Forumul celor nou intrati > Prezentare nou intrati
Noi cei vechi ne-am prezentat aici. Fa-o si tu!
Cgabriela:
Mihnea, nu există reteta universal valabila pentru ca nu toti reacționăm la fel. Pe mine m-a ajutat, cand am fost in starea in care esti tu, sa vorbesc cu prietenii, sa-i iert pe cei care mi-au făcut rau si sa ma iert pe mine. Am inteles ca raul nu a fost intenționat, ca astfel de lucruri se intampla si am invatat sa nu mai judec pe nimeni. Am început să mă ocup mai mult de mine, sa merg la sala, sa citesc mult, mi-am schimbat serviciul si nu in ultimul rand m-am înscris intr-o excursie organizată de singlescamp...nu toate odata, procesul dureaza de 4 ani....si eu am trecut prin stări de ura, frustrare, dorinta de razbunare, disperare, credeam ca n-o sa-mi revin vreodata dar mi-am revenit...Si nu regret nimic pentru ca nu pot schimba nimic. Toate experientele prin care am trecut m-au adus unde sunt acum, iar acum sunt bine....
O sa treaca si la tine, te asigur asa cum m-au asigurat si pe mine altii, si daca pot sa ajut cumva, o fac cu placere.
O zi frumoasa!
Mihnea:
Multumesc Cgabriela!
Ma ajuta mult mesajul tau!
Cu siguranta ca o sa treaca, toate trec, nu-i asa?
Dar sa o luam incet: prietenii, care si aia s-au impartit, si-au epuizat arsenalul de incurajari.
Pana la urma e firesc, ei au o familie, au deci, treaba. Nu am mai vorbit cu nimeni de doua zile. E chestia si de vacanta....
Intr-adevar, iertarea este cheia, este divin acest dar.
Pentru inceput ar trebui sa fiu iertat eu de Dumnezeu, caci sa ma iert si eu, pe mine, inca nu pot.
Nu judeca ca sa nu fi judecat!
Problema este doar ca nu stiu cum trec ziua de azi.
Caci cea de maine, nu se stie daca vine, este darul lui Dumnezeu pentru fiecare dintre noi.
Dar, daca totusi vine, maine ma confrunt cu starea de azi. E un cerc vicios....
Credeti-ma va rog, dragi cititori pe forum, ca nu-mi face placere situatia in care ma gasesc.
Si nici sa fac publica asta, dar chiar mi-e rau !
Pentru Teutta36: am patit ca am ramas singur, si nu stiu de capul meu. Pentru ca a fost brusc si nu sunt pregatit. Stiu ca nimeni nu este, dar unii sunt mai putin "ditamai barbatii" decat altii. Deh...
Multumesc tuturor !!!
Cgabriela:
Stiu ca suna a clișeu, dar cand simt ca nu mai pot ma gandesc ca sunt oameni care nu au unde locui si ce mânca, oameni care suferă de boli incurabile sau care chiar nu au pe nimeni....Si atunci ma simt norocoasă pentru ca eu am tot ce le lipseste lor....
Chiar dacă am făcut unele lucruri gresit, nu le mai pot schimba, asa ca singura solutie este sa ma împac cu mine însămi...Am
Trebuie să crezi că Dumnezeu te-a iertat si ca iertarea ta nu este condiționată de a lui.
Si cred ca exista ceva ce iti place sa faci, ceva care sa-ti abată gândurile de la tristețe....
Eu, de exemplu, ma duc la bazin, chiar dacă nu-mi place sa merg singura, merg la teatru sau la film si ies cu prieteni care au copii...copiii sunt o sursa inepuizabilă de veselie....
adda:
Bine ai venit Mihnea, capul sus și chiar daca acum nu te simti bine, o sa vina si zile mai bune. Pana nu simti tu ca trebuie sa te ridici sa mergi mai departe, vorbele de încurajare ale prietenilor nu au efectul dorit.
alexuta:
Mihnea, din pacate sau din fericire, te inteleg, pentru ca am trecut si inca mai trec prin ceva asemanator. Si da, nu conteaza ca esti "ditamai barbatul" sau nu, fiecare simte diferit si face fata diferit situatiilor de genul. Si la mine e mai complicat, insa atunci cand chiar ma simt singura, incerc sa ma tin ocupata facand ceea ce imi place: citesc, fac poze, ma plimb si nu in ultima instanta m-am inscris si aici si incerc sa ma bucur de propria companie, sa ma gandesc la lucruri frumoase. Daca iti permiti, ai putea incerca si la psiholog sau daca nu iti permiti, poti incerca sa scrii intr-un jurnal ceea ce simti si sa citesti carti despre imbunatatirea de sine. Daca vrei iti pot recomanda ceva anume. Din pacate, oricat de greu ar fi, salvarea e intr-adevar in noi. Nu e usor cand nu ai uneltele cu care sa lucrezi cu tine, mai ales daca ajungi sa suferi din lipsa de somn sau sa ai alte probleme. Insa trebuie inceput de undeva si orice ar fi sa nu renunti la tine.
Navigare
[#] Pagina următoare
Du-te la versiunea completă