textul de mai jos pare o gluma... dar as zice ca este mai curand o provocare. o provocare pentru parinti si pentru felul cum isi inteleg sau nu copiii!
Tatal intra in camera fetitei si pe patul gol gaseste o scrisoare. Gandindu-se la ce e mai rau, deschide scrisoarea si citeste:
Tati draga, imi pare foarte rau, dar trebuie sa iti spun ca am plecat de acasa cu noul meu prieten. Am gasit dragostea adevarata. Sa vezi ce chipes e, cu tatuaje si piercinguri si motocicleta aceea imensa.
Dar tati, asta nu e tot: am ramas, in sfarsit, insarcinata si Abdul spune ca vom trai fericiti in rulota lui, in mijlocul padurii. Vrea multi copii si asta visez si eu. Si pentru ca am aflat ca marijuana nu este deloc daunatoare, am hotarat sa o cultivam pentru noi si prietenii nostri, sa aiba cand raman fara cocaina si extasy.
Intre timp, sper sa se descopere tratamentul pentru SIDA, pentru ca Abdul sa se simta mai bine. Sa stii, tati ca merita asta. Tati, nu te ingrijora, am deja 15 ani si pot avea grija de mine. In plus, Abdul stie sa ma sfatuiasca, doar are 44 de ani: m-a sfatuit si sa imi schimb religia (la islamism, desigur).
Sper sa te vizitez curand, ca sa iti poti cunoaste nepotii.
Fetita ta.
P.S.: Te-am pacalit! Sunt la vecina. Voiam doar sa iti arat ca sunt lucruri mai rele in viata decat carnetul de note de pe birou. Te iubesc!
