Autor Subiect: Recunosterea singuratatii  (Citit de 26405 ori)

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

marcutza

  • Vizitator
Răspuns: Recunosterea singuratatii
« Răspuns #45 : Vineri, 02 Aprilie 2010, 20:25 »
@EUGENIA110 , bine ai venit printre noi, felicitari pt curaj si te asteptam la povesti alaturi de toti cei de aici.

de acum nu mai esti singura, esti cu noi :)

pe_jumate

  • Vizitator
Răspuns: Recunosterea singuratatii
« Răspuns #46 : Vineri, 02 Aprilie 2010, 21:54 »
am zis eu ca ma trag tot din Rosinanta ;) .. am promis, am onoare, imi tin cuvantul..

la mine povestea e simpla tare de tot..
am fugit dintr-o relatie care s-a terminat cu batai (eh, iubire navalnica si lipsa de maturitate la vremea aia !) intr-un compromis calm si credeam eu, stabil..
dar cum ziceam pe undeva aici, compromisurile isi cer plata pana la urma..
asa ca, am platit iar acum numar maruntisul care mi-a mai ramas.. asta-i tot


raskolnikov

  • Vizitator
Răspuns: Recunosterea singuratatii
« Răspuns #47 : Vineri, 02 Aprilie 2010, 22:12 »
Tu ai vrea sa o copiezi pe Maura. Chiar ti-ar sta la indemana, dar numai prin eternul exercitiu copy_paste. Chiar ti-o fi asa de greu sa o iei si pe prietena ta si sa mai puneti din cand in cand mana si pe o carte? Pana cand nu veti face asta nu va mai bag in seama, reveniti pe Unica, unde inteleg ca s-au posta comentarii noi asupra subiectului "orgasme virtuale". Sau virtuoase? Sau virtuoaze? Zi-ne pe_juma, "DEMI"!

Primeste-le, Doamne Dumnezeule, si pe pacatoasele astea doua...


marcutza

  • Vizitator
Răspuns: Recunosterea singuratatii
« Răspuns #48 : Vineri, 02 Aprilie 2010, 22:13 »
@raskolnikov !!!! :'(

pe_jumate

  • Vizitator
Răspuns: Recunosterea singuratatii
« Răspuns #49 : Sâmbătă, 03 Aprilie 2010, 15:53 »
intalnirea de 10 ani de la terminarea liceului.. demult tare.. imi aduc aminte ca am venit pentru asta urgent cu trenul de la un curs de calificare pentru muncitori categoria a 6-a spre a 7-a (sau ceva asa) de la Sinaia, unde predam desen tehnic pe intelesul maselor (hehe!), mi-am pus rochia de matase de la cununia civila, ca oricum nici unul din colegii de liceu nu fusese chemat la nunta mea cea grabita, cu compromisul, stiti voi, asa ca nu ar fi facut legatura cu faptul ca nu aveam decat acea rochie in afara de cea de mireasa pe care nu o mai puteam purta oricum niciunde ..  mergea deci, rochia mea plisata, facuta la Casa Venus undeva pe langa  strada Eforie.. la Piatra Neamt, acasa, adica .. am cumparat in fuga, in seara precedenta un pardesiu,  gri inchis si prea lung, deh!, singurul model din galantarul magazinului Unic, pentru ca nu vroiam sa merg doar cu rochia si sa isi dea careva seama ca nu aveam nici macar pardesiu.. si.. i-am ascultat.. care, ce facuse in ultimii 10 ani.. cativa emigrasera prin lume, geniul clasei la matematica murise de cancer la plamani, cel mai mare adonis al generatiei noastre isi pierduse viata intr-un accident de masina, se cresteau copii inca prin camine de nefamilisti, spalandu-i in cate un lighean sau o cratitza de zacusca, nimeni nu avea inca avere, nici masini, doar sperante ascunse si siguranta ca in imediatul viitor toate au sa vina... masa si dansul la Durau, fain, da, dar nu ne-au apropiat cu adevarat.. orgoliile noastre rotunde se ciocneau unele de altele si chiar daca simulam apropierea, aveam in bagajelul personal de la piept cate un colt de invidie, poate o rosatura de ciuda.. dar muulta speranta.. (va urma imediat, ca ecranul asta nu ma lasa sa scriu mai multe)

pe_jumate

  • Vizitator
Răspuns: Recunosterea singuratatii
« Răspuns #50 : Sâmbătă, 03 Aprilie 2010, 16:10 »
intalnirea de 20 de ani de la terminarea liceului.. multi cu masini foarte bune, super-increzatori in ei insisi..  si mai multi colegi imprastiati prin lume, veniti cu doar o seara inainte de pe marile aeroporturi, parfumuri bune, haine mai frumoase, orgoliile ceva mai calme, diriginta purtand un sirag facut din martisoarele primite de-a lungul anilor de liceu de la noi toti, o colega pe care au podidit-o lacrimile cand a spus ca in ultimii 10 ani in viata ei nu s-a intamplat nimic.. moment induiosator peste care noi si orgoliile aferente am trecut repede, masa la un restaurant din oras, si nici o alta excursie.. fonduri mai putine la organizare, probabil.. am descoperit abia atunci ca cineva, dan, ma iubise in tacere in liceu, imi scrisese chiar o carticica, si ca ma pretuia.. mi-a spus asta acolo, printre lume, cand eu eram ocupata sa ii spun fostului meu coleg de cartier, sandu, cu care faceam pe vremuri drumul dus-intors pe jos in fiecare zi, ca el fusese primul baiat pe care l-am iubit eu cu adevarat.. sandu a trecut peste stirea asta cam cum asculti la radio ca incepe programul de insamantari la fasolea cu bobul cret, iar iubirea mea pentru el, zbarcita cum era, s-a stafidit definitiv.. dar masinile tari cu care venisera stapanii lor, aduse special pana la poarta liceului, la vedere, straluceau in soarele de mai..

pe_jumate

  • Vizitator
Răspuns: Recunosterea singuratatii
« Răspuns #51 : Sâmbătă, 03 Aprilie 2010, 16:24 »
intalnirea de 30 de ani.. nu i-am mai recunoscut pe cei mai multi.. se ingrasasera, chelisera, parca erau alte persoane.. diriginta era usor senila, profesorul de muzica se apucase sa se lupte in justitie pentru niste prune care ii cadeau in curte, sau ceva la fel de prostesc, profesorul de matematica isi parasise nevasta si se casatorise cu o pushtoaica de varsta fetei lui, o parte din colegi fusesera fortati sa isi inchida afacerile, masinile erau mai putine si mai altfel, dar era .. o caldura calma si o blandete a tuturor pentru toti ceilalti.. orgoliile s-au dus la culcare iar asta a facut din seara aia cea mai grozava petrecere din toate ..

am primit acum cateva minute un telefon de la dan, cel cu iubirea secreta despre care habar nu aveam.. desi nu planificasem sa plec din bucuresti, ma duc plina de entuziasm inapoi la obarsie cu o satisfactie incredibila.. am sa asortez calmul varstei cu ceva duiosie si amintiri, ca merg cu cerul asta albastru, nu?

sarbatori fericite tuturor, pe unde puteti! Paste Luminat!

Offline capsuna

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 724
Răspuns: Recunosterea singuratatii
« Răspuns #52 : Sâmbătă, 03 Aprilie 2010, 16:32 »
Oooo, petrcere frumoasa jumatatico! Sa ne povestesti cum ai petrecut la Piatra Neamt. Drum bun!

Offline anamama13

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 1227
Răspuns: Recunosterea singuratatii
« Răspuns #53 : Sâmbătă, 03 Aprilie 2010, 16:45 »
jumatatico, pleci la Piatra Neamt .... mi-e tare dor de el... offf... te rog saluta-l in numele meu si poate soptesti o lacrima in numele meu amintirii unchiului meu drag... daca se poate... multumesc si sa vii sanatoasa... te asteptam cu drag, eu cel putin, si-ti doresc o noapte Luminata si Paste Fericit... fie sa-ti implinesti visele cu sanatate....

Soarele va rasari si maine ! Totul este sa poti rezista pana atunci....

pe_jumate

  • Vizitator
Răspuns: Recunosterea singuratatii
« Răspuns #54 : Sâmbătă, 03 Aprilie 2010, 16:51 »
multumesc mult de tot, draga anutza si capshunica!
va doresc si eu o sarbatoare tihnita si plina de emotie!
sa auzim numai de bine!

Sarbatori fericite la toata lumea!

marcutza

  • Vizitator
Răspuns: Recunosterea singuratatii
« Răspuns #55 : Sâmbătă, 03 Aprilie 2010, 16:53 »
multumim @pe_jumate, sa te intorci cu bine aici, Sarbatori Pascale pline de lumina, caldura si intelegere ! drum bun !

Offline silvia

  • Newbie
  • *
  • Mesaje postate: 1
Răspuns: Recunosterea singuratatii
« Răspuns #56 : Duminică, 04 Aprilie 2010, 07:19 »
Sarbatori fericite !

Offline hana

  • Newbie
  • *
  • Mesaje postate: 43
  • Unde esti Iubire?
Răspuns: Recunosterea singuratatii
« Răspuns #57 : Duminică, 04 Aprilie 2010, 10:52 »
Nu am vrut sa recunosc singuratatea insa acesta este un adevar pentru mine. Sunt singura nu stiu cum sa depasesc, nu stiu unde sa cunosc alti "singuri", aici cu voi dar tot nu este suficient. Aici doar incurajari si sfaturi, o sa intru mai des poate cine stie.
Avem nevoie de IUBIRE

marcutza

  • Vizitator
Răspuns: Recunosterea singuratatii
« Răspuns #58 : Duminică, 04 Aprilie 2010, 10:59 »
@hana, felicitari pt curajul de a recunoaste singuratatea. acest forum este pt cei singuri, si noi suntem in aceeasi situatie, de aceea ne aflam aici si dupa cum vezi incercam sa iesim si in real. daca citesti topicul SinglesCamp - Bucuresti vei vedea :)
nu te descuraja si priveste cu incredere spre ziua de maine :)

Offline iulielf

  • Jr. Member
  • **
  • Mesaje postate: 91
Răspuns: Recunosterea singuratatii
« Răspuns #59 : Duminică, 04 Aprilie 2010, 17:57 »
   @Hana, daca te ajuta cu ceva, poti sa ma cauti pe yahoo mess. Ma vei gasi cu acelasi nume. Sper sa reusesc sa-ti spun cum e, intr-adevar, sa fii singur. Tu spui ca esti singura? Raspunde-mi si mie la urmatoarele intrebari:
- Ai copii langa tine?
- Ai parinti la care te mai duci din cand in cand?
- Ai frati sau surori cu care te mai vezi sau cu care mai conversezi?
- Ai amici, prieteni sau prietene?
- Ai colegi sau colege de serviciu?

   Daca macar la una din intrebarile astea ai raspuns DA, esti norocoasa. De ce? Eu sunt in aceeasi situatie ca tine, adica singur dar, spre deosebire de tine, eu nu am nici un DA la intrebarile anterioare. Deci, acum, cat de singura te mai consideri ?