Gandeste pozitiv

Creat de admin, Vineri, 12 Martie 2010, 16:20

« precedentul - următorul »

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

almi_gabi

alb  vs   negru

pozitiv  vs  negativ

rau vs bun

contrarii ...

de aceea oare lucrurile in viata sunt undeva intre cele 2 extreme ?

gri


optimus sum

mamiiii , in viata asta de Romanica nu cred ca mai exista culori si nuante...tote lucrurile si locurile si sentimentele devin incet incet maro...nu stiu de ce , dar totul este de "maro" din ce in ce mai mult ...

iulia17


gindeste pozitiv: ar putea fi si maroniu, bej, crem, cafeniu, ...


optimus sum

gandeste tu pozitiv...ia sa te vedem ...
traim in Romania si asta ne ocupa tot timpul...

optimus sum

Astazi am mers la cumparaturi intru mol de cartier, cu baiatul meu. In timp ce puneam in cos una si alta el , bineinteles, s-a dus la raionul cu jucarii... acolo l-am gasit uitandu-se lung, matur si trist la o masina pe care tot bineinteles nu-mi permiteam sa i-o iau..  Am incercat sa-i explic si sa-i promit, dar m-a intrupt scurt zicandu-mi ca intelege tot si ca nu-i nevoie sa explic nimic... l-am luat de mana si am plecat spre casa , zicandu-i sa nu fie asa trist , ca totul va fi altfel in curand, ca... i-am surprins privirea dand roata in jur , cautand un zambet care sa-i vina in ajutor , si involuntar i-am urmat-o, uitandu-ma si eu disperat dupa un om fericit .
Am pus amandoi capul in pamant intr-un final, am platit si am plecat spre casa fara un cuvant , tacuti , ca dupa un mort...

carmentoma

Citat din: optimus sum din Vineri, 27 Mai 2011, 22:37
...am plecat spre casa fara un cuvant , tacuti , ca dupa un mort...


     Si asta e gandire pozitiva, crezi?

janeta

opti , din pacate nu sunt parinte , dar am convingerea ca nimic pe lume nu este mai trist ca tristetea copilului tau...
nu stiu ce as putea sa-ti spun ca sa poti trece peste acest un moment , poate doar ca , din povestirea ta reiese un lucru minunat : ai un copilut minunat care a incercat sa se comporte ca un mic barbatel . bravo lui ! si bravo tie ca l-ai crescut asa !

sa-ti traiasca copilutul !

almi_gabi

as incerca  si asta - oare mai am putere sa inalt ganduri?
azi cineva incerca sa ma incurajeze - imi spunea sa ma bucur ca sunt contemporana cu fluturii !

carmentoma

      Eu sunt parinte si mi-am crescut baiatul absolut singura, fara ajutor moral sau material de la tatal sau de la cineva din familia lui sau a mea! Multumesc Bunului Dumnezeu ca am avut noroc sa am un baiat cuminte si linistit, care a fost "cu cheia de gat" toata viata! Sunt convinsa ca si fiul tau are tot ce ii trebuie, si asta nu era prima masinuta din viata lui cumparata de tine, ci a N-a! Sa fii fericit ca ai avut ce pune in cos pentru traiul de zi cu zi, ceea ce majoritatea romanilor nu pot face! La tine cu siguranta e o situatie provizorie: cred ca baiatul tau a fost obisnuit sa ii cumperi mereu cate ceva si nu vad un cap de tara in a nu-i mai face toate poftele la un moment dat! Inteleg ca ai o casa cu tot ce trebuie, o masina (chiar harb, cum parca ziceai la un moment dat!), dar esti invatat la standarde de viata mai ridicate! E oarecum de inteles, dar, pentru a ajunge din nou la acest mod de viata trebuie inainte de orice sa CREZI ca toate sunt trecatoare, inclusiv perioada nefasta pe care o traversezi! Gandind negativ, atragi negativism in viata ta! Uita-te si in jos, la cei mult, mult mai amarati decat tine si cu siguranta vei gasi motive sa multumesti pentru ce ai, chiar daca e ceva mai putin decat ai avut, dar infinit mai mult decat au altii, care, din nefericire sunt majoritari! Si ce cred ca ai cel mai important lucru: esti sanatos! Doar cand vei avea o problema reala de sanatate o vei pretui la adevarata valoare!

optimus sum

te inseli destul de mult carmen...:) lucrurile nu stau asa cum ti le inchipui tu , dar nu este nimeni de judecat si condamnat.  nu vreau sa insir margelele vietii mele aici , dar pot sa-ti spun ca am avut o viata mai grea decat multi de aici... am avut o kerma proasta , sau am dormit cum mi-am asternut, nu conteaza de fapt cum a fost viata mea. m-am obisnuit sa iau ce este bun si frumos din orice , si sa uit ce a fost urat si rau ...
u iti atrag atentia decat ca ai tendinta sa judeci oamenii dupa starea lor materiala...ai tendinta sa crezi ca daca au sau au avut bani , atunci implicit sufera mai putin , sau le este mai bine , si nu este asa ..

optimus sum


carmentoma

   Atat ai inteles tu? Ca te critic? Nu o fac, ca nu mi-as permite! Incerc sa te determin sa nu mai fii atat de negativist! Atat! Nu iti dau "lectii de viata" si nici nu fac analize pe partea materiala a problemelor tale! Vreau doar, desi nu cred ca am sanse de reusita dupa cum se pare, sa te determin sa vezi si partea frumoasa a vietii care te inconjoara! Ca nu reusesc sa o fac deloc, nu cred ca e vina mea, ci doar a ta!

optimus sum

carmen draga , chiar daca m-ai fi criticat totuna era ... nu ai citit cu atentie ...sunt un optimist al vietii carmen , nu un pesimist ... cateodata si clovnii plang , cum bine zicea cineva ieri...
nu e vina nimanui , si iti multumesc pentru tot... nu mai intelege gresit orice, tu-mi esti draga si cand critici si cand pupi sa treaca ... iti spun si de ce ca sa nu consideri ca te laud nejustificat ...
uite , tu esti un om care scrie si reactioneaza , nu esti indiferenta...ura si dragostea sunt totuna , indiferenta este opusul lor ...daca iubesti sau urasti simti, si asta te face om ...intelegi ? un om indiferent devine mai putin om ...
de asta te apreciez pt ca simti , indiferent ca dai capace sau iubesti, nu esti indiferenta...
sper sa ma fi facut inteles ...

marcutza

v-ati gandit putin ca acel copil este cu mult mai adanc si batran decat noi? in toate aceste discutii?

sunt parinte si patesc aceleasi lucruri...avem niste exemple minunate !

almi_gabi

plus marci, ca si noi la varsta lor , daca iti aduci aminte intelegeam , problemele parintilor - cel putin eu aveam un stil fenomenal - daca stiam ca intram intr-un magazin unde era vreo jucarie pe care mi-o doream gaseam motiv sa raman in fata magazinului
de ce faceam asa ?
era sentimentul de maturitate pe care il trezea ideea ca inteleg situatia parintilor.
cred ca atunci gandeam mai pozitiv ca acum pentru ca ai mei se prindeau - era si mare greutate  :D- si incercau sa afle care era jucaria - gaseau ei o metoda sa mi-o cumpere de "mos gerila" (asa era pe atunci ) sau pasti sau una din zilele mele.

acum doar m-am lenevit  ;D