Excursii si evenimente > Feed-back-uri, impresii, fotografii din excursiile si vacantele noastre
Carnaval Sibiel 7 - 9 martie 2014
wonderland:
Tania, Onix, trimiteti-mi un Hello pe email, eu sunt usor de identificat, ca sa stiu pe ce adresa sa va trimit. Valabil si pentru alte persoane care nu au primit pachetul de poze trimis de mine :bow:
DorinaSimion:
buna wonderland!nici eu nu am primit poze ,
o si excelenta!
DorinaSimion:
--- Citat din: DorinaSimion din Vineri, 14 Martie 2014, 08:01 ---buna wonderland!nici eu nu am primit poze ,
o zi excelenta!
--- Terminare citat ---
guitarman:
Carnavalul,
In fiecare an, cand iarna pleaca
Si-al primaverii iz vine pe val
Un rit pagan traieste chiar si astazi
In prag de Post, se face Carnaval
Cand oamenii se-mbraca in costume
Si poarta masti sub care nu au frici
S-alunge astfel spiritele rele
Croindu-si drum spre-a fi mai fericiti
Unii se-mbraca-n ce-ar fi vrut sa fie
Altii in ce gasesc mai la-ndemana
Chiar daca stiu cu toti ca-s doar iluzii
Ce se vor pierde la apus de Luna
Cum nu exista-n lume intamplare
Toate avand pe undeva un rost
Traim aici cu toti si fiecare
O seara sub al mastii adapost
Facand acum ce nu poti face maine
Cand masca si costumul nu-l mai porti
Caci vei fi tu, cu toate-n vazul lumii
Si insuti tu, sa fii, n-ai sa mai poti
Eu am ales sa fiu un trubadur
Pentru ca asta simt c-am fost odata
Avand doar in chitara bun prieten
Si-n suflet doar un chip frumos de fata
Si langa mine, tandru trubadur
Pasea lasciv Madame de Pompadour
Iar un magician cu-n arlechin
Scotea doar dracusori cu corp felin
Era Romeo cu Julieta lui,
Un gentelman punand jobenu-n cui,
Un cowboy ce trecuse pe la Rio
Nu avea cal, ci doar vacuta Bio
Aveam in jur printese, printi in blugi
Frumoase fete in sari-uri lungi
Si o Domnita-n haine de salon
Dansa cu-n inviat Tutankamon
Ei, ce de lume si ce mai parada
Ceva de povestit si la nepoti
Si-ar trebui aici prea multe strofe
Dac-am dori sa-i amintim pe toti
Unii-au sperat ca-si vor gasi perechea
Ascunsa sub o masca potrivita
Caci nu voiau sa se intoarca-n vechea
Iubire, ce de mult era pierduta
Eram cu totii, dar de fapt tot singuri
Eram doar masti, costume de-mprumut
Era de fapt o veselie trista
Dar si-o speranta pentr-un inceput
Si ce ramane dupa astea toate
M-am intrebat, si-acum raspunsu-l stiu
Doar bucuria ca macar o noapte
Am fost un pic din ce-as fi vrut sa fiu
.
Apoi tot singur am plecat spre casa
Unde nu-i nimeni sa-mi spuna ca exist
Nu stiu de-am fost un trubadur aseara
Sau, am fost doar un clown trist
Azi, am impaturit frumos costumul
Si l-am inapoiat la rostul lui
Punand in el si veselia trista
Pana la anul sa ramana-n cui
Viorel Simionescu, Bucuresti, 14 februarie 2014
Karina:
Sunt profund impresionata de sensibilitatea trubadurului... dar si mai mult de descrierea mastilor, a personajelor, a atmosferei Carnavalului...Un spirit critc, care reuseste sa surprinda cu umor detaliile evenimentului. Cititorul este astfel purtat prin lumea fascinanta a unor epoci apuse si reinviate, intr-o calatorie a cunoasterii de sine...In fond, nu e oare masca ceea ce ne dorim sa fim sau suntem cu adevarat? Multumim pentru poezie! O domnita :)
Navigare
[#] Pagina următoare
Du-te la versiunea completă