citind pe-aci am inteles ca exista dorinta totusi de a gasi o noua pereche, ceea ce mi se pare absolut normal. o persoana singura este o persoana foarte complexa si complicata. mai ales daca ai parcurs o perioada mai mare alaturi de altcineva. in general este destul de greu daca nu imposibil sa te readaptezi la o viata in comun alaturi de altcineva. ocazii sunt, se prezinta la tot pasul, si chiar tu ai pomenit de asa ceva. totusi nu facem acel pas, gasim tot felul de pretexte, ba ca e prea inalt/a, slab/a, gras/a, ca nu are studii superioare, ca prea le are superioare, ca e de la tara, ca e de la oras, etc. toate acestea mi se par subterfugii ale subconstienului nostru de a face acel pas, poate pentru ca nu suntem siguri ca vom putea face fata provocarii unei noi relatii, poate ne e teama deoarece am fost raniti odinioara si nu vrem sa recidivam, etc.
-
Sau poate ca pur si simplu nu ne dorim asta suficient... deocamdata.
-
Da`daca io-mi doresc suficient de mult si tare, dar se-ntampla sa fiu un pic balbait in gandire (asa ca-n realitate) si sa ma repet, exista riscul sa ma pomenesc cu vreun harem? oO
-
eu nu am inteles conceptul asta cu haremul; stiu ca anumite religii accepta mai multe sotii, ca el exista si in tarlle asa zise dezvoltate (vestice) dar sub forma de concubinaj ( adica o sotie si 3 amante):
probabil de aici diferenta dintre gandirea feminina si cea masculina, ca pana la urma ce sa faci domnule cu mai multe pacoste pe cap!!?? oO
-
Eu o pun pe seama orei inaintate (la care a scris)! (http://www.picgifs.com/smileys/smileys-and-emoticons/sleeping/smileys-sleeping-804877.gif) (http://www.picgifs.com/smileys/) Auzi: riscul! :2funny: Bre, cand iti mai vin d-astea, sa te dai un pic mai la perete, sa nu cumva sa cazi din pat! :giggle: :P
-
eu nu am inteles conceptul asta cu haremul; stiu ca anumite religii accepta mai multe sotii, ca el exista si in tarlle asa zise dezvoltate (vestice) dar sub forma de concubinaj ( adica o sotie si 3 amante):
probabil de aici diferenta dintre gandirea feminina si cea masculina, ca pana la urma ce sa faci domnule cu mai multe pacoste pe cap!!?? oO
Normalitatea e un concept foarte elastic de la o societate la alta, de la o epoca istorica la alta.
"Moda" cu mai multe sotii (rezervata insa doar celor ce puteau sa si le permita financiar!) nu e chiar atit de anormala cum ni se pare noua azi, ba dimpotriva privita prin prisma epocii, foarte normala si chiar plina de umanism.
Ea a aparut in societatea araba ca urmare a razboaielor in care numerosi barbati erau ucisi iar nevestele lor ramineau fara mijloace de supravietuire, condamnate la infometare ori la prostitutie. In aceste conditii soarta lor ca a 2-a, ori maxim a patra sotie (cit permitea legea) pare cu mult mai buna, nu? :) Mai ales ca, vorba ta, tot greul il ducea tot barbatul, saracul, cu atitea belele pe cap! ;D
Si posibil ca si varianta moderna cu sotia si amantele, poate chiar oficializate sa devina normalitate din nou intr-o societate polarizata economic, tot din motive financiare, de supravietuire. Cine stie spre ce ne indreptam?
-
D
Si posibil ca si varianta moderna cu sotia si amantele, poate chiar oficializate sa devina normalitate din nou intr-o societate polarizata economic, tot din motive financiare, de supravietuire. Cine stie spre ce ne indreptam?
avand in vedere ca polarizarile financiare nu mai sunt exclusiv in manutele vanjoase ale barbatilor, s-ar putea sa asistam la nasterea unei societati atat de moderne incat doamnele cu harem sa devina normalitate. ;D
-
Orice este posibil! Mica, formulările tale sunt incredibile! Gândirea ta nu are limite şi pentru asta îţi multumesc! :applause: :)
-
Multumesc, Lucia. Gandirea mea are, din pacate, nenumarate limite: de cunoastere, memorare, logica, subiectivism etc... da' ce sa fac, ma accept asa cum sunt. :)
daca ti se pare ca formularile mele sunt "nush' cum", sa nu ma banuiesti de vreo incercare de a epata sau de "a face pe desteapta" (ca mi s-a-ntamplat sa aud asta :)); am, probabil, o oareshce deformatie profesionala de care eu nu mai sunt demult constienta, dat fiind ca m-am obisnuit (ba chiar si saturat ;D) cu / de propriile-mi traznai verbale. ;D
zi frumoasa si buna! :flori:
-
avand in vedere ca polarizarile financiare nu mai sunt exclusiv in manutele vanjoase ale barbatilor, s-ar putea sa asistam la nasterea unei societati atat de moderne incat doamnele cu harem sa devina normalitate. ;D
absolut de acord cu tine. ba chiar cred ca acest lucru se intimpla deja! :D
-
absolut de acord cu tine. ba chiar cred ca acest lucru se intimpla deja! :D
si e de bine, sau e de rau? ???
mie mi se pare prea mult si unul singur. ;D
-
Da da da...Ce v-ati face voi fara noi, bre? Ia gandeste-te, daca n-am fi, pe cine ar mai da vina jumatate din populatia globului? ;D
-
Da da da...Ce v-ati face voi fara noi, bre? Ia gandeste-te, daca n-am fi, pe cine ar mai da vina jumatate din populatia globului? ;D
cred ca ar merita efortul de a nu mai da vina pe nimeni. ;D
-
cred ca ar merita efortul de a nu mai da vina pe nimeni. ;D
asta nu e doar o gluma, e un mare adevar. O0
-
Nu, bre Carol. Cunoscand femeile, io
as zice zic ca e o mare utopie. :P
-
si tu spui asta unei femei, curat provocare... la pace. ;D si daca ea nu ridica manusa? :P
-
Aia e, stau cuminte si-mi vad de jucarii. Da`las` ca oricum are ea pe cine da vina!
:P
-
Nu, bre Carol. Cunoscand femeile, io as zice zic ca e o mare utopie. :P
ce uracios! :buck2: :kissing:
-
Bine,bre...te las sa ma tragi de urechi. :blush:
-
Bine,bre...te las sa ma tragi de urechi. :blush:
nu te trag, bre. :kissing:
pot sa-ti spun, cu o anticipatie de 45 de minute... La multi ani!!!! :flori: :kissing: :flori:
-
Bine. Io o sa-ti zic "saru-mana de urare" dupa 41 de minute. Da iti zic "saru-mana" pentru urarea de anul trecut. (pe care am vazut-o acum cateva zile :). Sa nu :tomato:! Asa-s aia mai mici, mai cascati)
-
oricum are ea pe cine da vina!
Tot nu ridic manusa, na, troll-a la la, troll-a la la... oO Asta asa, ca si cadou de La multi ani! :flori: (Scuze pt. :offtopic: da' nu eu am inceput. ;D )
-
nu te trag, bre. :kissing:sa se fraudeze masiv
pot sa-ti spun, cu o anticipatie de 45 de minute... La multi ani!!!! :flori: :kissing: :flori:
-
nu te trag, bre. :kissing:
pot sa-ti spun, cu o anticipatie de 45 de minute... La multi ani!!!! :flori: :kissing: :flori:
da' ce bre, nu mai ai rabdare???
mda....bit....io-ti zic maine, totusi....fratii intre ei, poa' sa spuna in fiecare zi.... :flori:
-
Bine bre. Ziceti voi cand vrea si cum vrea inimioara voastra. Io ai pup iu pe toti oricum, si azi si maine.
-
Bine. Io o sa-ti zic "saru-mana de urare" dupa 41 de minute. Da iti zic "saru-mana" pentru urarea de anul trecut. (pe care am vazut-o acum cateva zile :). Sa nu :tomato:! Asa-s aia mai mici, mai cascati)
mi-ai mai zis si anu' trecut, dupa vreo doua luni. ;D
-
A, da? Cum ziceam, aia mici gura-casca. ;D
-
A, da? Cum ziceam, aia mici gura-casca. ;D
mai sunt 17 minute si dam asalt la topicu' de urari. ;D
-
Gata, anu` asta mi-am adus aminte -sa multumesc- la timp (nu dupa cateva luni ;D). Adica aproape la timp. Adica asta inseamna ca am imbatranit si am ajuns mai intelept ? (ca asa ma intreba cineva: "te simti mai intelept acum?")...hmmm, io stiu...sa vedem...Hai bre sa fim seriosi! ;D
-
Si eu ma simt, de exemplu, frumoasa, cand sunt indragostita... asta nu inseamna ca si sunt! ;D
-
Pai tre`sa-l intrebi pe responsabilu`... :P
-
Pe iresponsabilu', vrei sa zici. :hammer:
-
Merge si-asa. ;D
-
Pe zi ce trece înţeleg mai bine faptul că omul nu trebuie decât să trăiască realitatea oricât de imperfectă ar fi aceasta. Realitatea merită mult mai mult decât orice încântătoare ficţiune. Eu una am spus sfârşit ideii de a mai forma un cuplu. Este evident faptul ca pentru mine a devenit foarte dificil sa mai pot lega o relatie de amor cu un bărbat, ca să pot trăi alături de un bărbat trebuie să îl iubesc, să îl respect şi să cred în el.
Majoritatea bărbaţilor doresc ceva nou, visează numai sex şi în cazul în care iubesc, fac acest lucru cu o dragoste măsurată. Bărbaţii – nu generalizez, vorbesc din experinţă - se poartă într-o manieră pe care nu pot să o înţeleg, într-o manieră descurajantă, plină de egoism şi am ajuns la concluzia că piata sentimentala masculina este extrem de viciata si deviata. Una din cauzele pentru care s-a ajuns in aceasta situatie este si faptul ca majoritatea femeilor accepta cate un neispravit doar pentru a nu fi singure.
L.E. Nu am vrut să supăr nici un domn din Singles Camp, aceştia nu intră în discuţie.
-
inteleg ca neispravitul e egoist, vicios, deviant si se gandeste numai la sex. dar ispravitul cum e? ???
-
inteleg ca neispravitul e egoist, vicios, deviant si se gandeste numai la sex. dar ispravitul cum e? ???
ispravitul e istorie. antica. o comoara. care- ca orice comoara care se respecta- ii sta bine ingropata....
-
Lucia, cred ca aproape toti barbatii pe care i-am cunoscut in ultima vreme mi-au povestit -fara ca macar sa-i intreb sau sa sugerez ca ma intereseaza- cat de nefericiti sunt in casniciile sau relatiile lor. cum ele sunt asa si pe dincolo..s-au ingrasat, sunt stresate, etc....ma uitam ca o tampita si nu-mi venea sa cred. m-am convins de mult ca e pierdere de energie sa incerci sa schimbi opinia cuiva, dar n-am putut sa tac si sa nu intreb: "bine, ma, dar voi? ce faceti voi ca sa fie mai bine?" cum le ajutati si voi sa treaca de momentele grele" ..."noi...pai ce sa facem..noi suntem barbati...avem si noi problemele noastre"... nu generalizez, ma raportez strict la cei cu care am vorbit, dar nu pot sa nu am gust amar generalizat . si sa nu ma intreb: ce durere face o femeie sa stea langa asemenea "partener"?
-
inteleg ca neispravitul e egoist, vicios, deviant si se gandeste numai la sex. dar ispravitul cum e? ???
Silviu, când am să-l întâlnesc îţi voi spune cum e isprăvitul! :)
-
Lucia, cred ca aproape toti barbatii pe care i-am cunoscut in ultima vreme mi-au povestit -fara ca macar sa-i intreb sau sa sugerez ca ma intereseaza- cat de nefericiti sunt in casniciile sau relatiile lor. cum ele sunt asa si pe dincolo..s-au ingrasat, sunt stresate, etc....ma uitam ca o tampita si nu-mi venea sa cred. m-am convins de mult ca e pierdere de energie sa incerci sa schimbi opinia cuiva, dar n-am putut sa tac si sa nu intreb: "bine, ma, dar voi? ce faceti voi ca sa fie mai bine?" cum le ajutati si voi sa treaca de momentele grele" ..."noi...pai ce sa facem..noi suntem barbati...avem si noi problemele noastre"... nu generalizez, ma raportez strict la cei cu care am vorbit, dar nu pot sa nu am gust amar generalizat . si sa nu ma intreb: ce durere face o femeie sa stea langa asemenea "partener"?
Lili, nu aş putea răspunde în locul femeii de care vorbeşti şi nici nu aş dori să judec, să condamn, pot să -ţi spun punctul meu de vedere raportat la mine, la persoana mea; eu una nu aş putea să fiu căsătorită de dragul aparenţelor, aş acţiona la timp să mă eliberez de tot răul unei căsnicii simulate.
-
Silviu, când am să-l întâlnesc îţi voi spune cum e isprăvitul! :)
sper sa nu fie unul care se uita in jos cu obida si se intreaba cum dreac se pot naste impreuna si muri separat :faint:
-
sper sa nu fie unul care se uita in jos cu obida si se intreaba cum dreac se pot naste impreuna si muri separat :faint:
:2funny: de-asta insala barbatii! sa cuprinda tot mai multe in viata celor doi ...
-
azi va vad cu lentile usor gri... :)
nu ma agat de misandria mea si va spun ca ceva sperante sunt... mai exista si exemplare masculine de calitate, chiar daca rare precum floarea de colt. problemu' e ca nu mai prea avem chef si conditie fizica sa haladuim pe piscuri. ;D
si-apoi, cand ma-ncearca misandria, la frig si umezeala, ma ponderez singura spunandu-mi ca nici eu nu sunt perfecta, in afara orelor de program si a sarbatorilor oficiale. ;D
-
Lili, nu aş putea răspunde în locul femeii de care vorbeşti şi nici nu aş dori să judec, să condamn, pot să -ţi spun punctul meu de vedere raportat la mine, la persoana mea; eu una nu aş putea să fiu căsătorită de dragul aparenţelor, aş acţiona la timp să mă eliberez de tot răul unei căsnicii simulate.
Dupa ce-am divortat, si dupa ce m-am saturat sa stau cu chirie, mi-am luat casa mea: dupa ce plateam rata lunara, imi ramanea fix 100 dolari, sa platesc facturi, sa mananc, sa-mi cumpar ce-aveam nevoie, in conditiile unui job nu tocmai ok; prin asa spaime am trecut in perioada aia, ca nici dusmanilor nu le doresc. Poate si din genul asta de motive multe femei nu pun punctul pe i. Si din multe alte motive. Pe care sincer, nici eu nu le inteleg de multe ori...dar ...mda..
-
azi va vad cu lentile usor gri... :)
nu ma agat de misandria mea si va spun ca ceva sperante sunt... mai exista si exemplare masculine de calitate, chiar daca rare precum floarea de colt. problemu' e ca nu mai prea avem chef si conditie fizica sa haladuim pe piscuri. ;D
si-apoi, cand ma-ncearca misandria, la frig si umezeala, ma ponderez singura spunandu-mi ca nici eu nu sunt perfecta, in afara orelor de program si a sarbatorilor oficiale. ;D
este, da' e luati!!! |o....si uite d'aia n-are unii succese: tocmai pentru ca stim ca este, deci se poate!!!! *|*
-
sper sa nu fie unul care se uita in jos cu obida si se intreaba cum dreac se pot naste impreuna si muri separat :faint:
Silviu, vrei să spui poate va fi unul atipic, cu o putere tristă, obosit şi înăcrit de viaţă... Îţi spun sincer că nu caut să găsesc niciun partener de viaţă, iar în ceea ce mă priveşte, mă simt bine aşa în singurătatea mea. Si mai este ceva, Micaela, a pus punctul pe "i", nu sunt perfectă, nu mai am disponibilitatea să mai cunosc un posibil partner de viaţă, poate că am obosit şi eu, poate imi e greu să mă apropii de un bărbat, care şi aşa are multe obligaţii, enorm de multe... Chiar aşa, Silviu, "nu sunt perfectă, nu pot şi nu vreau", vorba cântecului, cred că tu ştii despre ce cântec e vorba, nu-i aşa? ;)
-
Chiar aşa, Silviu, "nu sunt perfectă, nu pot şi nu vreau", vorba cântecului, cred că tu ştii despre ce cântec e vorba, nu-i aşa? ;)
Elena Carstea - Nu sunt perfecta (http://www.youtube.com/watch?v=ZQK6J6fGkQo#)
-
azi va vad cu lentile usor gri... :)
nu ma agat de misandria mea si va spun ca ceva sperante sunt... mai exista si exemplare masculine de calitate, chiar daca rare precum floarea de colt.
subscriu, mica. chiar exista O0
este, da' e luati!!! |o....si uite d'aia n-are unii succese: tocmai pentru ca stim ca este, deci se poate!!!! *|*
Lili, nu-s toti luati, mai sunt unii "in libertate" :D
si daca tot se poate, de ce ne-am incurca cu personi nepotriviti? ::)
-
azi va vad cu lentile usor gri... :)
nu ma agat de misandria mea si va spun ca ceva sperante sunt... mai exista si exemplare masculine de calitate, chiar daca rare precum floarea de colt.
Există exemplare masculine pentru care am toată admiraţia, de exemplu, cei doi colegi ai mei de birou, căsătoriţi de ani buni, devotaţi, iubitori, sinceri, echilibraţi, gospodari, educaţi, inteligenţi şi frumuşei. :)
-
Există exemplare masculine pentru care am toată admiraţia, de exemplu, cei doi colegi ai mei de birou, căsătoriţi de ani buni, devotaţi, iubitori, sinceri, echilibraţi, gospodari, educaţi, inteligenţi şi frumuşei. :)
exact ce ziceam. e "luati"... :whistle:
-
exact ce ziceam. e "luati"... :whistle:
ei, daca ai cunoscut toate exemplarele masculine de calitate si te-ai convins ca-s luati, eu am tacut. :-X
-
ei, daca ai cunoscut toate exemplarele masculine de calitate si te-ai convins ca-s luati, eu am tacut. :-X
n-aveam cum sa le cunosc pe toate, ca din pacate n-am un cerc asa larg de cunostinte..
-
n-aveam cum sa le cunosc pe toate, ca din pacate n-am un cerc asa larg de cunostinte..
eram precisa :giggle:
deci mai exista speranta...
-
Me, myself and I - "ca sa fie bine" (http://smartwoman.hotnews.ro/Me-myself-and-I-ca-sa-fie-bine)
Multa lume spune ca daca nu iti gasesti perechea cind esti tinar, dupa aceea este foarte greu sa o mai gasesti pentru ca ai pretentii din ce in ce mai mari. Parerea mea este ca e partial adevarat: cind esti tinar este posibil ca procesul de maturizare sa se faca impletit cu cel al partenerului si asta sa duca la o relatie de succes.
Ai nevoie de noroc pentru asta.
Ce se intimpla dupa aceea este ca devenim personalitati cristalizate, ajungem sa fim relativ multumiti de noi insine, complexele adolescentine se reduc, stim mai clar ce vrem de la viata. In aceste conditii e necesar sa ne gasim un partener cu adevarat compatibil pentru ca lucrurile sa mearga. Nu e vorba de reducerea disponibilitatii spre compromis, ci de reducerea disponibilitatii spre cedare (de abandon a ceea ce suntem noi ca persoane doar "ca sa fie bine"). Si, pentru a gasi acea persoana, avem nevoie de si mai mult noroc.
-
Me, myself and I - "ca sa fie bine" ([url]http://smartwoman.hotnews.ro/Me-myself-and-I-ca-sa-fie-bine[/url])
Ce se intimpla dupa aceea este ca devenim personalitati cristalizate, ajungem sa fim relativ multumiti de noi insine, complexele adolescentine se reduc, stim mai clar ce vrem de la viata. In aceste conditii e necesar sa ne gasim un partener cu adevarat compatibil pentru ca lucrurile sa mearga. Nu e vorba de reducerea disponibilitatii spre compromis, ci de reducerea disponibilitatii spre cedare (de abandon a ceea ce suntem noi ca persoane doar "ca sa fie bine"). Si, pentru a gasi acea persoana, avem nevoie de si mai mult noroc.
Poate nu stiu 100% clar ce vreau, dar stiu 100% clar ce nu vreau. Sau ce nu mai vreau.
-
Poate nu stiu 100% clar ce vreau, dar stiu 100% clar ce nu vreau. Sau ce nu mai vreau.
stiu 100% si ce vreau si ce nu vreau; vreau mai mult decat am avut si nu mai vreau sa nu am ce vreau. :)
-
stiu 100% si ce vreau si ce nu vreau; vreau mai mult decat am avut si nu mai vreau sa nu am ce vreau. :)
clar vreau mai mult decat am avut. ca d'aia nu mai am ce-am avut.. :)...vreau un ....... :pleasantry:..."campion"...
-
...vreau un ....... :pleasantry:..."campion"...
la vreo disciplina anume? ;) :)
-
la vreo disciplina anume? ;) :)
la mai multe....greu de gasit... :( :slap:
-
la mai multe....greu de gasit... :( :slap:
ai grija de ce-ti doresti! :)
-
poate ar trebui sa vedem intai ce avem fiecare de oferit , inainte sa vedem ce asteptam sa ne fie oferit de catre un virtual partener... poate ar fi bine sa stim cine suntem fiecare , ca sa stim cine poate sa ni se potriveasca. nu fac lobby compromisului, nu dau frau liber acceptarii, dar inainte sa visez la o printesa, sa stiu bine daca sunt un print... :strambatura:
-
poate ar trebui sa vedem intai ce avem fiecare de oferit , inainte sa vedem ce asteptam sa ne fie oferit de catre un virtual partener... poate ar fi bine sa stim cine suntem fiecare , ca sa stim cine poate sa ni se potriveasca. nu fac lobby compromisului, nu dau frau liber acceptarii, dar inainte sa visez la o printesa, sa stiu bine daca sunt un print... :strambatura:
draga cineva, tocmai pentru ca stiu ce-am de oferit si cererea este pe masura ofertei. nu-ti imagina fantasme gen "sunt minunata. statuie voi avea, bust mi se va face". orice sac isi are petecu'. si nici n-am pretentii mari. "campionul" meu exista pe undeva.
-
draga cineva, tocmai pentru ca stiu ce-am de oferit si cererea este pe masura ofertei. nu-ti imagina fantasme gen "sunt minunata. statuie voi avea, bust mi se va face". orice sac isi are petecu'. si nici n-am pretentii mari. "campionul" meu exista pe undeva.
Subscriu la amandoi! O0
-
draga Lili... cineva zicea ca fiecare primim ceea ce meritam in viata... altcineva zicea ca primim de la viata ceea ce suntem in stare sa negociem si nu ceea ce meritam... cineva zice ca ai dreptate ca orice sac isi are petecul, dar problema este ca fiecare dintre noi suntem saci , iar peticele ne lipsesc cu desavarsire tuturor. fiecare ne asteptam sa ne gasim petecul, si gasim in schimb doar un alt sac care-si cauta un petec ... :P
revenind, nu am avut intentia sa critic, doar sa provoc la reflectie.
o zi fermecata doamna mea.
-
:bow: :)
-
Ioi, lot of crap here...un cuplu e rezultatul disponibilitatii (pentru a forma asa ceva) celor care il compun. Plus o doza substantiala de noroc. Dixit.
-
Si pe unde se gaseste de cumparat un pic de disponibilitate, ca eu am epuizat toate resursele interne de-un timp... :-\
-
Pai de ce s-o cumperi? Daca o ai, inseamna ca-ti mai trebuie doar noroc. Daca n-o ai, stai linistita.
-
Si daca n-o am si nici nu pot sa stau linistita, inseamna ca de fapt am? :strambatura:
-
Ioi, lot of crap here...un cuplu e rezultatul disponibilitatii (pentru a forma asa ceva) celor care il compun. Plus o doza substantiala de noroc. Dixit.
Sau cand suntem pregatiti sa observam cararile ce ni se deschid, oamenii cu care ne intersectam. Putem alege un drum prost, dar asta nu vom sti decat la capatul calatoriei. Riscam ? :-\ De cele mai multe ori da, pentru ca "cel mai prost lucru pe care-l poti face este sa nu faci nimic" (Th. Roosevelt).
Bag insa de seama ca la pregatirea asta se ajunge tot mai greu...
-
daca excludem alternativa castigului ... da! nu are cum sa apara!
Bag insa de seama ca la pregatirea asta se ajunge tot mai greu...
alternativele/solutiile, exista! trb doar sa stim de existenta lor; sa adoptam ceea ce se pliaza cu noi; indiferent de rezultat, orice alternativa, naste ... alternative! :)
-
Si daca n-o am si nici nu pot sa stau linistita, inseamna ca de fapt am? :strambatura:
Nu. Daca n-o ai, nu-ti trebe. :P
-
Si pe unde se gaseste de cumparat un pic de disponibilitate, ca eu am epuizat toate resursele interne de-un timp... :-\
ti-o dau p'a mea. gratis.
-
Na ca m-am facut si cu ce "nu-mi trebe"... :giggle:
-
Pai da. Cand iti trebe, nu-i de ajuns. Si cand iti prisoseste, e dejeaba.
-
Si cand nu e nici una, nici alta, e gratis. Ce e gratis, te "costa" cel mai mult... in timp... si nu neaparat in bani.
-
Si cand nu e nici una, nici alta, e gratis. Ce e gratis, te "costa" cel mai mult... in timp... si nu neaparat in bani.
eeeiii, bine ai venit pe pamant, bre! (da` sa stii ca nici aci nu-i Aghiuta asa de negru...e doar smolit bine ;D)
-
Cu crema de ghete... vara. :strambatura:
-
;D ;D Bingo! :applause: (nu de alta, da` face bine la reumatism. Plus ca daca-i mai tragi si o perie, iti da un glamour maxim ;D)
-
;D ;D Bingo! :applause: (nu de alta, da` face bine la reumatism. Plus ca daca-i mai tragi si o perie, iti da un glamour maxim ;D)
p'afara-i vopsit gardu.... :whistle:
-
...si-nnauntru este eu! Probleme, Dorele? :knuppel2:
-
...si-nnauntru este eu! Probleme, Dorele? :knuppel2:
....vai, ... :worthy: nu! da' am zis io ceva..???... :bow:
-
Neaaah, nici cu periuta nu mere!
;D
(iti zic io, omu` dracului, cum ai da-o si-ai suci-o, bine tot nu iese! ;D )
-
Neaaah, nici cu periuta nu mere!
;D
(iti zic io, omu` dracului, cum ai da-o si-ai suci-o, bine tot nu iese! ;D )
rudotel si xanax. te mai imblanzeste oleaca.... :magic:...si ceai de sunatoare, preferabil injectat...hai, nu fii recalcitrant si iranscibil. :tickedoff:
-
iote, razbel cu rudotel intre soru-mea si frati-miu. :)
voi bateti-va, ca intre timp eu pap tot sherbetu', singurica. ;D
-
;D ;D
;D (stiu io ce m-ar putea imblanzi) :2funny: Si recalcitrant is ca asa m-a facut mama :strambatura: Si cu ceaiurile alea, spala-te mata pe maini, mie da-mi de struguri (ceaiuri)...
-
iote, razbel cu rudotel intre soru-mea si frati-miu. :)
voi bateti-va, ca intre timp eu pap tot sherbetu'. ;D
pai cum, ma?? ..e posibil?? ... :( >:(profita ca-mi pleaca caprele dupa merdele aiurea prin oras, le ademeste si le vinde cu 2 lei si 2 bani, si tot el se supara??? ... :fight:ca cica i-am negociat aiuristic cu vaduva neagra??? pai se poate..??? |o
-
pai cum, ma?? ..e posibil?? ... :( >:(profita ca-mi pleaca caprele dupa merdele aiurea prin oras, le ademeste si le vinde cu 2 lei si 2 bani, si tot el se supara??? ... :fight:ca cica i-am negociat aiuristic cu vaduva neagra??? pai se poate..??? |o
nu ma bag. ::) io-n ecuatii cu capre si vaduve nu ma introduc. ;D
-
Plus fuste mini, o toyota si-o
gramada urata de fiare masina puternica, ca femeia moderna, pe gustul cuiva.
-
Plus fuste mini, o toyota si-o gramada urata de fiare masina puternica, ca femeia moderna, pe gustul cuiva.
..
....invidia...am deturnat si topicu asta...l-am umplut de respect.. :rtfm:...numai din cauza ta!
-
..
....invidia...am deturnat si topicu asta...l-am umplut de respect.. :rtfm:...numai din cauza ta!
hi hi hi...wrong! n-am d-aia :yeah: is berbec, rautacios, capos, tampitel pe alocuri chiar da` invidios never!
-
intrebare: daca avem o vaduva, o capra si-o masina, in Delta, pe malu' lu' Dunarea, cum le trecem pe toate, intregi, pe malu' opus, intr-o barca in care nu putem transporta decat doua elemente, dat fiind ca vaduva poate manca capra, masina poate calca vaduva si/sau capra, capra poate stramba caroseria masinii cu coarnele?
sa va vad.
-
intrebare: daca avem o vaduva, o capra si-o masina, in Delta, pe malu' lu' Dunarea, cum le trecem pe malu' opus, intr-o barca in care nu putem transporta decat doua elemente, dat fiind ca vaduva poate manca capra, masina poate calca vaduva si/sau capra, capra poate stramba caroseria masinii cu coarnele?
sa va vad.
sa vu dir ca e tre compliche. je propoz sa-l anchetam pe Florin lu grad danseoz
-
Pai: pui capra la volanu` lu` mertanu` si pe vaduva sa faca autostopu` dupe malu` celalaltu`. Simplu.
-
tu croa chil et-exper in shevri, veov et voatiur? ;D
-
tu croa chil et-exper in shevri, veov et voatiur? ;D
chel ca soz com sa. sau ma rog, macar comsi-comsa. asa se lauda. el insusi..
-
Pai: pui capra la volanu` lu` mertanu` si pe vaduva sa faca autostopu` dupe malu` celalaltu`. Simplu.
nu merge, ca strica capra interioru' lu' mertzanu, ca are cornu' netocit.
-
nu merge, ca strica capra interioru' lu' mertzanu, ca are cornu' netocit.
quescian: e cumca una din caprele mele?? :knuppel2:
-
Nupe. Ale lu tanti vaduva.
Mica: ia capra vaduva-n spate si mertanu-n coarne (e capra culturista :strong:) si trece Dunarea-n pluta paaaana hat pe malu` celalalt. Merge?
-
Nupe. Ale lu tanti vaduva.
Mica: ia capra vaduva-n spate si mertanu-n coarne (e capra culturista :strong:) si trece Dunarea-n pluta paaaana hat pe malu` celalalt. Merge?
e vizibil ca ai ceva cu mertzanu. pai si-asa il mutileaza cornu' caprii.
-
Nupe. Ale lu tanti vaduva.
Mica: ia capra vaduva-n spate si mertanu-n coarne (e capra culturista :strong:) si trece Dunarea-n pluta paaaana hat pe malu` celalalt. Merge?
ai vazut tu capra culturista? unde? :faint:...
-
alta intrebare: ce au in comun capra, vaduva si mertzanu cu topicu' mutilat de noi? *|*
L.E. io ma debransez putin de la voi, ca-n loc sa-mi vad de treburile presante, (ma) rad cu oaresce lacrimi. tre' sa-mi regasesc seriozitatea si profesionalismu'. cu voi e imposibil. ;D
pupe. :kissing:
-
pot sa remarc an cor un foa ca subiectili capra-voatura si vaduva n-are legatura nici cu topicu de fata? unde ne mutam??
(fratelo, trimite-mi adresa de mail sa-ti dau subiectele de la bacul profesional)
-
Deci: ultima strigare: ia vaduva mertanu` (si pa-pa, Mica, poci sa faci tu cum vrei, ca jos n-o mai dai de-acolo neam :P.) Si trece ea frumos Danubiul pe la Portile de Fier. Sau Cernavoda. Sau la dracu-n praznic, in muntii Padurea Neagra, la izvoare. Buuun, mai departe: iau io capra. Si o trimit la eba la Bruxelles. Sa studieze-mpreuna. Stii tu, ca fetili. Cine stie, daca eba e europarlamentar, si jiji razbnoinicu` la fel, o capra culturista de ce n-ar fi si ea? Ha?
Ce au/n-au comun: formeaza un cuplu miiiiiinunat! (na, ca sa fiu on-topic!)
Si: Lili, de posta mea zici?
-
ui, de adres postal electronic
-
Pai ia-l de la mica prin telefon, rogu-te. (ca-l mai dadui io odata p-aci si a trebuit sa crosetez la mana filtrele bayesiene ca ma umplusem de
scame spam-e). Nu te superi, da?
-
Pai ia-l de la mica prin telefon, rogu-te. (ca-l mai dadui io odata p-aci si a trebuit sa crosetez la mana filtrele bayesiene ca ma umplusem de scame spam-e). Nu te superi, da?
:knuppel2: :fight:...oooookkkkeeeeeiiiii
-
Hai, fie (si un lup papat de oi). Uite, la schimb pentru ce-mi dadusi tu: :flori:
:P
-
Hai, fie (si un lup papat de oi). Uite, la schimb pentru ce-mi dadusi tu: :flori:
:P
:kissing:
-
sa vu dir ca e tre compliche. je propoz sa-l anchetam pe Florin lu grad danseoz
pe acest topic lumea e la ora de franceza (fara profesor ;D); asa ca, nu mai deranjez, va rog, nu insistati, merg mai bine la ora de biologie si de stiintele naturii. sau fotbal?! ::)
-
merg mai bine la ora de biologie si de stiintele naturii.
vin si eu! poate aflu de ce mi se raceste singele cand raman uimita ... la ce etaj se tine? :D
-
Je pans che... tujur isi. :P
In situatii non-bazale (adica altele decat starea obisnuita, indiferent daca altfel in mai bine sau in mai rau - bucurie, spaima, inghet, arsuri), sistemul nervos inconstient (il mai cheama si simpatic :) ) , prin hormonii din familia adrenalinei, pregateste organismul pentru lupta/fuga: pupilele se dilata, ochii se maresc "ca sa te vad mai bine", simturile se ascut "ca sa te-aud mai bine", capilarele se contracta, tensiunea arteriala creste, iar sangele se "retrage" din epiderma si extremitati (vezi paliditate si maini reci) pentru a se concentra in organele vitale si in muschi. La o adica, fara un deget sau chiar fara un picior se poate trai, insa fara inima, nu. Astfel, se evita hemoragia masiva a extremitatilor in cazul ranirii lor in lupta/degeraturi/arsuri si se asigura irigarea si oxigenarea optima a creierului, inimii si muschilor, pentru decizii prompte si rezistenta la efort si stres. Primul semn ca starea de stres sau starea de exceptie a trecut este dilatarea capilarelor si re-incalzirea nasului, urechilor, mainilor si picioarelor. E totodata si un semn de reglare a hipertensiunii. (De exemplu, eu numai dupa ce ma incalzesc reusesc sa adorm.) ;)
Din pacate, mecanisme care au evoluat milioane de ani ca sa ne apere de moarte, nu au reusit, in doar cateva mii de ani de civilizatie, sa se nuanteze suficient... fie ca suntem amenintati cu moartea sau doar provocati de ceva minor, din pdv biochimic si fiziologic, uimirea ramane aceeasi.
Da' sigur raspunsul era unul filozofic, gen Steliana. :) Scz pt :offtopic:
-
acum inghet ;D toate astea in doar o secunda... doo, cat ma tine pe mine uimirea?
mai vin la curs! multumesc, dar prefer sa-ti pun alte intrebari ;D :-*
-
toate astea in doar o secunda...
Nu, intr-o fractiune de secunda. :) Sunt reflexe vitale inconstiente ce tin de "creierul reptilian" si maduva spinarii. Deciziile constiente invatate mai tarziu cu "materia cenusie" sunt mult mai elaborate si mai lente. De-asta putem eventual decide sa ne prefacem ca nu suntem uimiti, dar nu putem decide sa nu fim. :bow:
-
de acum ... fara uimire! avand in vedere ca totul e posibil ...
-
Ai dreptate... avand in vedere ca si frica are acelasi mecanism. ;)
-
Je pans che... tujur isi. :P
In situatii non-bazale (adica altele decat starea obisnuita, indiferent daca altfel in mai bine sau in mai rau - bucurie, spaima, inghet, arsuri), sistemul nervos inconstient (il mai cheama si simpatic :) ) , prin hormonii din familia adrenalinei, pregateste organismul pentru lupta/fuga: pupilele se dilata, ochii se maresc "ca sa te vad mai bine", simturile se ascut "ca sa te-aud mai bine", capilarele se contracta, tensiunea arteriala creste, iar sangele se "retrage" din epiderma si extremitati (vezi paliditate si maini reci) pentru a se concentra in organele vitale si in muschi. La o adica, fara un deget sau chiar fara un picior se poate trai, insa fara inima, nu. Astfel, se evita hemoragia masiva a extremitatilor in cazul ranirii lor in lupta/degeraturi/arsuri si se asigura irigarea si oxigenarea optima a creierului, inimii si muschilor, pentru decizii prompte si rezistenta la efort si stres. Primul semn ca starea de stres sau starea de exceptie a trecut este dilatarea capilarelor si re-incalzirea nasului, urechilor, mainilor si picioarelor. E totodata si un semn de reglare a hipertensiunii. (De exemplu, eu numai dupa ce ma incalzesc reusesc sa adorm.) ;)
Din pacate, mecanisme care au evoluat milioane de ani ca sa ne apere de moarte, nu au reusit, in doar cateva mii de ani de civilizatie, sa se nuanteze suficient... fie ca suntem amenintati cu moartea sau doar provocati de ceva minor, din pdv biochimic si fiziologic, uimirea ramane aceeasi.
Da' sigur raspunsul era unul filozofic, gen Steliana. :) Scz pt :offtopic:
dă-mi voie să-ţi spun că m-ai dat gată cu explicaţia aceasta: lucrurile sunt aşa de frumos spuse, concentrat, la obiect, oricine ar înţelege şi-ar învăţa. eşti super tare, draga caro!
mie de exemplu, poţi să-mi dai şi lucrare de control!
PS totuşi am o nedumerire, în legătură cu ce spuneai de hipertensiune şi picioare reci... nu e cumva vorba de hipo, atunci când membrele inferioare îţi sunt reci?
-
Eu vorbeam de cazurile sanatoase, fara hiper- sau hipo- permanent. Orice regula are si exceptii care o confirma. De exemplu, vinul (alcoolul) este un fals hipotensiv, pentru ca incalzeste trupul si spirirtul, cand de fapt creeaza hipertensiune.
By the way, cam asa imi fac eu lectiile si la scoala. Asta pentru ca am incercat sa mi le explic mai intai mie, cat mai babeste, ca sa pot invata. De exemplu, referitor la intrebarea Stelianei, imi aduc aminte ca in manualul de anatomie de cls. XI-a de liceu era un simplu tabel cu efectul adrenalinei si noradrenalinei si atata m-am intrebat de ce ca sa-l pot memora, pana am ajuns la explicatia de mai sus: e simplu, Imaginati-va un om nervos, gata sa atace. Ce observati? Pupile marite, frecventa cardiaca crescuta, muschi incordati plini de sange etc. Evrika! :)
P.S. Cred ca o sa propun un topic separat, ca aici suntem :offtopic: cam de multisor... :oops:
-
pe acest topic lumea e la ora de franceza (fara profesor ;D); asa ca, nu mai deranjez, va rog, nu insistati, merg mai bine la ora de biologie si de stiintele naturii. sau fotbal?! ::)
da' chiar n-am insistat. zau.
-
(http://i46.tinypic.com/24e9w5w.jpg)
-
:applause: :thumbup: :kissing:
-
Single NUUUUUUUUUUUU. Viata e facuta pentru a fi traita in doi. Tandretea, afectivitatea, dragostea, placerea, sexul....
Eu prefer sa sufar si sa fiu trist dupa fiecare dragoste terminata, decat altfel. :yeah:
Numai ca trebuie avut foarte mare grija, trebuie sa te cunosti suficient de bine ca sa poti ramane intreg la minte, deoarece chimia creerului este foarte fragila, trecerea de la tristete in fel si fel de tipuri de boli mintale este mica.
In rest, moralul sus si hai sa ne traim viata dar nu singuri.
iuli
-
La intrebarea "single sau in cuplu", as raspunde mai bine single decat singur in cuplu!
-
Mai bine un cuplu de calitate; insa decat un cuplu nereusit, mai bine un single de calitate.
-
aprob pozitiv.
-
Nu cantitatea timpului petrecut impreuna primeaza ci calitatea lui. decat mult si prost, mai bine putin da' frumos. (ah, ce inteligent am cugetat ;D)
Sa ne mutam pe topicu' potrivitu'... :strambatura:
De acord, in principiu... da' practica ne omoara. ;D
Da, Lili, inclusiv hainele lui in sifonier trebuie sa aiba loc in viata mea (ca sa nu mai zic de programul saptamanal de spalat rufe), cafeaua de dimineata la alta ora decat tabieturile mele, prietenii care ne pot deveni sau nu comuni sau prietenii lui, pe care trebuie sa-i accept eu, prioritatile profesionale diferite, atitudini diferite fatza de copii etc.. La asta ma refeream cand ma intrebam daca un El ar avea loc in viata mea...
De-asta chiar cred ca Lucia are dreptate in ce ma priveste... asa ca, dupa intrebarea cheie, urmeaza intrebarea lacat:
Daca totusi mi se intampla la un moment dat un el care mi se potriveste mie, dar nu se potriveste cu viata mea... inseamna ca, de fapt, viata mea nu mi se potriveste mie?! :o
Poate ceea ce mi se intampla, Mica, e doar o goana temporara de a umple un gol (intru cele mai nobile scopuri sau principii, of course...), dar din care poate sa nu ramana, la urma urmei, nimic altceva decat fuga de mine insami...
-
Viata ta si cu tine sunteti doua chestiuni distincte? Eu citesc ce spui Caroline si ma gandesc ca aceste cugetari sunt clar de toamna. Nu mi le pot imagina nicicum primavara! Daca se intampla, pai ti se intampla si chiar daca viata se da peste cap cumva se da bine (universul conspira) iar toate aceste cugetari devin dust in the wind. Daca nu se intampla atunci raman cugetari de toamna. :)
-
eu cred ca fiecare "intamplare"...nu e chiar intamplatoare..dar probabil rostul ei il vedem mai tarziu...sau e toamna si e doar o cugetare de toamna...
-
Daca totusi mi se intampla la un moment dat un el care mi se potriveste mie, dar nu se potriveste cu viata mea... inseamna ca, de fapt, viata mea nu mi se potriveste mie?! :o
.... :faint:....
-
La ce ma refeream: cele mai multe lucruri din viata noastra le facem in virtutea inertiei. De asta ma temeam...
Fie, atunci, ce o fi, sa fie... primavara sau cugetari de toamna. ;)
-
nu stiu daca se potriveste aici, nu am gasit un topic adecvat... parca din toate, totusi, ar merge mai bine aici. se vorbea pe undeva de agape, eros, etc si mi-am amintit citind randurile de mai jos.
"A life without love is a waste. Should I look for spiritual love, or material, or physical love?, dont ask yourself this question. Discrimination leads to discrimination. Love doesnt need any name, category or definition. Love is a world itself. Either you are in, at the center
either you are out, yearning.
(viata fara dragoste inseamna irosire. ¨sa caut dragostea spirituala, sau materiala sau fizica?¨ nu-ti pune aceasta intrebare. Discriminarea duce la discriminare. Dragostea nu are nevoie de nume, categorie sau definitie. Dragostea este ea insasi o lume. Ori te afli in mijlocul ei, ori esti in afara ei, tanjind dupa ea.)"
Rumi din Shams Tabrizi
-
Multumesc, Matei, asta e dovada ca nu ma "irosesc". Sunt in mijlocul ei... ;)
-
single sau cuplu? asta e intrebarea, nu? eu ma gandesc acum ca e o intrebare ,,uzata moral" ....cred ca toti tindem catre un echilibru intern doar ca marea ,,nenorocire" e ca nu luam in calcul ,,dinamica" echilibrului....de exemplu: sunt in echilibru cu mine, acum, in acest moment si imi e atat de bine incat intrebarea ,,single sau in cuplu" nu are legatura cu ,,contextul" echilibrului meu, ca urmare nu imi ,,incolteste" in minte.....in unul din momentele viitoare, echilibrul meu dinamic isi face de cap si incearca sa treaca intr-o alta etapa superioara sau poate doar ,,altfel"....si apare ceea ce consideram ,,un dezechilibru" dar de fapt e doar o tranzitie catre noua stare de echilibru si in acesta tranzitie apare printre sute de alte intreabri si intrebarea: ,,single sau cuplu?" la care gasim argumente si contraargumente.....tot in starea asta de tranzitie apare si indoiala ,,nu cumva fug de mine?" insa cred ca de fapt totul este doar ,,evolutie personala".......si cumva, cred ca de fapt la asta se reduce existenta noastra, a celor care am ales sa nu ne oprim din evolutie.....uitati-va in jur, cate cupluri ce radiaza de ,,fericire" vedeti? cate cupluri in care partenerii de cuplu emana ,,lumina" cand isi privesc partenerul vedeti voi? Stiti la ce ma refer, nu? La sclipirea aia (poate doar un efect al hormonilor, desi ma indoiesc) din ochii celui ce il are in fata pe cel drag. Poate idealizez dar eu nu cunosc decat un singur cuplu in care partenerii au momente de ,,sclipire in ochi" cand se privesc :) in rest, majoritatea cuplurilor sunt ,,normale" adica administreaza in comun un patrimoniu in care din pacate, uneori, isi percep propriii copiii ca pe o resursa :) si cu toate astea am momente in care imi doresc sa imi sprijin capul pe pieptul unui ,,El" un El ,,bine ales" si care sa evolueze impreuna cu mine insa cred ca e o ,,arta" sa reusesti sa iti sincronizezi la infinit evolutia personala cu a altcuiva.....si pentru asta cred ca adesea trebuie sa ,,sfidezi" imposibilul pentru a mentine un cuplu adevarat, un ucuplu ,,viu".....eu sunt singura pentru ca inca nu am invatat sa sfidez imposibilul cat sa ating modelul ideal de cuplu....si daca ochii mei nu emit ,,stelute" cand il vad pe ,,el" atunci de ce ar trebui sa raman agata de acel ,,el"? Ma am pe mine......si avandu-ma doar pe mine uneori e prea putin iar alteori imi e suficient.......cand e prea putin privesc in jur si atunci descopar ca nu imi lipseste nimic......imi plac oamenii, ii privesc pe strada si constat ca da, nu imi lipseste nimic, ma am pe mine si asta e suficient..... ,,avandu-ma" pe mine am oportunitatea de a-i cunoaste pe ceilalti......desi uneori uitam de aceasta oportunitate sau ni se pare prea putin.
-
uneori e prea putin iar alteori imi e suficient.......cand e prea putin privesc in jur si atunci descopar ca nu imi lipseste nimic......imi plac oamenii, ii privesc pe strada si constat ca da, nu imi lipseste nimic, ma am pe mine si asta e suficient..... ,,avandu-ma" pe mine am oportunitatea de a-i cunoaste pe ceilalti......desi uneori uitam de aceasta oportunitate sau ni se pare prea putin.
putin ... suficient ... insa, mai mult decat "mine" inseamna sa pot vedea alti "mine" ca mine :)
-
single sau cuplu? ......
Mi-a placut ce ai scris marilena! :)
Despre tranzitie, despre echilibru, despre ceea ce se intampla cu noi si cum trecem dintro stare in alta.
Intrebarea "cate cupluri ce radiaza de ,,fericire" vedeti?" - e atat de "reala", de actuala si de greu de raspuns la ea.
Si pana la urma ce conteaza? Cat valoreaza dragostea? De fapt nu are valoare - culmea, importante sunt gesturile simple - conteaza enorm sa ai langa tine un sprijin, sa poti construi ceva cu omul pe care il iubesti, sa vii acasa si sa-l gasesti zambind, sa-ti arate afectiune si caldura.
Ca pe o parere personala eu vad ceea ce ai scris ca pe un bun articol pentru topicul Articole Singles Camp.
PS: Si sunt multe astfel de postari raspandite prin multe topice care ar putea fi trecute ca articole.
-
Mi-a placut ce ai scris marilena! :)
si mie!
"cate cupluri ce radiaza de ,,fericire" vedeti?
am vazut cateva ... si m-am uitat "insistent" sa vad daca nu se prefaceau. chiar stiu cel putin unul, sigur!
... sa-ti arate afectiune si caldura.
am vazut atata nevoie de asta ... incat ... caloriferul sa traiasca!
-
am vazut atata nevoie de asta ... incat ... caloriferul sa traiasca!
;D Afectiune si caldura? Pai atunci sa ne lasam iubiti de copiii orfani... din Africa.
-
Va multumesc pentru aprecieri si imi cer scuze din start pentru frecventa scazuta pe care o am pe forum insa timpul meu e atat de limitat :( :) Insa va citesc si imi place ce citesc, m-a surprins faptul ca am gasit in momentul in care nu mai ,,speram" un forum in care oamenii sa ,,vorbesca" fara ca eticheta de single sa fie confundata cu cea de ,,disperant de disponibil" ;D Imi place si cred ca asta e meritul admin-ului si al vostru. Un inginer ramane un inginer indiferent cu ce se ocupa, in sensul ca tot ce face face ,,inginereste" adica dupa un minutios ,,studiu de caz". Felicitari atat pentru idee cat si pentru efortul depus in a pastra ,,reperele" acestui forum.
-
Casatoria
Frumos Gabriel. O0
-
chiar azi am gasit ceva care mi-s placut cu subiectul SINGURATATE.Cititi si voi si judecati:
SINGURATATEA NU ESTE UN DUSMAN
Singuratatea este o iluzie. In clipa in care crezi ca esti singur, de fapt Tot Ceea Ce Te Inconjoara este alaturi de tine. Teama de singuratate este formata prin intermediul perceptiei in separare. Datorita faptului ca ai impresia ca esti o piesa individuala din acest puzzle numit viata, iti creezi diverse experiente in relatie cu celelalte piese. De fapt, realitatea este ca totul este interconectat.
Daca vei merge dincolo de aparentele fizice, vei intelege ca singuratatea este o fictiune experimentata prin teama de ratacire. In momentul in care nu mai ai un punct de reper, atunci iti pierzi directia. Insa daca acest punct de reper este in exteriorul tau, atunci, brusc, viata ta devine dependenta de circumstantele exterioare.
De aceea, niciodata nu iti vei gasi pacea in exterior. Pacea ta este deja in tine, asteptand sa fie activata si experimentata. Este adevarat ca mediul exterior iti poate influenta starea interioara, dar daca tu iti raportezi pacea la mediul exterior, atunci pacea ta va depinde intotdeauna de modul in care exteriorul se manifesta.
Singuratatea a avut un rol important in vietile oamenilor care au schimbat lumea. Bineinteles, la fel ca oricare element existential, singuratatea poate fi perceputa atat in mod inalt, cat si intr-un mod negativ. Poti face din singuratate dusmanul tau, insa, in acelasi timp, singuratatea iti poate fi cel mai bun prieten. Totul depinde de tine, de perceptia ta si de locul din care privesti.
De multe ori, singuratatea si linistea merg brat la brat in acest drum existential. Linistea poate fi dobandita foarte usor cand mediul exterior este in tacere. Iar singuratatea iti poate oferi aceasta tacere. Singuratatea iti poate oferi locul, insa ceea ce faci tu in acest loc depinde doar de tine. Unii oameni se sinucid din cauza singuratatii, iar altii creaza adevarate capodopere in clipele de singuratate.
Daca singuratatea a ajuns in viata ta, inseamna ca acum, mai mult ca niciodata, ai ocazia sa vorbesti cu tine, sa petreci mai mult timp cu tine si, poate cel mai important, sa te asculti mai mult. Si vei putea face asta foarte bine, deoarece in liniste totul se aude mai clar. Singuratatea iti ofera privilegiul de a purta o discutie clara cu locul in care te afli, cu viata pe care o traiesti. Acum ai ocazia sa iti spui tot ce ai de spus, fara a te mai cenzura.
De multe ori, ai tanjit la cateva clipe de liniste si de tacere. Singuratatea iti ofera aceste cadouri. Primeste-le cu inima deschisa, fara teama sau suspiciune. Totul te conduce la un bine mai mare, chiar daca de multe ori mintea noastra nu intelege acest adevar. Totul ne conduce la Binele Suprem. Insa, nu uita: niciodata sa nu judeci un drum dupa inceputul lui. De fapt, niciodata sa nu judeci.
Paradoxal, de multe ori te simti singur chiar daca esti in compania unei/unor persoane, iar alte ori te simti complet chiar daca esti doar in compania ta. Vezi tu, singuratatea este relativa. Si interpretabila. Asa ca, nu eticheta singuratatea in functie de experientele pe care le-ai avut pana acum. Viata nu se repeta. Totul este nou. In fiecare clipa, tu esti o fiinta noua. Nu te raporta la o experienta anterioara sau viitoare, deoarece uiti sa traiesti experienta actuala.
In clipele de singuratate, permite-ti sa faci liniste si sa primesti aceasta stare cu inima deschisa. In liniste, gandurile devin mai limpezi, simturile devin mai ascutite, detaliile devin mai evidente, mesajele devin mai clare. Singuratatea iti ofera tacere, iar tacerea iti poate oferi liniste, iar daca ai liniste, ai totul. Daca in interiorul tau este liniste, atunci exteriorul iti va oferi liniste, deoarece lumea exterioara este manifestarea interiorului tau.
Nu percepe singuratatea ca pe un monstru. Nu acesta este rolul ei. Singuratatea vine in viata ta pentru a-ti oferi clipe de pace si contemplatie. De ce nu ai primi aceste binecuvantari cu inima deschisa? Cu totii avem la un moment dat un ragaz de la ritmul alert al lumii fizice. Tuturor ne prinde bine o vacanta de la mediul exterior. In aceasta vacanta avem ocazia de a ne consolida relatia cu noi insine, iar daca avem o relatie constienta cu Sinele nostru, atunci vom realiza ca niciodata nu suntem singuri.
Forta Infinita care ne-a creat salasluieste in interiorul nostru. Ea ne-a oferit viata, Ea ne sustine viata. Daca devenim constienti de legatura pe care o avem cu Divinitatea, atunci singuratatea va deveni o binecuvantare, o oaza de liniste, un prilej de a petrece clipe alaturi de Sinele Adevarat.
Nu fugi de singuratate, ci primeste-o cu inima deschisa. In fiecare zi, fa-ti un obicei din a petrece clipe cu Sinele tau, cu Infinitul Nevazut. Permite-ti sa faci liniste. Permite-ti sa comunici cu Centrul Fiintei Tale, permite-ti sa descoperi Cine Esti Cu Adevarat, permite-ti sa te asculti si sa te intelegi. Iar daca tu vei face pace cu tine, atunci vei primi pace si de la mediul exterior. Si sa nu uiti niciodata: Dumnezeu este intotdeauna cu tine si iti vorbeste in permanenta. Fa liniste si asculta-L.
-
Foarte frumos si adevarat ceea ce e scris in text, Mihaela. Toti ar trebui sa invatam sa ne onoram si sa ne iubim Sinele nostru Divin. Unde ai gasit textul?
-
Citind eu cate ceva pe oarescare site-uri cu profil psihologic, iar am gasit ceva interesant despre modalitatile de a inlatura singuratatea:
Tu cum iti 'ineci' singuratatea?
20 Decembrie 2012
Sentimentul de singuratate este adesea asociat cu senzatia de amorteala, cu starea in care parca nu manifesti niciun sentiment... parca aceste persoane traiesc in locuri geroase, care le ingheata trairile si sentimentele. Sentimentul de singuratate poate fi dureros, coplesitor, poate conduce la respingerea / negarea propriei persoane si /sau la abuz de substante, alcool si alte substante interzise.
Nu detinem controlul singuratatii. Singuratatea preia controlul asupra noastra, asupra personalitatii noastre. Ea este ca o celula in care ne inchidem singuri.
Ce faci cand esti singur? Care sunt strategiile tale pentru a trece mai usor de aceasta stare?
Studiile realizate in domeniu arata ca sunt 4 strategii principale utilizate de oamenii pentru a invinge singuratatea. Dvs. pe care dintre acestea o aplicati?
1. Singuratate activa
Inseamna ca atunci cand te simti singur ai tendinta de a te angaja in comportamente active (care contribuie la propria dezvoltare), cum ar fi scrisul, cititul, joggingul etc. De regula, aceste tipuri de comportamente sunt sanatoase deoarece au tendinta de a ne sustrage din "mediul" singuratatii si de a ne incarca cu energii pozitive si creative. Oamenii care pun in practica aceasta strategie tind sa sufere pentru o perioada mai lunga de timp din cauza singuratatii, deoarece acestia nu trateaza aceasta stare, ci o ocolesc, mintindu-se ca nu sunt chiar atat de singuri.
2. Shopping si alte modalitati de a cheltui bani
Cheltuirea banilor are multiple efecte benefice asupra oamenilor singuri, pentru ca acest lucru presupune sa iesiti din casa si sa interactionati cu diferite persoane. Cercetatorii inca analizeaza daca acest mod de a ne "ineca" singuratatea este eficient sau nu... verdictul stiinfic nefiind stabilit pana in prezent. Cert este un singur lucru, daca cheltuiti nesabuit, pe lucruri de care nu aveti nevoie, intr-un final se va dovedi ca aceasta strategie este extrem de nesanatoasa. Ce trebuie sa retineti din aceasta a doua strategie este ca trebuie sa iesiti din casa, sa interactionati cu oamenii si sa va achizionati mici lucruri care va aduc o stare de bine, lucruri pe care ati evitat sa le cumparati din alte motive, insa fara a cheltui excesiv. Indicat este sa plecati la drum cu o suma limitata de bani... tentatiile sunt uriase.
3. Contactul social
Per ansamblu, aceasta strategie presupune facem tot posibilul pentru a interactiona cu prietenii, apropiatii, membrii familiei. Astfel, se recomanda sa ii contactati telefonic, sa le faceti o vizita si sa va "deschideti sufletul" in fata lor. Initial, cercetatorii erau de parere ca aceasta modalitate de a face fata singuratii este cea mai eficienta, insa cu timpul s-a demonstrat ca prietenii pe umarul carora ne plangeam sunt impovarati, "macinati" de problemelor noastre.
Dar, daca ai prieteni cu care vorbesti, si totusi te simti singur, ar trebuie sa reflectati si sa va intrebari de ce se intampla astfel? Poate ca relatiile de prietenie avute nu sunt atat de stranse si de adevarate pe cat crezi? Poate ca este timpul sa legi noi prietenii... concetreaza-te si mediteaza asupra vietii de pana acum.
4. Tristete pasiva
Dintre toate modalitatile de a ameliora singuratatea, aceasta pare sa fie cea mai neadecvata. Tristetea pasiva inseamna ca va antrenati in activitati care amplifica singuratatea in loc sa o atenueze. Aceste activitati pot fi: privitul la tv, dormitul, consumul de alimente, folosirea tranchilizantelor, consumul de alcool etc. Implicarea in aceste tipuri de comportamente fac mai mult rau decat bine, dar probabil procedeaza astfel fiindca se simt neputinciosi si incapabili pentru a schimba situatia. Trebuie sa constientizati ca va aflati intr-o situatie deplorabila si ca trebuie sa faceti ceva pentru a opri aceasta tristete pasiva si a va realoca energia in alte activitati. Indentificati activitati care contribuie sa cresterea stimei de sine si a moralului. Mergeti la psiholog, discutati despre singuratatea dvs. Este bine sa aveti momente de singuratate, dar nu este bine ca aceste momente sa se prelungeasca la nesfarsit. Este timpul sa mergeti mai departe!
-
p.s. articolul anterior:www.topexperti.ro
acum altul de pe www.garbo.ro (http://www.garbo.ro)
Nu percepe singuratatea ca pe un monstru. Nu acesta este rolul ei. Singuratatea vine in viata ta pentru a-ti oferi clipe de pace si contemplatie. De ce nu ai primi aceste binecuvantari cu inima deschisa? Cu totii avem la un moment dat un ragaz de la ritmul alert al lumii fizice. Tuturor ne prinde bine o vacanta de la mediul exterior. In aceasta vacanta avem ocazia de a ne consolida relatia cu noi insine, iar daca avem o relatie constienta cu Sinele nostru, atunci vom realiza ca niciodata nu suntem singuri.
Forta Infinita care ne-a creat salasluieste in interiorul nostru. Ea ne-a oferit viata, Ea ne sustine viata. Daca devenim constienti de legatura pe care o avem cu Divinitatea, atunci singuratatea va deveni o binecuvantare, o oaza de liniste, un prilej de a petrece clipe alaturi de Sinele Adevarat.
Nu fugi de singuratate, ci primeste-o cu inima deschisa. In fiecare zi, fa-ti un obicei din a petrece clipe cu Sinele tau, cu Infinitul Nevazut. Permite-ti sa faci liniste. Permite-ti sa comunici cu Centrul Fiintei Tale, permite-ti sa descoperi Cine Esti Cu Adevarat, permite-ti sa te asculti si sa te intelegi. Iar daca tu vei face pace cu tine, atunci vei primi pace si de la mediul exterior. Si sa nu uiti niciodata: Dumnezeu este intotdeauna cu tine si iti vorbeste in permanenta. Fa liniste si asculta-L.
de CATALIN MANEA, expert Garbo
-
http://holistsan.wordpress.com/2013/01/21/nu-esti-niciodata-singur/ (http://holistsan.wordpress.com/2013/01/21/nu-esti-niciodata-singur/)
Nu esti niciodata singur
21 01 13
Dintre toate fricile, frica de singuratate, de departe, bate recordul la mutilarea sufletului nostru.
O minte dominata de aceasta frica va fi mereu in cautarea antidotului singuratatii si va crea tot felul de ganduri, prin care sa te convinga sa actionezi ca si cum compania si relatiile sunt cel mai important lucru din lume. Va cauta tot felul de contexte prin care sa fii cu cineva, indiferent de pretul platit. De aceea, vei fi ca un robotel ghidat de frica (inconstient, desigur, sau chiar constient cateodata), in loc sa fii un suveran ghidat de puterea de creatie a Sinelui tau.
Ce ganduri arata ca ti-e frica de singuratate? Iata cateva:
rau e cu rau dar mai rau e fara rau
am foarte mult de munca, trebuie sa fac neaparat asta, nu pot pleca
daca raman singur/a nu ma voi descurca
sa am mereu o prieten/a cu care vorbesc sau sa ma intilnesc
ce o sa zica lumea daca nu am partener/a? Inseamna ca nu sunt valoros, am defecte
da, ar trebui sa inchei relatia in care sunt acum, dar mai stau putin pana gasesc pe altcineva ca sa nu sufar cand voi pleca.
Datorita acestui program care iti sopteste mereu in ureche: sa nu ramai niciodata singur, va fi o catasatrofa, vei pierde totul si vei suferi cumplit, ajungi sa crezi, mai grav ca nu vei mai avea parte de IUBIRE. Da, asta este lovitura de gratie la care cedeaza toti, faptul ca singuratatea e asociata cu lipsa iubirii.
Nimic mai distorsionat. Ce se intampla, de fapt, cand vrei sa infrunti aceasta voce, acest demon care te bantuie, poate din copilarie? Se intampla ca, Sinele tau a gasit un canal si te-a contactat, iar tu ACUM ai puterea sa iti infrunti credintele irationale care ti-au controlat viata in trecut cu forta suplimentara care vine de la el. Acum ai un germen al unei gandiri noi, care va creste si va deveni un nou program, al iubirii de Sine. Cand infrunti demonul fricii de singuratate si il faci sa taca, in linistea ta interioara vei descoperi ca nu esti niciodata singur. Vei descoperi ca esti mereu cu Sinele tau in spatiul tau interior, si simti iubirea lui profunda si calda, de fapt, esti iubirea profunda si calda, pentru ca dispare sentimentul de separare. Asta e marea surpriza si marele cadou pe care il desfaci la sfarsit: siguranta si iubirea sunt in tine si nu plecasera niciodata. Dintotdeauna erau acolo. ACUM ai devenit constient de ele. In trecut, doar credeai ca esti singur, si asta a devenit realitatea in care ai trait.
Acum, experimentezi iubirea Sinelui tau si nu esti niciodata singur, e imposibil. Rezultatul se va vedea in redefinirea relatiilor din jur, in care nu vei mai fi manipulat, abuzat,controlat,folosit din frica de singuratate si nici tu nu vei mai face acest lucru cu ceilalti.
Pentru relatii in care te iubesti atat de mult pe tine incat nu-l poti rani pe celalalt,
-
chiar azi am gasit ceva care mi-s placut cu subiectul SINGURATATE.Cititi si voi si judecati:
SINGURATATEA NU ESTE UN DUSMAN
Singuratatea este o iluzie. In clipa in care crezi ca esti singur, de fapt Tot Ceea Ce Te Inconjoara este alaturi de tine. Teama de singuratate este formata prin intermediul perceptiei in separare. Datorita faptului ca ai impresia ca esti o piesa individuala din acest puzzle numit viata, iti creezi diverse experiente in relatie cu celelalte piese. De fapt, realitatea este ca totul este interconectat.
Daca vei merge dincolo de aparentele fizice, vei intelege ca singuratatea este o fictiune experimentata prin teama de ratacire. In momentul in care nu mai ai un punct de reper, atunci iti pierzi directia. Insa daca acest punct de reper este in exteriorul tau, atunci, brusc, viata ta devine dependenta de circumstantele exterioare.
De aceea, niciodata nu iti vei gasi pacea in exterior. Pacea ta este deja in tine, asteptand sa fie activata si experimentata. Este adevarat ca mediul exterior iti poate influenta starea interioara, dar daca tu iti raportezi pacea la mediul exterior, atunci pacea ta va depinde intotdeauna de modul in care exteriorul se manifesta.
Singuratatea a avut un rol important in vietile oamenilor care au schimbat lumea. Bineinteles, la fel ca oricare element existential, singuratatea poate fi perceputa atat in mod inalt, cat si intr-un mod negativ. Poti face din singuratate dusmanul tau, insa, in acelasi timp, singuratatea iti poate fi cel mai bun prieten. Totul depinde de tine, de perceptia ta si de locul din care privesti.
De multe ori, singuratatea si linistea merg brat la brat in acest drum existential. Linistea poate fi dobandita foarte usor cand mediul exterior este in tacere. Iar singuratatea iti poate oferi aceasta tacere. Singuratatea iti poate oferi locul, insa ceea ce faci tu in acest loc depinde doar de tine. Unii oameni se sinucid din cauza singuratatii, iar altii creaza adevarate capodopere in clipele de singuratate.
Daca singuratatea a ajuns in viata ta, inseamna ca acum, mai mult ca niciodata, ai ocazia sa vorbesti cu tine, sa petreci mai mult timp cu tine si, poate cel mai important, sa te asculti mai mult. Si vei putea face asta foarte bine, deoarece in liniste totul se aude mai clar. Singuratatea iti ofera privilegiul de a purta o discutie clara cu locul in care te afli, cu viata pe care o traiesti. Acum ai ocazia sa iti spui tot ce ai de spus, fara a te mai cenzura.
De multe ori, ai tanjit la cateva clipe de liniste si de tacere. Singuratatea iti ofera aceste cadouri. Primeste-le cu inima deschisa, fara teama sau suspiciune. Totul te conduce la un bine mai mare, chiar daca de multe ori mintea noastra nu intelege acest adevar. Totul ne conduce la Binele Suprem. Insa, nu uita: niciodata sa nu judeci un drum dupa inceputul lui. De fapt, niciodata sa nu judeci.
Paradoxal, de multe ori te simti singur chiar daca esti in compania unei/unor persoane, iar alte ori te simti complet chiar daca esti doar in compania ta. Vezi tu, singuratatea este relativa. Si interpretabila. Asa ca, nu eticheta singuratatea in functie de experientele pe care le-ai avut pana acum. Viata nu se repeta. Totul este nou. In fiecare clipa, tu esti o fiinta noua. Nu te raporta la o experienta anterioara sau viitoare, deoarece uiti sa traiesti experienta actuala.
In clipele de singuratate, permite-ti sa faci liniste si sa primesti aceasta stare cu inima deschisa. In liniste, gandurile devin mai limpezi, simturile devin mai ascutite, detaliile devin mai evidente, mesajele devin mai clare. Singuratatea iti ofera tacere, iar tacerea iti poate oferi liniste, iar daca ai liniste, ai totul. Daca in interiorul tau este liniste, atunci exteriorul iti va oferi liniste, deoarece lumea exterioara este manifestarea interiorului tau.
Nu percepe singuratatea ca pe un monstru. Nu acesta este rolul ei. Singuratatea vine in viata ta pentru a-ti oferi clipe de pace si contemplatie. De ce nu ai primi aceste binecuvantari cu inima deschisa? Cu totii avem la un moment dat un ragaz de la ritmul alert al lumii fizice. Tuturor ne prinde bine o vacanta de la mediul exterior. In aceasta vacanta avem ocazia de a ne consolida relatia cu noi insine, iar daca avem o relatie constienta cu Sinele nostru, atunci vom realiza ca niciodata nu suntem singuri.
Forta Infinita care ne-a creat salasluieste in interiorul nostru. Ea ne-a oferit viata, Ea ne sustine viata. Daca devenim constienti de legatura pe care o avem cu Divinitatea, atunci singuratatea va deveni o binecuvantare, o oaza de liniste, un prilej de a petrece clipe alaturi de Sinele Adevarat.
Nu fugi de singuratate, ci primeste-o cu inima deschisa. In fiecare zi, fa-ti un obicei din a petrece clipe cu Sinele tau, cu Infinitul Nevazut. Permite-ti sa faci liniste. Permite-ti sa comunici cu Centrul Fiintei Tale, permite-ti sa descoperi Cine Esti Cu Adevarat, permite-ti sa te asculti si sa te intelegi. Iar daca tu vei face pace cu tine, atunci vei primi pace si de la mediul exterior. Si sa nu uiti niciodata: Dumnezeu este intotdeauna cu tine si iti vorbeste in permanenta. Fa liniste si asculta-L.
http://www.garbo.ro/articol/Lifestyle/13184/singuratate-nu-dusman.html (http://www.garbo.ro/articol/Lifestyle/13184/singuratate-nu-dusman.html)
-
Single NUUUUUUUUUUUU. Viata e facuta pentru a fi traita in doi. Tandretea, afectivitatea, dragostea, placerea, sexul....
Eu prefer sa sufar si sa fiu trist dupa fiecare dragoste terminata, decat altfel. :yeah:
Numai ca trebuie avut foarte mare grija, trebuie sa te cunosti suficient de bine ca sa poti ramane intreg la minte, deoarece chimia creerului este foarte fragila, trecerea de la tristete in fel si fel de tipuri de boli mintale este mica.
In rest, moralul sus si hai sa ne traim viata dar nu singuri.
iuli
Bravo draga prietene, la fel simt si eu ,viata e "facuta" din doi si la "sfarsit" as vrea sa fiu primul ales ,nu as suporta sa raman ultimul (credeti-ma nu sunt egoist).
-
Bine ai venit.
Felicitari imi place cum gandesti :thumbup:
-
Bine ai venit.
Felicitari imi place cum gandesti :thumbup:
Mersi Rodica.
E doar prima "impresia care conteaza", incerc si eu sa va "adorm" vigilenta , deocamdata cu tine am reusit, :flori: sper sa nu te dezamagesc prea curand .... :kissing:
-
Mersi Rodica.
E doar prima "impresia care conteaza", incerc si eu sa va "adorm" vigilenta , deocamdata cu tine am reusit, :flori: sper sa nu te dezamagesc prea curand .... :kissing:
:giggle:
-
...si pentru ca e duminica, mai avem o zi de weekend(inca), va trimit la toti care care 'navigati' pe acest post, ceva dragut...
Sper sa va placa!
Pe mine una, m-au amuzat amandoua fisierele!
Deci cum ramane?
Singur sau in doi?Oare dilema se va rezolva vreodata? :-[
Apropos de tema acestui topic, cred ca se va polemiza mereu.In opinia mea(e doar o simpla opinie personala):
-daca esti deja impacat cu tine insati(mai rar insuti)-vei pleda pt. traiul de una singura, fara a 'blama' sub nici o forma pe cei care-si doresc un trai in doi!
- daca esti singur, DAR nu te-ai impacat cu aceasta situatie(ai un soi de conflict cu tine insatipe aceasta tema, vei ofta mereu dupa acel ipotetic barbat care - crezi tu - ca iti va putea 'acoperi' singuratatea!
-
...si pentru ca e duminica, mai avem o zi de weekend(inca), va trimit la toti care care 'navigati' pe acest post, ceva dragut...
Sper sa va placa!
Pe mine una, m-au amuzat amandoua fisierele!
Deci cum ramane?
Aleg sa fiu singur ... cu o femeie de la etajul unu ... :worship:
-
Bafta, sa va fie de bine la amandoi acbard. :thumbup:
-
Prinde bine o perioada de "single" in viata, asa cum in vartejul unei zile agitate sunt necesare si minunate cateva clipe de meditatie/rugaciune/liniste...
Cred insa ca este pacat sa traiesti fara a simti macar o data iubirea adevarata, rascolitoare...acel sentiment unic, curat, sa iubesti cu toate celulele fiintei tale si sa stii ca e reciproc...
...dar daca ai retineri in a ceda din "libertatile" de single, atunci vei primi doar franturi...
... la fel simt si eu ,viata e "facuta" din doi si la "sfarsit" as vrea sa fiu primul ales ,nu as suporta sa raman ultimul (credeti-ma nu sunt egoist).
Din pacate, nu noi decidem asta... e mai bine sa nu te gandesti deloc la acest sfarsit, ptr. ca e cumplit !!
-
Prinde bine o perioada de "single" in viata, asa cum in vartejul unei zile agitate sunt necesare si minunate cateva clipe de meditatie/rugaciune/liniste...
De acord! Atunci... de ce sa se excluda una pe cealalta? Clipele de solitudine prind bine si unui cuplu, nu numai un cuplu unui single. ;)
-
:2funny:
-
Clipele de solitudine prind bine si unui cuplu, nu numai un cuplu unui single. ;)
In concluzie, unui "single..... in vartejul unei zile agitate sunt necesare si minunate cateva clipe de meditatie/rugaciune/liniste..." in interiorul unui cuplu format din un EL si o EA ?!?! :smitten:
-
Pentru mine întrebarea asta este...retorică.
Spun oricând DA pentru varianta în cuplu. Probabil pentru că oricând, nu se asociază în mintea mea cu oricum, în cele din urmă e bine să înveți să faci față ambelor variante. :)
Dar, sunt de acord cu a spus Caroline, singurătatea ca moment de retragere (introspecție, evaluare, relaxare) e sursă de energie benefică și pentru tine, aflat într-o etapă single și pentru tine ca parte angrenată într-un cuplu.
-
Ca sa apreciezi lucrurile si gesturile marunte pe care jumatatea le face pentru tine in fiecare zi atunci cand esti parte dintr-un cuplu (lucruri pe care, dupa un timp, avem tendinta sa le trecem cu vederea, prin puterea obisnuintei. Sau, mai rau, sa credem ca ni se cuvin, pur si simplu), ca sa vezi valoarea acestor mici clipe frumoase, trebuie sa fi fost macar o data singur.
-
Foarte frumos ce spui. Și adevărat. Nu doar în relație cu partenerul de cuplu. Pentru că în jurul nostru sunt atâtea persoane care fac gesturi, mai mărunte sau mai semnificative, pentru care merită să îi apreciezi, să le fii recunoscător.
Cred că e o capacitate sau o caracteristică a stilului individual de susținere a unei relații pe care merită să ne-o dezvoltăm. :)
-
singurătatea ca moment de retragere (introspecție, evaluare, relaxare) e sursă de energie benefică și pentru tine, aflat într-o etapă single și pentru tine ca parte angrenată într-un cuplu.
Exact asta am vrut sa spun, mersi, woanderland... Nu stiu ce gaseau de ras baietii... :angel:
-
:angel: Caroline, în situații de astea, încerc să mă bucur că, voit sa fără intenție, am provocat cuiva motive de bună dispoziție. Veselia face bine la starea de spirit. În rest, știi și tu, ne mai înveselim și de dragul înveselirii :)
Bună dimineața și pe aici :flori:
-
10 mituri despre căsătorie de care trebuie să uiţi (http://www.unica.ro/detalii-articole/articole/dragoste-sex-mituri-casatorie-trebuie-uiti-31428.html#ixzz2P5gnc3Gk)
Adesea, părerile despre căsnicie sunt bazate pe tabloul împlinirii şi fericirii perfecte. Descoperă câteva mituri care îţi vor oferi o imagine mai aproape de realitatea din multe mariaje.
Veţi trăi fericiţi până la adânci bătrâneţi
Nu vrem să te dezamăgim, dar această frază ţine mai degrabă de lumea basmelor. O privire rapidă în jurul nostru este suficientă ca să vedem că multe căsătorii se destramă. Aşa că nu porni de la ideea că totul este pentru totdeauna, ci de la premisa să trăieşti cât mai frumos momentele din căsnicia ta. Şi, uneori, poate dura până la adânci bătâneţi.
-
DA pentru cuplu! A fi single pentru mine e cea mai mare pedeapsa... :(
-
SINGURATATEA NU ESTE UN DUSMAN
Singuratatea este o iluzie. In clipa in care crezi ca esti singur, de fapt Tot Ceea Ce Te Inconjoara este alaturi de tine. Teama de singuratate este formata prin intermediul perceptiei in separare. Datorita faptului ca ai impresia ca esti o piesa individuala din acest puzzle numit viata, iti creezi diverse experiente in relatie cu celelalte piese. De fapt, realitatea este ca totul este interconectat.
Daca vei merge dincolo de aparentele fizice, vei intelege ca singuratatea este o fictiune experimentata prin teama de ratacire. In momentul in care nu mai ai un punct de reper, atunci iti pierzi directia. Insa daca acest punct de reper este in exteriorul tau, atunci, brusc, viata ta devine dependenta de circumstantele exterioare.
De aceea, niciodata nu iti vei gasi pacea in exterior. Pacea ta este deja in tine, asteptand sa fie activata si experimentata. Este adevarat ca mediul exterior iti poate influenta starea interioara, dar daca tu iti raportezi pacea la mediul exterior, atunci pacea ta va depinde intotdeauna de modul in care exteriorul se manifesta.
Singuratatea a avut un rol important in vietile oamenilor care au schimbat lumea. Bineinteles, la fel ca oricare element existential, singuratatea poate fi perceputa atat in mod inalt, cat si intr-un mod negativ. Poti face din singuratate dusmanul tau, insa, in acelasi timp, singuratatea iti poate fi cel mai bun prieten. Totul depinde de tine, de perceptia ta si de locul din care privesti.....
http://www.garbo.ro/articol/Lifestyle/13184/singuratate-nu-dusman.html (http://www.garbo.ro/articol/Lifestyle/13184/singuratate-nu-dusman.html)
-
Subscriu 100%, Theo! :)
-
Și totuși, dacă singurătatea este o iluzie și ne-o facem prieten, nu înseamnă că de fapt ne alegem cu un prieten fals?
Nu înseamnă că ne amăgim sau ne păcălim pe noi înșine?
Nu cumva înseamnă să ne consolăm și să ne ,,îngropăm,, în singurătate?
Am citit de 4 ori postarea ta @theo... Mai citesc încă odată și încă odată...poate undeva greșesc...
Fie-mi cu iertare!...
-
Paradoxal sau nu legea atractiei functioneaza pentru fiecare din noi , si dupa cum bine zice si in articol ,daca in interiorul tau este liniste, atunci exteriorul iti va oferi liniste, deoarece lumea exterioara este manifestarea interiorului tau. Asa e si cu asa zisa singuratate , unii din noi , genetic vorbind , se nasc pt. a fi singuri sau nu . Acum depinde de fiecare cum percepe starea, insa cert e ca daca suntem optimisti , iubim si pretuim viata cu adevarat , nu vom trata "singuratatea" ca pe o corvoada!!!! Si inca ceva......nimeni nu e singur !!!Tu de exemplu ...ne ai pe noi , si noi pe tine !O sa vezi , e minunat!!!
-
eu votez pentru cuplu, nu ma simt deloc confortabil cu recent dobanditul statut de single...
chiar o sa-mi fac timp sa citesc raspunsurile voastre, mi-e teama ca dupa un numar de ani de singuratate poate interveni senzatia/convingerea ca e mai bine asa sau ca se poate trai si asa
-
Și, dacă ar fi așa?! Nu e ca și cum ne-am teme că ne va fi bine, indiferent cum vom fi în viitorul pe care nu-l putem prevedea?...
E ca și cum ne pregătim să intrăm într-o relație de cuplu, oricare ar fi ea, doar ca să prevenim situația în care să ajungem să ne simțim bine singuri. :crazy2:
Nu fac decât să nuanțez faptul că teama ne duce la decizii proaste.
Important e să găsim starea de liniște, împăcare și bine. În cuplu, așa cum ne dorim, ori single, dacă așa se întâmplă.
-
eu votez pentru cuplu, nu ma simt deloc confortabil cu recent dobanditul statut de single..
Si eu la fel,desi mi-am dobandit statutul de single de mai mult timp,si nici nu cred ca voi mai fi in stare sa mai formez un cuplu vreodata.
-
Teama clar determina decizii proaste, cred ca din teama de singuratate m.am aruncat in ultima relatie care a durat totusi ani multi. La final am tras linie si am recunoscut onest fata de mine ca desi am vazut niste semnale de nepotrivire din start si intuitia mi.a soptit ca nu va fi forever eu am preferat sa profit de cativa ani frumosi cu pretul unui an final mizerabil.
-
Si cand spun ca nu ma simt confortabil sa exemplific ca m.ar ajuta sa aflu ca mai sunt persoane care simt la fel, asadar nu ma simt ok sa ies la o cafea singura, la film nici atat, la evenimente unde majoritatea sunt perechi ma simt aiurea rau, doar pe la magazine merg singura dar mai rar decat daca as fi cu cineva. Practic ajung sa petrec mult timp in casa plictisindu.ma decat sa ies singura pe usa. Ah, si concediile sunt o mare problema, m.am bucurat sa vad ca aici voi gasi o modalitate sa gasesc potentiali parteneri de petrecut impreuna timp liber si chiar vacante (cu conditia sa mai lucrez la relatia mea cu muntele:))
-
Sigur că mai sunt persoane pentru care nu e confortabilă nici una dintre situațiile enumerate de tine, Sunrise.
Totuși, important e să nu lași să devină un obstacol de netrecut. Concediile, da, revelioanele sau nunțile pot deveni dificile.
În rest, am învățat să cântăresc dacă merită să renunț la ceva care îmi face plăcere, doar pentru că e nevoie să merg singură.
-
Iata un articol care va v-a mai ridica moralul , apropo de ce spunea Sunrise si Wonderland :)
http://totulpentrusuflet.wordpress.com/2011/07/13/ti-ai-gasit-sufletul-pereche/ (http://totulpentrusuflet.wordpress.com/2011/07/13/ti-ai-gasit-sufletul-pereche/)
Sunrise , am observat ca majoritatea nouintratilor pe forum trec printr-o perioada mai dificila sau au trecut deja, aici ai cea mai mare sansa sa vezi putin cu alti ochi statutul de single, sau daca nu, cel putin sa stii ca nu esti singura in situatia asta, ca tine si ca mine si ca majoritatea....
-
Multumesc Adda ca te-ai gandit la mine!
ai dreptate, dupa cate o perioada insorita in care cred ca sunt absolut impacata cu situatia, vine cate o zi in care nu ma simt in apele mele, asta ca sa ma exprim optimist :).
-
Da , fie vorba intre noi, mai am si eu cate o zi de-asta si ca sa ma exprim optimist, ma uit in oglinda,imi dau doua palme si merg mai departe (ca sa imi revin) ;D ;D pt ca, nu-i asa? viata asta merita traita pt ca doar una avem :thumbup:
Doamne...nici mie nu-mi vine sa cred ce buna sunt la dat sfaturi . ;D ;D
-
adevarul e ca imi place deja forumul, are o atmosfera aparte. Dar imi lipseste comunicarea asta zilnica, sa pot schimba o vorba cu cineva cand sunt acasa.
-
a fost o perioada cand era putin mai animat forumul....cine stie...poate e nevoie sa-l resuscitam noi putin :)
-
Singuratatea e un sfesnic foarte bun, mai ales dupa o relatie de lunga durata, si care nu s-a terminat in mod neplacut... ai timp de gandire,ai timp sa iti dai seama unde ai gresit sau ce a gresit cel de langa tine... singuratatea iti da puterea sa te autodescoperi daca nu ai avut timp in trecut decat pentru descoperirea partenerului :) OOOO.... dar nimeni nu zice sa ramai singur(a)... din contra, dupa ce crezi ca esti gata sa incepi un nou drum, trebuie sa cauti puterea in sinea ta si sa spui- vreau din nou sa iubesc,vreau din nou sa simt ca exista acel cineva care ma va face sa zbor si sa uit de mine! :)
Eu sunt singura de aproape 3 ani, dar nu cred ca singuratatea trebuie sa ramana pe capul meu, dar nici nu fortez nota , acordand sanse sa intre in viata mea primul venit! O NU! Sa nu uitam ca ... fiecare an care trece peste noi ne maturizeaza, ne defineste si nu in ultimul rand ... ne face mai pretentiosi! Asa ca... cel care va intra in viata mea trebuie sa se si ridice la standardul pe care al vreau...
Deci optez pentru relatie, dar una care sa merite! :flori:
-
Buna singuraticilor! Sunt noua pe site si as dori sa imi explice cineva cam care e treaba pe aici! Am 22 de ani si sunt din Galati(daca are vreo relevanta pentru cineva) si simt nevoia sa vorbesc si eu cu cineva. Din cat am citit pe aici mi se pare foarte dragutz forumul pentru ca fiecare se poate destainui aici. Trec printr-o perioada mai dificila, post-despartire, ;) deci am nevoie de voi, cei in aceiasi situatie ca mine sa mai schimbam niste sfaturi:*:*:*
-
Buna singuraticilor! Sunt noua pe site si as dori sa imi explice cineva cam care e treaba pe aici! Am 22 de ani si sunt din Galati(daca are vreo relevanta pentru cineva) si simt nevoia sa vorbesc si eu cu cineva. Din cat am citit pe aici mi se pare foarte dragutz forumul pentru ca fiecare se poate destainui aici. Trec printr-o perioada mai dificila, post-despartire, ;) deci am nevoie de voi, cei in aceiasi situatie ca mine sa mai schimbam niste sfaturi:*:*:*
Bună Silvia! Şi eu sunt nouă aici pe site şi încerc să mă integrez. Din păcate şi eu îmi revin după o despărţire aşa că dacă vrei să ne povesteşti ceea ce te supără, cel puţin eu sunt aici să te ascult. :)
-
Silvia - in primul rand, singuratatea nu e o pedeapsa. Da, orice despartire poate fi dureroasa, dar, cred ca depinde de noi, cat de mult timp prelungim aceasta stare. Profita de perioada asta ca sa te cunosti mai bine, descopera ce-ti place sa faci si fa ceea ce iti place! Acum timpul tau iti apatine ,doar tie, iei hotarari doar in functie de preferintele tale - si iata ca am ajuns si la unul din avantajele acestui statut. ;)
Pe de alta parte, majoritatea celor de varsta ta, inca studiaza, sunt necasatoriti, nu au copii, astfel incat, cu siguranta, vei gasi oameni cu care sa petreci timpul liber si vor fi ocazii in care vei cunoaste alti baieti si, de ce nu, marea ta iubire :flori:
-
Deci optez pentru relatie, dar una care sa merite! :flori:
Total de acord cu tine ema.emilia.5. Compromisul poate salva niste aparente, dar te distruge pe interior. O relatie facuta doar ca sa nu mai fi singur(a) nu merita.Si apoi sa sti ca statutul de single are si avantaje. Trebuie doar sa le gasesti.
-
Salut, sunt noua pe forum si in aceasta situatie de single.
Dilemele mele: cand te-ai dedicat cuplului si ai neglijat persoana ta, ca ai si uitat ce inseamna sa faci ceva pentru tine. Desi nu inteleg. Cuplu inseamna sa te dedici celuilalt, sa faceti lucruri impreuna.
Ok, si ajungi singur. Ce faci? In afara de job, meditatie, cativa prieteni (care sunt sau nu sunt), un hobby si citit carti. Am senzatia ca nu fac decat sa treaca viata. E de ajuns? Cred ca trebuie mai mult, dar nu stiu de unde sa incep. Acum cand esti singur, si analizezi lucrurile mai indeaproape, nu apare intrebarea: care este scopul meu in viata? Ce trebuie sa fac mai mult?
Cand nu ai copii (un copil cred ca iti schimba perspectiva de viata), cand cei din jurul tau isi vad de familiile lor.
Ce faceti voi mai mult pentru a nu trece prin viata doar ca specatori. Trebuie neaparat sa marcam cumva existenta noastra in viata asta, sau doar trebuie sa traim. Asta ma macina, simt ca trebuie sa fac ceva, nu stiu ce, si ma simt vinovata sa iau viata asa cum e.
Poate n-are sens ce spun, de aceea as vrea sa stiu cum ganditi si voi. Gandesc eu aiurea?
-
Buna Stefi! :flori:
Nu gandesti aiurea. Multe dintre noi ajungem sa analizam asta dupa ce relatia s-a terminat din diverse motive.
Eu am trecut de mult timp de perioada cu intrebarile despre ce fac cu viata mea. Dar pot sa-ti spun ca intr-un final ajungi sa pretuiesti orice clipa din viata si incerci sa ti-o faci cat mai buna cu resursele sufletesti, financiare, etc. pe care le ai.
Realizezi ca viata este prea scurta si daca nu ai reusit intr-o relatie, asta nu inseamna ca nu ai dreptul la viata.
Nu trebuie sa te simti vinovata ca iei viata asa cum este. Nu esti singura care face asta. :) Uneori sunt lucruri care ne depasesc. Pana la urma nu conteaza daca castigi batalia cu viata si ca ai reusit sa marchezi cumva existenta pe lumea asta, conteaza faptul ca ai supravietuit cu brio ceea ce este mai greu decat sa construiesti ceva.
Iar daca simti ca trebuie sa faci ceva si nu sti ce, atunci ia o coala de hartie si scrie ce te-ar implini, ce te-ar bucura, ce te-ar face sa zambesti din tot sufletul. Chiar sa scrii si ce te-ar nemultumi, ce te-ar intrista, ce te-ar face sa plangi pentru a stii sa te protejezi de cei din jurul tau. :strong: Dupa care, vezi ce puteri ai ca sa poti duce la indeplinire ce ai scris. Trebuie ca atunci cand iti propui ceva sa nu renunti pana nu reusesti. Va fi un pas mic pt. viata ta, dar un pas mare pentru sufletul tau.
Si asa, incepi sa nu mai fi acaparata de ganduri neconstructive pt. tine si incepi sa simti ca viata ta are sens. Vei avea realizari mici dar cu efect benefic.
Acum sper eu, ca nu am luat-o pe campii. grin
-
Multumesc mult de incurajari Geta, chiar am nevoie mare. Acum plang, ma gandesc, analizez, inca sper. Nu stiu cat tine etapa asta, cat ar trebui sa tina, trag de mine, e greu.
chiar ma bucur ca v-am descoperit!
-
Tocmai ma gandeam la Stefic, vad ca ea a postat ultima aici,inteleg
multe framantari ...deschisa rana...nici noi n-am prea fost aproape,
fiecare cu grijile lui...mai vreti sa discutam despre acest subiect sau...
e inchis ptr. vecie (uau, ce cuvant mare)!?
-
(https://encrypted-tbn1.gstatic.com/images?q=tbn:ANd9GcRt-t3QUKHirLxydUza-XGOX6gLQ9DLWJdjZjvWc12BkgZidAKX)
Ea vrea sa fie single...oare are sanse...?
-
(https://encrypted-tbn1.gstatic.com/images?q=tbn:ANd9GcRt-t3QUKHirLxydUza-XGOX6gLQ9DLWJdjZjvWc12BkgZidAKX)
Ea vrea sa fie single...oare are sanse...?
[/quotehttp://webcultura.ro/o-scurta-istorie-a-casniciei/]
12 gânduri despre căsătorie, venite de la 12 oameni inteligenți.
Sfatul meu este să te căsătorești. Dacă vei avea o nevastă bună, vei fi fericit; dacă nu, vei deveni filosof. (Socrate, cca. 470 î.Hr. 7 mai 399 î.Hr.)
O căsătorie bună este aceea dintre o nevastă oarbă și un soț surd. (Michel de Montaigne, 28 februarie 1533 13 septembrie 1592)
Dumnezeu a creat sexul. Preoții au creat căsătoria. (Voltaire, 21 noiembrie 1694 - 30 mai 1778 la Paris)
Lanțurile căsniciei sunt atât de grele că trebuie să fie doi care să le poarte; uneori trei. (Alexandre Dumas, 24 iulie 1802 5 decembrie 1870)
Dacă soții ar fi trăit separat, numărul căsătoriilor reușite ar fi fost mult mai mare. (Friedrich Nietzsche, 15 octombrie 1844 25 august 1900)
Căsătoria este triumful imaginației asupra inteligenței. (Oscar Wilde, 16 octombrie 1854 - 30 noiembrie 1900)
Dacă vrei ca soția ta să te asculte când vorbești, vorbește cu altă femeie. O să fie numai ochi și urechi. (Sigmund Freud, 6 mai 1856 23 septembrie 1939)
Dacă vă este frică de singurătate, nu vă căsătoriţi. (Anton Pavlovici Cehov, 17 ianuarie 1860 2 iulie 1904)
Căsnicia nu-i decât o sclavie care pare civilizată. (Albert Einstein, 14 martie 1879 18 aprilie 1955, Princeton)
Fiecare bărbat are nevoie de o amantă! Nevasta crede că el e la amantă, amanta crede că e la nevastă, și așa, el poate să șadă liniștit în bibliotecă să citească! (Grigore Moisil, 10 ianuarie 1906 21 mai 1973)
Problema căsătoriei este că se termină în fiecare seară după ce faci dragoste, şi trebuie să o reconstruiești în fiecare dimineață înainte de micul dejun. (Gabriel Garcia Marquez, 6 martie 1927)
Bărbatul e stâlpul casei, nevasta e cheia. (Ileana Vulpescu, 21 mai 1932)
-
In sfarsit am reusit sa ma obisnuiesc si eu cu statutul de single... nu e usor, dar am inceput sa ma adaptez... Pana acum asteptam sa fiu cu cineva, nu reuseam sa merg mai departe din cauza gandului ca eu trebuie sa fiu intr-o relatie. Acum sunt super bine, mi-a revenit inspiratia si e totul super ok!
-
Salut, sunt noua pe forum si in aceasta situatie de single.
Dilemele mele: cand te-ai dedicat cuplului si ai neglijat persoana ta, ca ai si uitat ce inseamna sa faci ceva pentru tine. Desi nu inteleg. Cuplu inseamna sa te dedici celuilalt, sa faceti lucruri impreuna.
Ok, si ajungi singur. Ce faci? In afara de job, meditatie, cativa prieteni (care sunt sau nu sunt), un hobby si citit carti. Am senzatia ca nu fac decat sa treaca viata. E de ajuns? Cred ca trebuie mai mult, dar nu stiu de unde sa incep. Acum cand esti singur, si analizezi lucrurile mai indeaproape, nu apare intrebarea: care este scopul meu in viata? Ce trebuie sa fac mai mult?
Cand nu ai copii (un copil cred ca iti schimba perspectiva de viata), cand cei din jurul tau isi vad de familiile lor.
Ce faceti voi mai mult pentru a nu trece prin viata doar ca specatori. Trebuie neaparat sa marcam cumva existenta noastra in viata asta, sau doar trebuie sa traim. Asta ma macina, simt ca trebuie sa fac ceva, nu stiu ce, si ma simt vinovata sa iau viata asa cum e.
Poate n-are sens ce spun, de aceea as vrea sa stiu cum ganditi si voi. Gandesc eu aiurea?
Are sens ce spui si cand realizezi ca numai ai cui te dedica si pe nimeni pe care sa te poti baza iti pui nemuritoarea intrebare "de ce tocmai mie mi se intampla asta"... Dar dupa un timp trebuie sa gasesti puterea de a continua asa - singur... Nu trebuie sa ne invinovatim, imi place sa cred ca cineva acolo "sus" are grija de noi si cararea vietii va fi insorita ... chiar asa "single". Ce pot sa fac sunt o optimista incurabila, chiar daca destinul mi-a daruit din plin mangaierile manusilor de box. Tot inainte pe drumul nostru si cum se spune speranta moare ultima...
-
Salut, sunt noua pe forum si in aceasta situatie de single.
Dilemele mele: cand te-ai dedicat cuplului si ai neglijat persoana ta, ca ai si uitat ce inseamna sa faci ceva pentru tine. Desi nu inteleg. Cuplu inseamna sa te dedici celuilalt, sa faceti lucruri impreuna.
Ok, si ajungi singur. Ce faci? In afara de job, meditatie, cativa prieteni (care sunt sau nu sunt), un hobby si citit carti. Am senzatia ca nu fac decat sa treaca viata. E de ajuns? Cred ca trebuie mai mult, dar nu stiu de unde sa incep. Acum cand esti singur, si analizezi lucrurile mai indeaproape, nu apare intrebarea: care este scopul meu in viata? Ce trebuie sa fac mai mult?
Cand nu ai copii (un copil cred ca iti schimba perspectiva de viata), cand cei din jurul tau isi vad de familiile lor.
Ce faceti voi mai mult pentru a nu trece prin viata doar ca specatori. Trebuie neaparat sa marcam cumva existenta noastra in viata asta, sau doar trebuie sa traim. Asta ma macina, simt ca trebuie sa fac ceva, nu stiu ce, si ma simt vinovata sa iau viata asa cum e.
Poate n-are sens ce spun, de aceea as vrea sa stiu cum ganditi si voi. Gandesc eu aiurea?
,,,,,,,,nu dispera Stefic ,sunt convins ca vei avea bebe pe care ti l doresti ,nimeni nu spune ca procentul celor vinovati de infertilitate este egal intre barbati si femei..
-
Chiar eu sunt trecut prin asa ceva :))))
-
Eu nu m-am obisnuit cu statutul de single. Sunt in cercetari, cautari, identificari, nevoi, dorinte, atitudini, sperante, credinte. multe, nu? Deci de cand sunt singura, nu chiar de la inceputul singuratatii, de cand am realizat ca sunt efectiv in starea asta stiu ca trebuie si pot sa fac mai multe cu mine.
Am fost luna asta sau luna trecuta la o Conferinta despre femei si spuneau acolo ca fiecare femeie este binecuvantata cu un dar, indiferent, ca are familie sau e singura. Vezi care este darul tau. Eu sper ca sunt pe drumul cel bun. Eu am inceput un proiect, vreau sa vad cum merge mai departe.
Ce pot sa va spun, e ca singuratatea e naspa, trebuie sa o recunoastem (ma rog pt cei mai multi; am intalnit si oameni singuri f fericiti), dar, sunt 2 variante:
- ori toate se intampla dintr-un motiv
- ori se intampla pur si simplu.
Prin starea naspa trebuie sa trecem toti, e prima etapa, nu stiu daca scapa cineva (or fi si unii f curajosi), dar daca reusesti sa treci la etapa urmatoare, acolo se pot descoperi "bogatii". Trebuie sa constientizam si sa le vrem, sa le cautam si sa le gasim. Incerc sa fiu pozitiva. Am vazut un film (Schimbarea parca se numeste, il gasiti pe youtube). Am retinut o chestie f interesanta: ca sa crezi in ceva, sa reusesti ceva, trebuie sa repeti in gand, in fata oglinzii sau unde vreti pana cand dorinta ti se intipareste in minte si cica chiar reusesti ce ti-ai propus. E ca fumatul care da dependenta (dependenta nociva), repetarea a ceva ce iti doresti poate deveni o dependenta pozitiva si o reusita in final.
ok, ma opresc!
cam atat in seara asta, va pup si sunt ok, ca sa raspund lui cristin si nick.
-
Eu nu m-am obisnuit cu statutul de single. Sunt in cercetari, cautari, identificari, nevoi, dorinte, atitudini, sperante, credinte. multe, nu? Deci de cand sunt singura, nu chiar de la inceputul singuratatii, de cand am realizat ca sunt efectiv in starea asta stiu ca trebuie si pot sa fac mai multe cu mine.
Am fost luna asta sau luna trecuta la o Conferinta despre femei si spuneau acolo ca fiecare femeie este binecuvantata cu un dar, indiferent, ca are familie sau e singura. Vezi care este darul tau. Eu sper ca sunt pe drumul cel bun. Eu am inceput un proiect, vreau sa vad cum merge mai departe.
Ce pot sa va spun, e ca singuratatea e naspa, trebuie sa o recunoastem (ma rog pt cei mai multi; am intalnit si oameni singuri f fericiti), dar, sunt 2 variante:
- ori toate se intampla dintr-un motiv
- ori se intampla pur si simplu.
Prin starea naspa trebuie sa trecem toti, e prima etapa, nu stiu daca scapa cineva (or fi si unii f curajosi), dar daca reusesti sa treci la etapa urmatoare, acolo se pot descoperi "bogatii". Trebuie sa constientizam si sa le vrem, sa le cautam si sa le gasim. Incerc sa fiu pozitiva. Am vazut un film (Schimbarea parca se numeste, il gasiti pe youtube). Am retinut o chestie f interesanta: ca sa crezi in ceva, sa reusesti ceva, trebuie sa repeti in gand, in fata oglinzii sau unde vreti pana cand dorinta ti se intipareste in minte si cica chiar reusesti ce ti-ai propus. E ca fumatul care da dependenta (dependenta nociva), repetarea a ceva ce iti doresti poate deveni o dependenta pozitiva si o reusita in final.
ok, ma opresc!
cam atat in seara asta, va pup si sunt ok, ca sa raspund lui cristin si nick.
interesant ceea ce scrii,,,,,ma regasesc in mai toate iposta;ele,,,,,mai scrie ca scrii frumos si observatiile tale sunt subtile si profunde,,,,
-
,,,,,mai scrie ca scrii frumos ,,,,
mai scrie ca o faci frumos :))) iertare ca umplu forumul cu inutilitati
-
''Un barbat intr-o librarie cumpara o carte despre singuratate si fiecare femeie din magazin sare pe el. O femeie cumpara o carte despre singuratate si toata lumea din librarie o zbugheste afara....'' :oops:
-
Sa nu faci pe nimeni o prioritate in viata ta, atat timp cat in viata lor, tu esti doar o optiune......
-
"Ce-am fost şi ce-am ajuns. Prietenul la căsnicie se cunoaşte"
Simona Catrina, aici: http://adevarul.ro/life-style/dragoste-si-sex/ce-am-fost-ce-amajuns-prietenul-casnicie-cunoaste-1_52af4ed7c7b855ff56c27088/index.html (http://adevarul.ro/life-style/dragoste-si-sex/ce-am-fost-ce-amajuns-prietenul-casnicie-cunoaste-1_52af4ed7c7b855ff56c27088/index.html)
-
Da, e bestiala Simona Catrina. Am descoperit-o intii in Tango( revista mea de suflet) , apoi pe FB. Am incercat sa-i cumpar si cartile, dar se epuizeaza destul de repede. Cu ea totul pare atit de simplu , iar orice ''catastrofa'' sentimentala este redusa la ''vazut, intimplat, trecut si....altul" :bow:
-
Buna dimineata ! Am intrat de curand in aceasta comunitate frumoasa! Am citit cu mult interes postarile voastre si regasesc in fiecare partea de adevar, pe care o cunoastem fiecare.Pentru mine , viata de cuplu a insemnat cea mai frumoasa parte din viata mea.Evident ,ca sunt pentru viata de cuplu.Poate va intrebati , de ce sunt singura , daca gandesc astfel?Pentru ca decesul sotului meu a fost o lovitura , careia cu greu i-am facut fata, pentru ca am fost convinsa ca si viata mea s-a terminat.Am constatat cat poti sa fii de singur intr-o mare de oameni.Singuratatea aceasta apasa cand cei din jur, nu-ti pot atinge inima.
-
Decesul celui de langa tine este o drama. Care ca orice lucru major produce foarte multe traume si modificari in viata unui om. Este momentul in care trebuie sa intervina prietenii ...Este timpul in care ai nevoie ca cei din jur sa te ajute sa treci peste...Adevarul este ca desi in general lumea apropiata sare sa ajute si sa fie alaturi, nu prea stie cum s-o faca. Ei nu au cum sa inteleaga, ce e cu tine, cum trebuie sa se comporte. Vad doar o mare sensibilitate si uneori o lipsa de reactie la ceea ce incearca sa faca...Si din pacate asta ii indeparteaza uneori, crezand ca deranjeaza, ca nu e momentul, ca fac mai mult rau decat bine...
-
Da, este adevarat.Cred ca nici eu nu am stiut cum sa reactionez in situatii similare, inainte de a fi trecut prin aceasta incercare.Vreau sa depasesc aceasta stare, vreau sa ma bucur de tot ce este frumos in jurul meu.De aceea am salutat initiativa de a crea acest grup.Este o idee la care m-am gandit si eu, de multe ori.Este cadrul ideal pentru socializare, pentru schimb de experiente, pentru noi prietenii.Sunt fericita ca v-am gasit !
-
Depinde mult de cei de langa tine, asa e, te mai ajuta dar....am avut surprize din partea unora care imi erau apropiati sa nu mai dea niciun semn de cand am ramas singura. Si sunt persoane carorara le-am fost aproape in orice situatie, atat eu cat si sotul meu. In fine, am ajuns la concluzia ca daca nu te ajuti singur si daca nu faci eforturi sa te mentii pe linia de plutire, nimeni nu o va face pentru tine. In cazul meu, catalizatorul este baietelul meu.
Incerc sa depasesc orice gandindu-ma la el si cand simt ca ma prabusesc, cand simt ca ma cuprinde deznadejdea si depresia ma gandesc la micut, la zambetul lui sau cand imi cere: "mami, pupic, pupic!". Si pentru ca doar pe mine ma mai are, trebuie sa ii fiu alaturi cat mai multi ani.
E greu, e naucitoare durerea si dorul si nu cred ca voi mai reusi sa fiu asa cum eram cu 9 luni in urma.
-
http://like.noinu.ro/2014/05/de-ce-prefer-sa-fiu-singur/ (http://like.noinu.ro/2014/05/de-ce-prefer-sa-fiu-singur/)
-
Eu am gasit raspunsul in acest citat:"Durerea o poti incerca in singuratate, insa bucuria pentru a o cunoaste intr-o masura deplina trebuie sa o imparti cu cineva." - Mark Twain
-
Va salut cu drag pe toti, sunteti o comunitate foarte interesanta, imi place de voi.
Mi-am amintit (destul de aproximativ) un banc: un celibatar convins isi aminteste cum s-a insurat, avea 3 masini, 5 amante, vacante superbe...in sfarsit...tot ce-si dorea; prietenii ii tot povesteau ce bine si frumos e sa fii insurat, "tu cat ai sa mai stai asa?
ai sa ajungi pe patul de moarte si nu are sa fie nimeni sa-ti dea un pahar de apa", se insoara si ajuns pe patul de moarte zice "si acum nu mi-e sete!"
Cat priveste instalatorul/zugravul...meseriasul, trebuie sa mergi doar pe recomandari si chiar asa e de preferat sa nu stie
ca esti singura, oricum, va trebui sa fii musai in pantaloni, sa ai un aer cat mai masculin, incruntata, sa faci pe sefa, sa ai alura unei "muieri afurisite" , va spun eu ca tine.
Conditia de single poate fi dificila, dar oricum e de preferat singurataii in 2, care e mult mai periculoasa, vicioasa, si alienanta.
-
Da, treaba cu un pahar cu apa era valabila si la "e bun un copil, ca are cine sa-ti aduca un pahar cu apa la batrinete", dar trece timpul asa repede ca parca ai vrea un pahar cu apa acuma, deci ma bucur de toate postarile analitice de la SC, imi placeti foarte mult!
-
Grea intrebare, Liliana draga, nu stiu, dar nu cred ca este o solutie universal valabila, cred in schimb ca toti avem ceva de invatat din experienta singuratatii. De multe ori este vorba de o greseala de atitudine pe care nu o constientizam si de aici dificultatea de a ne gasi un partener. Daca dramatizam nu mai reusim sa ne bucuram de virtutiile singuratatii, pentru ca sunt reale. Parca Oscar Wilde, sau un alt destept spunea "Institutia casatoriei este ca o citadela asediata, cei dinautru vor sa iasa, cei dinafara vor sa intre". Din observatiile mele, in foarte multe cazuri nu sunt convinsi nici unii nici altii ca vor cu adevarat schimbarea, din varii motive, mai mult sau mai putin practice, frici, comoditate...lista-i lunga. Se spune ca daca reusim sa ne amintim si sa-i multumim lui Dumnezeu in fiecare zi pentru tot ce ne-a daruit, vom primi mai mult si mai ales ceea ce ne lipseste si este spre binele nostru intr-un sens mai larg. Pup
-
Nu ştiu oameni comuni pe Pământ
Nu ştiu oameni comuni pe Pământ.
Stelare căi ursitele lor sunt.
Au semnul lor anume, fiecare,
în toată slava fără-asemănare.
Şi dacă cineva prin Univers
s-a strecurat neînsemnat şi şters
prieten sieşi doar, întru nimic
prin neînsemnătate e uníc!
Are tot omul lumea lui secretă.
O clipă care nu se mai repetă
bate în ea, şi-un ceas al spaimei mute
şi toate ne rămân necunoscute.
Căci fiecare, când e scris să cadă
duce cu el întâia lui zăpadă
şi-ntâiul lui sărut, şi-ntâia luptă
se sting cu el în bezna ne-ntreruptă.
Da, rămân poduri sau rămâne-o carte
rămân culori pe-o pânză fără moarte
rămâne mult din ce-i ursit de Parce
dar ceva, totuşi, nu se mai întoarce.
Aceasta-i legea jocului barbar:
nu oameni mor, ci lumi întregi dispar.
Ei poartă încă-a amintirii haină,
dar ce ştim despre lumea lor de taină?
Evgheni Evtushenko
-
STUDIU. Unii oameni sunt programaţi genetic să fie singuri (http://www.gandul.info/sanatate/studiu-unii-oameni-sunt-programati-genetic-sa-fie-singuri-13629009)
-
Craciun fericit tuturor!!!
-
STUDIU. Unii oameni sunt programaţi genetic să fie singuri ([url]http://www.gandul.info/sanatate/studiu-unii-oameni-sunt-programati-genetic-sa-fie-singuri-13629009[/url])
Da... unii oamenii sunt programati genetic sa fie singuri, altii sa fie homosexuali, altora sa le placa sa bea peste masura...astea sunt scuze.Omul a fost inzestrat cu gandire si vointa proprie, tine de fiecare dintre noi ce vrea sa faca in viata.Putem sa spunem foarte usor '' asa sunt eu" si sa ne multumim cu ce avem. Nu, oamenii nu sunt facuti sa traiasca singuri ... dar alegerea ne apartine .
-
Single sau in cuplu? Melodia asta are un raspuns...
Chris Young - Tomorrow (http://www.youtube.com/watch?v=ETVjll5eR88#ws)
-
eu sunt programat genetic sa fiu singur cu vecina. ba cu aia de sub mine, ba cu aia de deasupra, uneori cu cea din lateral... altminteri ma plictisesc si beau cu masura peste masura :(
-
Draga Silviu,
Daca accepti ca ai fost programat, afla ca poti fi si resetat ;). Trebuie doar sa-ti identifici butonul care te aduce in starea default configs. :)
-
multumax! :bow:
-
Am gasit si m-am gandit ca poate ajuta pe careva sa mai gaseasca niste raspunsuri ... nu dau nume :)
"B?rba?ii nu în?eleg cât de mult înseamn? aceste 31 de lucruri pentru femei
S? o complimentezi pentru lucrurile care nici nu s-a gândit c? le po?i observa, de exemplu culoarea rujului sau a ojei.
S?-i spui c? o anumit? pies? î?i aminte?te de ea.
S?-i scrii mesaje diminea?a.
S? ai încredere în ea.
S? observi când î?i tunde sau coafeaz? p?rul.
S? o întrebi cum i-a fost ziua ?i s? o ascul?i atent.
În timp ce v? plimba?i cu ma?ina, s? pui muzica pe care ea iube?te s? o asculte.
S?-i mul?ume?ti atunci când g?te?te pentru tine.
S? o aju?i la deciziile importante.
S? o invi?i la cina cu familia ta în perioada s?rb?torilor.
S?-i spui c? este frumoas?.
S? o iei în bra?e când plânge.
S? postezi poze împreun? cu ea pe re?elele de socializare.
S? o ?ii de mân? în public. S?-i invi?i prietenii la întâlnirile cu prietenii t?i.
S? îi iei ap?rarea atunci când cineva se comport? urât cu ea.
S? o lauzi de fa?? cu al?i oameni.
S?-i spui c? este minunat?, chiar atunci când abia s-a trezit.
S?-?i ceri scuze atunci când gre?e?ti.
S? organizezi întâlniri romantice, chiar dac? sunte?i de mult timp împreun?.
S? o îmbr??i?ezi atunci când dormi?i.
S? te joci în p?rul ei.
S?-i spui cum ?i-a trecut ziua, pân? în cele mai mici detalii.
S? privi?i filme împreun?.
S?-i aduci micul dejun în pat.
Sa-i permi?i s?-?i poarte tricourile ?i c?m??ile.
S? o aju?i la treburile casnice.
S? o îmbr??i?ezi din spate.
S? îmbraci hainele în care iube?te s? te vad?.
S?-i spui cât de mult visezi s?-?i devin? so?ie.
S?-i spui cât mai des c? o iube?ti.
-
Am gasit si m-am gandit ca poate ajuta pe careva sa mai gaseasca niste raspunsuri ... nu dau nume :)
"Barbatii nu înieleg cât de mult înseamna aceste 31 de lucruri pentru femei
Sa o complimentezi pentru lucrurile care nici nu s-a gândit ca le poti observa, de exemplu culoarea rujului sau a ojei.
Sa-i spui ca o anumita piesa îti aminteste de ea.
Sa-i scrii mesaje dimineata.
Sa ai încredere în ea.
Sa observi când îsi tunde sau coafeaza parul.
Sa o întrebi cum i-a fost ziua si sa o asculti atent.
În timp ce va plimbati cu masina, sa pui muzica pe care ea iubeste si o asculta.
Sa-i multumesti atunci când gateste pentru tine.
Sa o ajuti la deciziile importante.
Sa o inviti la cina cu familia ta în perioada sarbatorilor.
Sa-i spui ca este frumoasa.
Sa o iei în brate când plânge.
Sa postezi poze împreuna cu ea pe retelele de socializare.
Sa o tii de mâni în public. Sa-i inviti prietenii la întâlnirile cu prietenii tai.
Sa îi iei apararea atunci când cineva se comporta urât cu ea.
Sa o lauzi de fat? cu alti oameni.
Sa-i spui ca este minunata, chiar atunci când abia s-a trezit.
Sa-ti ceri scuze atunci când gresesti.
Sa organizezi întâlniri romantice, chiar daca sunteti de mult timp împreuna.
Sa o îmbratisezi atunci când dormiti.
Sa te joci în parul ei.
Sa-i spui cum ti-a trecut ziua, pâna în cele mai mici detalii.
Sa priviti filme împreuna.
Sa-i aduci micul dejun în pat.
Sa-i permiti sa-ti poarte tricourile si camasile.
Sa o ajuti la treburile casnice.
Sa o îmbratisezi din spate.
Sa îmbraci hainele în care iubeste sa te vad?.
Sa-i spui cât de mult visezi sa-ti devina sotie.
Sa-i spui cât mai des ca o iubesti.
nu am vazut nimic de flori ... nu-i?
-
florile sunt alta categorie ,,,,,,,,,,,,costa bani fizic ,,,,,,,,,,, toate celelalte erau doar cuvinte , sentimente costul e doar psihologic ;)
-
@Rodica
Barbatii, din cind in cind, inteleg..
Imi par asa de daunatoare generalizarile astea semipreparate si gata ambalate pentru uzul publicului doritor de psihologie instant...
-
E mai bine sa fii nefericit singur decât lânga cineva. Marilyn Monroe
Inclin sa fiu de acord...altfel spus..... mai bine singur decat prost insotit ^-^
-
Ai dreptate, dan4orto, generalizarile fac rau.
"Barbatii, din cand in cand", "unii barbati", "sunt si barbati care"... sunt formule mai sanatoase si mai apropiate de realitate.
''Oamenii sunt singuri pentru ca ei construiesc ziduri in loc de poduri'' (nu stiu cine a zis-o)
Si cum o fi sa stai langa cineva, dar separati de un zid?
-
Si cum o fi sa stai langa cineva, dar separati de un zid?
Casatorit :D :D
-
sau vecin?
-
sau vecin?
:giggle: :thumbup: ;D
Am auzit de situatii în care de unele cupluri traiesc sub acelasi acoperis doar de dragul copiilor.
-
:applause: :applause:wonderland :worthy:
-
:giggle: :thumbup: ;D
Am auzit de situatii în care de unele cupluri traiesc sub acelasi acoperis doar de dragul copiilor.
Eu cred ca asta e gresit , eu unul nu as face asta , copii vor invata acelasi lucru , nu as dori ca astfel sa fie relatia copilului meu cu partenera lui .
-
Îi desparte un zid, nu? Doar sunt casatoriti :thumbdown:
-
Eu glumeam Adda, in legatura cu casatoria si zidul.
Din pacate in numele copiilor se fac multe "greseli" , se sta cu un sot abuziv , sau se merge la munca in strainatate , sau asa cum spuneai nu divorteaza desi relatia e disfunctionala , ma regasesc in unul din acei copii , si pot sa spun ca e gresit deoarece copilul nu e nici orb , nici surd , daca nu se exprima nu inseamna ca nu vede ce se intampla si v-a invata ca asa e normal , firesc , copilul este primul care sufera din pacate si o va face si in copilarie si in viata adulta .
-
Stiu ca glumeai oviarad, era gluma si din partea mea. Fac ?i eu haz de necaz. ;D
E trist, dar adevarat ce spui tu, din pacate se intampla.
-
Vorbeam cu cineva zilele trecute , o alta posibilitate pentru care cineva ramane intr-o relatie , ar fi dependenta emotionala , de care cred ca suferim majoritatea , se manifesta prin dorinta de a ne agata de cineva , in general un partener in care investim emotii si de la care avem asteptari echivalente .
De multe ori in urma unei despartiri cautam rapid o alta persoana care sa preia emotiile noastre , indiferent daca e pregatita sau nu , de obicei e prima persoana disponibila si de cele mai multe ori se termina printr-o dezamagire .
-
buna, recunosc ca am fost una dintre persoanele care a stat intr-o casatorie de dragul copilului, pina cind acesta a facut 20 ani si a inteles cum stau lucrurile cu 2 straini care locuiesc in aceiasi casa.
recunosc ca nu a fost un mariaj dezastros nu au existat cearta,cuvinte urite,maltratari fizice,,,,si cu toata acestea cu timpul am devenit straini cu gusturi diferite, placeri diferite fara nici un fel de conversatie,,,,,
indiferent la ce virsta se intimpla copii sufera...si la 20 de ani a suferit dar a inteles altfel lucrurile,,,a inteles ca trebuie sa ramina impartiala si prietena cu amindoi fara sa judece pe niciunul dintre noi.
daca a-si fi inercat sa fac acest pas cind ea avea o virsta mai mica ,,,,sincer ma-si fi simtit vinovata ca asi fi sacrificat fericirea ei de a creste cu2 parinti pentru fericirea mea
eu cu tatal copilului recunosc nu am ramas prieteni,,,,,dar nici dusmani,,,,,,pur si simplu e un fost
iar copilul are o relatie buna cu tatal ei,,isi vorbesc se viziteaza in cazul in care tata si-a facut o reletie cu o alta partenera
iar eu recunosc ca sunt un pic egoista intotdeauna am simtit ca acest copil este doar al meu niciodata nu vad prin ea fostul sot
cam asta e experienta mea de viata cu copil,,,acum domnisoara mare
nu pot spuna ca uneori nu ma simt singura,vulnerabila etc,,,, dar tin sa i multumesc fostului sot ca a stiut sa ma CALEASCA ::) nu a oferit prea multe si atunci nu am avut pentru ce suferi ,,,,,,
e ca atunci cind nu ai mincat o prajitura si nu ii stii gustul,,, te miri de ce fufera atita alte persoane!!!! ::)
asa ca imi spun tot timpul viata e frumoasa si ca sunt persoane care
sufera de adevaratelea ....si cu toate aceste am momente in care ma simt singura :)
o seara frumoasa!
-
Buna Gigel , daca pentru voi a functionat asa , e bine , de cele mai multe ori copii invata ceea ce vad in familie , e posibil ca fiica ta sa incerce la randul ei o astfel de relatie deoarece asta cunoaste , poate ar fi bine sa discutii cu ea , eu am divortat cand fiumiu avea 11 ani , si nu regret pasul facut, ce am invatat insa e ca deschizandu-mi inima in fata lui , am primit acelasi lucru deschidere , astfel i-am putut explica motivul pentru care nu a mers relatia mea cu mama lui , dar sa inteleaga ca exista si altfel de relatii , nu doar disfunctionala ca in cazul nostru .
-
Foarte interesant dialogul. Invatam mereu ca experientele difera de la caz la caz. Fiecare dupa cum simte ca e mai bine pentru el, pentru copii...
Daca vreti, puteti continua la Singles cu copii ;)
http://forum.singlescamp.ro/index.php/topic,1245.225.html (http://forum.singlescamp.ro/index.php/topic,1245.225.html)
-
Salutare! Eu sunt atât de noua pe site ca nici sa imi vizualizez profilul si sa îmi editez vârsta nu pricep cum pot sa o fac 😁
Legat de topic eu sunt din nou singura de puțin timp și sincer nu îmi place deloc acest statut. După un divorț acum ceva timp vreo 5 ani am stat singura cu doar câteva încercări dar fără prea multă speranța . Frustrant pt mine e lipsa de fidelitate a bărbatului . Și când spun asta nu ma refer neaparat sa se consume un act sexual . Nu înțeleg de ce când ai luat hotărârea sa fi cu cineva de ce nu ajunge și nu canalizezi atenția iubirea și tot ce e minunat spre cel de lângă tine? De ce încontinuu se caută altceva .. și nici acel altceva la un moment dat nu mai este ce vrei și iar iei alta direcție ? Ce înseamnă asta? Cum rămâne cu cel de lângă tine?
-
Cum rămâne cu cel de lângă tine?
Acela este singurul responsabil pentru propriile decizii, de a ramane sau nu intr-o relatie in care nu este decat un fel de roata de rezerva.
-
Sa nu va multumiti niciodata sufletele cu iubiri de second -hand .
-
Iubiri de second hand sunt cele in care iubesti o persoana care deja a mai fost iubita, nu? Probabil astfel devine uzata?
-
Recunosc...suntem cam uzati ! ;)
A se intelege iubiri profunde, puternice,de durata,fara asemanare...
-
:)
-
Am primit asta,
"Caut pe cineva pe care sa il respect ca sa pot sa fiu “ascultatoare”."
Mi s-a parut interesant si o postez si pentru voi si mai cred ca aceeasi conversatie ar putea fi si cu un barbat ;)
"Conversatie cu o femeie.
Intr-o scurta conversatie, un barbat intreaba o femeie:
- Ce tip de barbat cauti?
Ea ramase un moment tacuta, il privi in ochi si ii zise:
- Vrei sa stii intr-adevar?
El raspuse:
-Da!
Atunci ea incepu sa zica:
- Fiind femeie sunt in pozitia de a-i cere barbatului ceea ce eu nu pot face pentru mine.
Platesc facturile, ma ocup de casa, merg la supermarket, fac cumparaturi si totul fara ajutorul unui barbat…
Imi pun intrebarea: Ce poti tu sa aduci in viata mea?
Barbatul ramase privind. Gandea cu siguranta ca este vorba de bani.
Ea, stiind ce gandeste el, spuse:
- Nu ma refer la bani. Am nevoie de mai mult. Am nevoie de un om care sa lupte pentru perfectiune in toate aspectele vietii. El isi incrucisa bratele, se aseza in fotoliu si privind-o ii ceru sa explice mai in detaliu.
Ea zise:
- Caut pe cineva care sa lupte pentru perfectiune mentala, pentru ca am nevoie de cineva cu care sa conversez si care sa ma stimuleze din punct de vedere intelectual.
Eu nu am nevoie de cineva simplu din punct de vedere mental.
Am nevoie de cineva suficient de sensibil ca sa inteleaga prin ce trec eu ca femeie, dar suficient de puternic ca sa ma incurajeze si sa nu ma lase sa cad.
Caut pe cineva pe care sa il respect ca sa pot sa fiu “ascultatoare”.
Nu pot sa fiu asa cu cineva care nu poate sa isi rezolve singur problemele.
Eu caut un barbat care se poate ajuta pe sine insusi pentru a ne ajuta reciproc.
Caut un barbat care sa inteleaga ca sexul are importanta lui intr-un cuplu dar ca nu determina existenta cuplului care se vrea cu adevarat fericit.
Si o femeie adevarata nu va accepta niciodata langa ea un barbat care este extraordinar … dar numai o ora!
Pentru simplul motiv ca ziua are 24 de ore !
Cand termina, se uita la el si il vedea foarte derutat si intrebator.
El ii zise:
- Ceri mult.
Ea raspunse:
- Valorez mult! "
-
:)
-
Macar el a conștientizat, de obicei nu se prea întâmplă...... ;)
-
Omul nu a invatat inca sa guste frumusetea singuratatii. El cauta mereu sa se angajeze intr-o relatie, sa fie cu cineva-cu un prieten,cu un parinte,cu o sotie sau un sot, cu un copil.......cu cineva. El a creat societati, cluburi. El a creat partide politice, ideologice. El a creat religii, biserici . Insa toate astea sunt necesare pentru a-l face sa -si uite singuratatea . Fiind in mijlocul acestor multimi, incerci sa uiti ceva, ceva de care iti amintesti uneori in intuneric, ca te -ai nascut singur, ca, indiferent ce ai face, traiesti singur .
Osho
-
Cred ca se face prea mare tamtam daca sa fii single sau, ca e uin natura omului sa o arda in nefericire in doi, bla bla bla. Ideea este ca suntem fiinte adaptabile. Ne este bine in doi, ne este bine singuri. Trebuie doar sa nu dramatizam!
-
Sigur ne este mai bine in doi daca suntem potriviti. Si sigur ca ne este mai bine singuri fara cei nepotriviti.
Fiecare isi masoara si calculeaza limita de suportabilitate.
-
Salut,
încerc să prezint și eu niște concluzii referitoare la începerea și inchegarea unei relații; întâi că noul partener cere atenție și disponibilitate, că întotdeauna la începutului relației se cer compromisuri, că fiecare are contribuția personală care se traduce prin tabieturi, stil de comportament etc pe care celălalt trebuie să le respecte și nu neapărat să le înțeleagă, totuși în limita normalității. Este important ca fiecare să îsi "rupă " din timpul alocat anterior altor activități pentru a face lucruri împreună. Apropo de un comentariu anterior despre faptul că, după o perioadă, partenerul vrea altceva, cred că premisele pornirii unei relații sunt acelea că partenerii au conștientizat că își doresc o relație, că ambii au aceleași statut și nu există superioritate, că întărirea și consolidarea unei relații necesită timp, o implicare constantă și puternică în viața de cuplu, și un orgoliu peste care trebuie să treci de multe ori!
-
Ramonacosmina, chiar bine spus, nu știm că o relație necesită dialog, suntem născuți pentru a trăi în cuplu, psihicul uman este clădit pe supraviețuirea în colectivitate, de la o relație cu un partener până la participarea într-un grup de prieteni, colegi, societate, suntem făcuți să comunicăm, să trăim împreună cu ceilalți emoții, să acționăm împreună, să daruim, să ajutăm etc. Cred că mi-ar plăcea să vorbim pe tema asta, chiar te rog să îmi trimiți părerea ta!
-
Buna seara.Sunt Dana din Iasi.Este cineva din Iasi? Abia m/am inscris si nu stiu cum sa procedez.Mi/as dori sa cunosc pe cineva care a calatorit,sa ma indemn la drum in prima mea iesire.
va multumesc.O seara buna!
-
Cu riscul de a fi off topic iti voi răspunde eu. Te înțeleg perfect ! Indrăznește să participi la o excursie, vei avea plăcuta surpriză a unor oameni deschiși, binevoitori, care își propun să se relaxeze, să iasă din cotidian, pentru câteva zile. Nu știu dacă mai sunt locuri, dar există un eveniment chiar în Iași, la începutul lunii octombrie. Cred că este un început. Multă baftă ! :flori: