daca aveti chef si rabdare am sa va povestes cum am fost eu cucerita prima data :
Mie mi-a placut tare mult sa fiu indragostita ... adolescenta fiind una-doua ii trageam cate o indragosteala de numa-numa . pe multi dintre cei care constituiau subiectul pasiunilor mele de...o saptamana-doua i-am uitat si ca nume si ca chip , pe altii inca ii mai retin asa , ca prin ceata , iar altora le mai pastrez inca in memorie cate un coltisor de unde ii mai scot din cand in cand si ii mai scutur de praf .
prima indragosteala mai serioasa s-a intamplat pe la 16 ani . era inalt , blond , cu plete pana la umeri ( cum a scapat netuns de militie nici pana azi nu stiu ) si...avea bicicleta . pai si cand aparea el pe strada mea calare pe seaua bicicletei si cu pletele alea blonde fluturand in vant , doamne cum mai suspinam toate fatucele uitandu-ne luuuuung dupa el pana cand dadea coltul intro tromba de praf . a fost prima data cand mi-a parut rau ca straduta aia nu avea mai mult de 100 de metrii si fat-frumosul se pierdea repede dupa coltul ultimei case .
azi asa , maine tot asa , pana cand mi-am dat eu seama ca plimbarea lui biciclistica pe strada mea nu era tocmai intamplatoare si ca privirile aruncate spre grupul galagios din care faceam parte parca-parca imi erau adresate . avea niste ochi caprui , mari si cu gene lungi ca de fata si o gura...la vremea aia nu prea stiam eu de ce-mi placea gura lui , dar dupa vreo doua saptamani de ocheade si dupa alte doua de plimbare in Cismigiu am aflat . nu ma mai sarutase niciodata un baiat pana atunci si prima data cand s-a intamplat ( la coltul bisericii , seara pe la 8 ) m-am cam strambat si nu-mi explicam de ce Sara Montiel isi dadea ochii peste cap intrun extaz coplesitor cand o saruta Maurice Ronet in „Carmen de la Ronda „ . mai apoi insa am aflat

Si uite asa , din plimbare in plimbare , din pupatura in pupatura , a trecut aproape un an . eram cineva acum pe strada mea plimbandu-ma cu el ostentativ prin fata celorlalte fete si falindu-ma ca dintre toate eu fusesem aleasa . faptul ca era cam taciturn era compensat prin mangaieri si imbratisari si eu ma gandeam ca doar felul meu exuberant de a fi il facea sa fie mai mult pe post de ascultator decat de companion in ale schimbatului de idei . seara venea si ma lua de la liceu si iarasi asta imi oferea un anume statut in fata celorlalte colege care plecau singure catre casa .
dar , a venit si momentul cand a facut greseala : intro buna zi a venit cu parintii lui la mama sa se cunoasca , fapt care a facut-o pe mama sa spere ca poate...cine stie... parintii lui m-au indragit din prima si , cum baiatul trebuia in curand sa plece in armata , le-a incoltit in cap ideea ( gand la gand cu mama ) ca n-ar fi rau sa ne casatorim . si asta a fost comutatorul care a dat foc la beculete . sa ma marit ? pai cum sa fac asta ? sunt de-abea intr-a zecea , mai am inca doi ani pana cand termin liceul , cum sa ma marit ? dar nu-i nicio problema , draga mamii ( mama) , n-are a face, iubito ( el ), nu esti nici prima , nici ultima ( potentialii socrii ) , faci liceul la seral . numai bine , pana termini vine si el din armata . la seral ? eu ? pai sunt in echipa de volei a liceului si echipa asta e campioana pe tara , pai am inceput sa joc teatru intro echipa studenteasca si voi participa la Cluj la Festival , cum sa trec eu la seral ?ce va zice doamna de romana care musai ma voia la Filologie si pe care o adoram ? nu , nici vorba de maritis draga mama , iubitule , mami si tati ( socrii , adica , ce voiau deja sa le spun asa ) . capra din mine ( sunt capra in zodiacul chinezesc ) o data s-a proptit cu copituta-n drum si a inceput sa-si fluture cornitele atat de temeinic incat toti patru au gasit de cuviinta ca e mai intelept sa amane discutia .
in fine , a venit si momentul fatidic in care mandrul meu a fost chemat la incorporare ... sa mi se faca rau , nu alta , dar nu de suparare ca ne desparteam ci pentru ca...a trebuit sa se tunda . doamne , cand i-am vazut teasta ca o bila rotunjoara-rotunjoara , nu stiu cum se facu dar toata indragosteala mea a picat lata la pamant , invelis pentru pletele cazute sub foarfeca frizerului . nemaifiind incadrat de minunatiile alea blonde, chipul lui nu mai avea nimic din farmecul cu care ma cucerise . ochii erau dintro data parca usor bulbucati , gura aia tot frumoasa dar intro cantitate prea mare si parca si nasul nu mai arata atat de grecesc. Si m-a mai pocnit ceva in retina , ceva ce nu mai observasem pana atunci la el ( nu e ce va ganditi ) : ceafa . o ceafa groasa de bulgar , ce contrazicea originea greceasca a parintilor lui . sigur in neam a fost vreunul pentru ca era de o latime cat se poate de autentica . ei bine , nu stiu cum s-a facut dar parul lui taiat a tras cu el in caderea spre podea si valul de pe ochii mei . am inteles si de ce erea asa taciturn . pai daca nu avea ce sa zica ? eu citeam foarte mult pe vremea aceea , in timp ce el citea doar pretul la produsele cumparate . eu mergeam la teatru , pe cand el imi spunea ca nu poate pleca de la munca ( muncea , saracul , urmand sa-si continue scoala la seral , adica exact asa cum socotea ca voi face si eu ) , eu ii vorbeam despre meciurile la care luam parte , pe cand el se ducea din cand in cand la o sala unde boxa , dar nu intr-atat incat sa faca performanta . eu aveam deja o viata plina , pe cata vreme el , de la serviciu venea acasa si isi ajuta parintii la ce aveau ei nevoie , asta in timp ce mama ma vedea dimineata cand pecam la scoala si seara cand veneam de la antrenamente sau repetitii . ce sa ne lege pe noi , dumnezeule , ca sa „ ne luam „ ?
Nici macar nu facusem dragoste pentru ca fecioria mea era foarte bine ferecata datorita sfaturilor mamei care imi tot spunea sa am grija ca e singura mea avere , astfel ca toti iubitii mei ( si au mai fost cativa pana cand a aparut primul meu barbat ) nu au primit de la mine decat „fraga buzelor „ si atat

In fine , stand eu si socotind , am decis sa curm relatia ( nu mai era indragosteala , devenise „relatie”) taman intro seara de Revelion in care el primise o permisie de sarbatori si , profitand de asta , cumparase si un inelus mic ca dar de Craciun si de... de ce-o fi crezut ca o sa-l primesc ?
Dupa multi ani , cand ne-am intalnit intamplator , mi-am dat seama ca nici nu uitase si nici nu iertase . eu il mai scot din cand in cand din amintire si ma amuz de naivitatea mea de atunci si nu uit sa ma rog de sanatatea frizerului aluia care mi-a tuns iluziile si mi-a salvat viitorul

tot de atunci am invatat sa iau aminte si sa incerc sa "tund " repede tot ce-mi abureste privirea . e drept , a trebuit sa mai exersez pana sa ajung la rezultatul dorit , dar mi-am insusit bine lectia din moment ce , dupa ce mintea mea a facut bataturi de la atatea foarfece folosite , am reusit sa gasesc pe cel care si tuns si ras ( dar mai mult nu , ca prea avea o barba frumoasa ) a fost jumatatea perfecta pentru mine .
morala la povestioara asta este ...exercitiul . cu cat mai multe "tunsori " cu atat mai multe lectii , asa ca fuga la frizer sa faceti practica
