Lia , draga mea , pe forumul acesta sunt tare multe persoane asemenea tie , asa ca nu esti chiar singura in "starile " tale . numa` ca oamenii de aici incearca ( mai cu forta , mai cu timiditate ) sa depaseasca aceasta etapa din viata lor . unii reusesc , altii nu , in functie de cat de tare isi doresc acest lucru . daca tu ai tras concluzia ca atmosfera este tinereasca asta inseamna ca oamenii de aici isi amintesc ca pot fi si veseli , ca un zambet mai trage deoparte pedeaua de nori si ca tristetea si depresiile mai pot fi inca trimise ( cat p`aci sa zic vorba aia
)cat mai departe .
fii sigura ca nu te va privi nimeni ca pe o ciudata pentru ca esti mai "plinuta " si mai retrasa . aici nu se face casting pentru fotomodele , iar faptul ca ai 52 de ani nu inseamna decat ca esti la jumatatea vietii . si asta ti-o spune o tanti de 57 de ani care intro toamna , la "Ziua recoltei" de la Sibiel ( pup Gigi si Samiza ) si-a rupt pingelele dansand .
imi pare rau ca nu pot fi cu voi si ca nu pot sa stau alaturi de Lia sa o privesc cat de mirata va fi ea , in primul rand , in privinta temerilor avute .
sa aveti fun , dragii mei si un revelion cat mai plin de nebunii !!!
Oooo, da! Avand in vedere longevitatea din familie, as putea spune ca ma gasesc la jumatatea drumului

Bunica mea a murit la o zi dupa ce a implinit 100 de ani. Era lucida, se ducea singura la baie, putea ridica piciorul peste vana (ceea ce eu fac mai greu

), iar mama pana la 71 de ani mergea de la Timisoara pana la Tormac (37 km) cu bicicleta. La plecare isi punea in bagaj ceva de imbucat si ceai, iar la jumatatea drumului se oprea sa manance si sa se odihneasca. La intoarcere venea cu de toate de prin gradina.
Doar eu sunt oleaca mai plinuta, adica oleaca mai bine.

Si vazand cate excursii extraordinare pierd din acesta cauza, incerc sa remediez situatia. Oi vedea daca mai merge.
Retrasa nu sunt. Dimpotriva, imi plac oamenii. Eram doar surprinsa si da, un pic necajita de vremea intunecata de ieri. Iubesc soarele si verdele naturii. Iarna parca adorm odata cu ea. De-a lungul anilor nu am prea reusit sa fac mare lucru in aceasta privinta.
Iti multumesc pentru frumoasele cuvinte si pentru zambetul ce mi l-ai adus pe buze
