Legat de subiectul mai larg al scopului in aceasta viata.
Eu cred ca este un topic foarte important. Si oricat ar vrea secularismul sa protesteze, noi ducem cu noi insine in orice spatiu, privat sau public, propriile perceptii si crezuri asupra vietii si lumii. E o chestiune ce iti defineste identitatea. Crezul este personal, dar nu si privat (nu il poti pastra doar pentru tine). Crezul iti defineste actiunea.
Inainte de a raspunde la intrebarea: Ce profesie ai? orice om raspunde la intrebarea: Cine esti ca om? adica cum iti vezi locul in lume si viata, ce crezi. In primul rand sunt Om, si apoi sunt dascal, carturar, mestesugar, negustor, conducator sau orice altceva.
E trist si e inspaimantator ca statul si societatea pornesc de la premisa ca ordinea celor doua intrebari poate fi inversata. Secularismul contemporan cu incercarea sa de a privatiza religiosul nu e primul experiment de acest fel in istorie. Insa ar trebui sa fie destul de evident ca nu poate decat sa-si ignore sau sa-si ascunda esecul, de obicei prin metode violente.
Toate imperiile istoriei au dorit o remodelare materialista a omului, inversand ordinea de mai sus, dezumanizandu-l si furandu-i personalitatea si identitatea. (Cred ca genocidele secolului 20 si experimentul comunist al reeducarii si al mult anuntatului om nou ar trebui sa fie relevante in acest sens.)
Iata cateva dintre raspunsuri (unele postate anterior pe acest topic):
-Sa-l cunosc si sa-L iubesc pe Dumnezeu
-Sa am o relatie buna cu Dumnezeu
-Sa evoluez, sa cresc
-Sa ma cunosc pe mine insumi
-Sa gasesc/sa cunosc fericirea
-Sa-mi fac un nume bun
-Sa iubesc
-Sa-mi fac viata o poveste interesanta, ce merita sa fie povestita generatii la rand (A good story to be told)
Eu cred ca toate acestea exprima, unele poate mai stangaci, aspecte ale aceluiasi destin:
sa ai o relatie cu Dumnezeu, cu Iubirea, cu Dreptatea, cu Adevarul, cu Libertatea, cu Eternitatea, cu Viata, cu Frumosul, cu Credinta, cu Speranta, cu Inocenta, cu Binele, cu Fericirea, cu Bucuria, cu Lumina, cu Puterea, cu Bogatia spirituala, cu Harul, cu Intelepciunea, cu Pacea, cu Credinciosia, cu Maturitatea spirituala, cu Iertarea, cu Moartea sinelui si Invierea unui om nou. Toate acestea poarta un singur nume: Hristos Iisus.
Sa-L cunosti si sa fii cunoscut de El. Sa-L cunosti si sa te cunosti in Lumina. Sa-ti dea un nume, nu sa-ti faci tu de unul singur; un nume ce nu se poate sterge sau putrezi in sertarele dosite ale istoriei, un nume etern. Sa intri intr-o lume nesupusa efemerului. Sa te lasi condus de Dumnezeu in teserea unei istorii de viata extraordinare, intrucat nu mai traiesti tu, ci El traieste prin tine. Sa nu poti fii cumparat de nimeni cu lucruri ieftine, intrucat apartii Altuia, fiind rascumparat cu un pret incomparabil mai mare. Sa cresti in dragostea autentica. Sa cresti prin incercari si de multe ori esecuri, dar sa fii ridicat de fiecare data de Dumnezeu. Si toate acestea ar fi niste simple idealuri ale unui naiv inconstient, daca n-ai avea promisiunea si suportul Persoanei celei mai de succes din istorie, care a influentat cel mai mult lumea, desi in modul cel mai simplu cu putinta, doar prin simpla Lui venire si prezenta in lume: Iisus Hristos. Si totul se poate doar sa vrei sa ramai in ascultare langa El, chiar daca in singuratate, pentru ca El Insusi nu te lasa singur: esti numai tu cu El.
Convingerea mea este ca randurile de mai jos sunt relevante pentru aflarea sensului vietii in lumea aceasta:
Si sa-L cunosc pe El si puterea invierii Lui si partasia suferintelor Lui, si sa ma fac asemenea cu moartea Lui.
---Epistola catre Filipeni 3:10
Adevarat, adevarat, va spun, ca, daca grauntele de grîu, care a cazut pe pamînt, nu moare, ramîne singur; dar daca moare, aduce multa roada.
Cine îsi iubeste viata, o va pierde; si cine îsi uraste viata în lumea aceasta, o va pastra pentru viata vesnica.
---Evanghelia dupa Ioan 12:24, 25