Arhiva > Arhiva
Cum devii comunicativ
almi_gabi:
mie mi se pare ca ne descurcam destul de bine, dar poate sunt subiectiva :)
iana:
luciamanta, eu nu pot vorbi in numele altora. Presupun ca fiecare comunica asa cum ii este firea si atat cat considera necesar. Uneori un eveniment major te poate insa scoate din carapacea in care te-ai ascuns si te poate motiva.
Pt. mine comunicarea a devenit o forma de supravietuire. Eu am iesit dintr-o lunga relatie de dominare si control, cu un ego mititel si cu lipsa de incredere in mine. Si nu am putut trece peste tot ce mi s-a intamplat decat comunicand cu cei apropiati. Nu doresc nimanui o astfel de experienta, dar daca s-a intamplat, trebuie sa te ridici si sa mergi mai departe. Iar comunicarea poate fi o terapie foarte buna. Nu stiu daca pot fi un exemplu, pt. ca in general eu sunt comunicativa, doar ca o perioada lunga de timp am vegetat.
Guesswho:
dap, si eu pledez pentru comunicare, indiferent de tipul relatiei: cuplu, parinte-copil, prieteni, etc :)
bit:
Faptul ca vorbesti nu inseamna neaparat comunicare.
luciamanta:
--- Citat din: bitek din Luni, 21 Mai 2012, 19:42 ---Faptul ca vorbesti nu inseamna neaparat comunicare.
--- Terminare citat ---
Depinde cum vorbesti, ce anume vorbesti, daca vorbesti serios sau nu, daca iei in serios interlocutorul ori te uiti prin el, si mai ales, sa nu uitam de comunicarea non-verbala: mimica, gestica, priviri foarte expresive care fac cât o mie de cuvinte. Mi s-a intamplat de multe ori sa nu vorbesc mult cu cineva. Dar ne inţelegem din priviri şi tare drag ne mai era.
Navigare
[#] Pagina următoare
Du-te la versiunea completă