Aici se discuta > Subiecte despre si pentru singles
Singuratatea in doi
julia:
Singuratate in doi stiu si intre doi oameni care au trecut prin drama de a-si pierde copilul. Au ramas impreuna dar sunt ca doi straini, nu mai exista nimic care sa-i lege. Drama lor mi se pare dubla: si-au pierdut copilul si s-au pierdut si pe ei.
balanta:
julia, si eu stiu astfel de caz, chiar daca mai exista un copil, si astfel de situatii sunt si acolo unde copii se nasc cu diverse probleme de sanatate...acceptarea e cel mai greu de obtinut!
steliana:
suferim cu totii ... dar ne putem folosi de suferinta, tocmai pentru a o curma. schimbarea adevarata vine atunci cand nu este produsa de ego, ci de realitate.
singuratatea ... este atunci cand ne este dor de oameni. solitudinea ... este atunci cand te bucuri de tine insuti.
bit:
Preferabil singuratatii in doi este singuratatea fiecaruia. Pana la urma, asa ne-am nascut si asa vom muri. Singuri. Si ce? Prefer sa spun "nu, multumesc" unei jalnice tentative de relatii, unde ego-urile se lovesc de peretii celuilalt, unde "al meu" este asa de adanc inradacinat incat realizezi ca nu mai poti face nimic, unde "noi" suna ca un fluierat in biserica...incredere-respect-sentiment, nu mai exista, nu-i nimic, mai bine sa nu existe nimic. E mai onest asa. Mai dureros dar mai onest.
julia:
asa e. dar poate ca e mai dureros la doar la inceput, atunci cind rupe pisica in doua, pe urma daca fiecare isi permite sa se dezvolte separat eu zic ca au numai de cistigat.
Navigare
[#] Pagina următoare
Du-te la versiunea completă