Parinte pt copiii mei si pentru ai perechii. Infiez?

Creat de carmentoma, Luni, 22 Martie 2010, 01:12

« precedentul - următorul »

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

marcutza

Citat din: awana din Marţi, 06 Aprilie 2010, 17:43
Eu cred ca as infia un copil. Poti gasi un suflet bun care are nevoie de un camin, de o mama care sa-i fie alaturi. Intradevar iti asumi o mare raspundere cand adopti un copil. In strainatate este foarte la moda ca pe langa copii proprii sa adopti si copii din zone defavorizate, copii carora  in felul acesta le oferi un viitor si o familie.

:D


nu vrei sa incerci varianta ca tu sa ramai insarcinata binenteles daca nu sunt probleme de sanatate ? si daca nu merge si nu merge, sa infiezi ? zic si eu

anamama13

Citat din: Saturnianul din Marţi, 06 Aprilie 2010, 20:02

Nu e o optiune pentru mine @ana. Mi-e greu sa ma atasez la distanta. Si daca m-as atasa, ar fi si mai greu stiind ca las copilasul acela acolo. M-as simti ca si cum l-as parasi.

mda, te inteleg ... doar ca eu ma gandeam la vreo 20 -30 de copii odata....
Soarele va rasari si maine ! Totul este sa poti rezista pana atunci....

sile43

Eu am un suflet de copil ,sunt cuminte si nu creez probleme. Daca exista vreo mama singura care vrea sa ma adopte......eu stiu?

Saturnianul

E, cineva? Mamelor din lumea-ntreagă/ Nu lăsaţi copil pe stradă. Vedeţi că Sile e orfan  :D :D

anamama13

da' stie sa duca gunoiul? da' lasa capacul la wc? da' stie sa repare gardul? da' ... etc etc... sa iasa cu o oferta ca lumea... asa, cica toti copiii sunt cuminti....  ;)
Soarele va rasari si maine ! Totul este sa poti rezista pana atunci....


Saturnianul


anamama13

de cei alintati sunt satula... de fapt, depinde de varsta, nu ??? oricum, si mie imi venise ideea de a ma da la infiat, cand am primit o provocare in acest sens... dar cica viceversa nu se poate... adica sa adopti o mama....
Soarele va rasari si maine ! Totul este sa poti rezista pana atunci....

Saturnianul

Io cred că adopţia poate fi reciprocă. De fapt, aşa atr şi trebui să fie, nu? :)

cameliagabriela

destramarea casniciei noastre de la acest motiv a pornit. nu am putut avea un copil impreauna. probleme medicale aveam fiecare in parte, dar si combinat. fostul sot nu a acceptat sub nici o forma ideea de a infia un copil sau a incerca fertilizarea in vitro(FIV). si in acest context a plecat, sustinand k pt el lumea nu mai are nici un sens. el iubeste foarte mult copiii

eu am considerat k infiind un copil am putea oferi o viata mult mai buna unui copil care a venit pe lume si nu are nici o vina k are niste parinti iresposabili.
si eu iubesc copiii, dar nu am acel ceva, un lipici la copii,
pe care alte persoane pe care le cunosc
si imi doresc foarte mult sa am copii, dar nu as incerca sa cresc singura unul, deoarece cred k el ar trebui sa aiba 2 parinti.

Catherinna

Citat din: cameliagabriela din Luni, 12 Aprilie 2010, 22:26
destramarea casniciei noastre de la acest motiv a pornit. nu am putut avea un copil impreauna. probleme medicale aveam fiecare in parte, dar si combinat. fostul sot nu a acceptat sub nici o forma ideea de a infia un copil sau a incerca fertilizarea in vitro(FIV). si in acest context a plecat, sustinand k pt el lumea nu mai are nici un sens. el iubeste foarte mult copiii

eu am considerat k infiind un copil am putea oferi o viata mult mai buna unui copil care a venit pe lume si nu are nici o vina k are niste parinti iresposabili.
si eu iubesc copiii, dar nu am acel ceva, un lipici la copii,
pe care alte persoane pe care le cunosc
si imi doresc foarte mult sa am copii, dar nu as incerca sa cresc singura unul, deoarece cred k el ar trebui sa aiba 2 parinti.


Si la voi a fost  conumicarea problema nr1 , adica cum si el si tu iubiti copii si nu ati ajuns la consens ?? Acum e mai bine pentru el singur si tu la fel ? Acum are copii mult doriti?

cameliagabriela

nu, nu este mai bine singura. am incercat fff mult sa-l fac sa inteleaga ca in ac conditii el imi era suficient. dar hotararea lui de a pleca a fost difinitiva
dar lui ii este mai bine fara mine (sau cel putin asa lasa sa se inteleaga). si cred k nu este singur.
acest verdict dar de medici k nu pute avea "natural" copii imreuna, l-a schimbat atat de mult incat acea "potrivire" care exista intre noi nu mai este posibila acum

luciamanta

Citat din: cameliagabriela din Luni, 12 Aprilie 2010, 22:26
destramarea casniciei noastre de la acest motiv a pornit. nu am putut avea un copil impreauna. probleme medicale aveam fiecare in parte, dar si combinat. fostul sot nu a acceptat sub nici o forma ideea de a infia un copil sau a incerca fertilizarea in vitro(FIV). si in acest context a plecat, sustinand k pt el lumea nu mai are nici un sens. el iubeste foarte mult copiii

eu am considerat k infiind un copil am putea oferi o viata mult mai buna unui copil care a venit pe lume si nu are nici o vina k are niste parinti iresposabili.
si eu iubesc copiii, dar nu am acel ceva, un lipici la copii,
pe care alte persoane pe care le cunosc
si imi doresc foarte mult sa am copii, dar nu as incerca sa cresc singura unul, deoarece cred k el ar trebui sa aiba 2 parinti.

Ma bucur ca ai avut curaj sa spui lucrurilor pe nume. Te pup, numai bine

gabrel

Esti singur, nu ai avut copii, iubesti si celalalt are un copil. Cum gestionezi situatia?
Universul stie lucruri pe care noi nu le cunoastem.

carmentoma

Citat din: gabrel din Joi, 15 Aprilie 2010, 10:01
Esti singur, nu ai avut copii, iubesti si celalalt are un copil. Cum gestionezi situatia?


     Depinde cat de mult iubesti persoana respectiva si cat esti dispus/a sa faci pentru ea! Eu sunt de partea cealalta a baricadei, sa zic asa: adica am un copil caruia nu am reusit sa ii gasesc un tata, sau mai exact pentru care am ales sa raman singura de peste 18 ani! Si eu cred ca a meritat efortul! Daca te simti in stare, intra in "joc", daca nu, nu! Ca cel mic/cea mica are cel mai mult de suferit! De multe ori copiii nu inteleg exact ce se intampla si privesc cu ochi mari si speriati orice tensiune ivita intre prezumptivul viitor parinte si cel cu care a crescut! Sa nu mai zic de traumele care il pot marca pentru toata viata cand se vede despartit/a de al doilea parinte biologic! La mine asta nu a fost cazul, ca m-am despartit cand baiatul meu avea doar 1.5 ani, deci a putut sa treaca mult mai usor, desi si azi isi aminteste unele "manifestari" ale tatalui!