Aici se discuta > Subiecte generale
Animale - Pasiune si terapie
micaela:
--- Citat din: Caroline din Marți, 11 Decembrie 2012, 13:50 ---Mica, eu nu ii pun pe unii versus ceilalti. Nici nu ma gandisem sa includ genul Becali aici. Era vorba de nuantele din aceeasi categorie, cea a inteligentei. Ce ai prefera intre un om foarte inteligent, dar simplu (a nu se intelege simplist), pragmatic, direct si fara talente deosebite, si un geniu al manipularii prin cuvinte? Sau intre o persoana care traieste frumos, dar nu stie si nici nu simte nevoia sa vorbeasca despre asta, si un artist al verbalizarii "gandirii pozitive", dar care ignora puterea exemplului? Intre o persoana cu care te simti iubita fara cuvinte si alta care declara asta fara sa stie sa te faca s-o si simti?
Noi romanii suntem in general mai artisti decat altii in a vorbi... vorbe. Si la ce n-o folosit? - cum era bancul. Altii tac si fac (si nu ma refer la facut bani...). Isi fac viata frumoasa, in stilul propriu si personal, si-atat. Sau, cu mai zicea o maxima pe undeva candva pe-aici, cine vorbeste prea mult si prea frumos despre ceva, o face pentru ca acel ceva ii lipseste (dragoste, dar si implinire personala si nu numai).
--- Terminare citat ---
pai credeam ca vorbim de "rasa", nu de inteligenta. :)
daca deviem la inteligenta, eu o asociez automat cu bunul simt, simplitatea si modestia. Fudulia, cum spune si intelepciunea romaneasca, e proprie prostului. ;D
De manipulatori sau "schizoizii" ipocriti care una spun/propavaduiesc si alta fac nici nu vreau sa aud. insa asta nu tine deloc de "rasa" ci de lipsa ei.
he, he, despre graitorul de iubire, slab faptuitor scriem un topic intreg daca vrei. ;D
Da, cred in puterea exemplului, in eficienta faptei, insa cred ca si cuvantul saditor de bine, frumos, intelepciune, claditor de cunoastere si autocunoastere este cel putin la fel de important. Zi tu ca nu-ti folosesc cartile pe care le citesti, de care ai amintit si pe forum.
Si-apoi tu insati si eu insami :) cladim si prin cuvant. Si fara nicio fudulie ;D, e vizibil ca ceea ce transmit verbal schimba moduri de a gandi, in bine, chiar si unor oameni/profesionisti deja formati dar care, din lipsa de timp sau de preocupare, n-au tinut pasul cu schimbarile din domeniu. Pentru mine e o mare bucurie sa constat ca misc lucrurile intr-un sens bun, oricat de putin, oricat de incet, deschizand perspective care apoi se rostogolesc precum bulgarele de zapada, generand actiuni pozitive ale altora. Faptul ca prin cunoastere ii poti ajuta pe ceilalti sa ia decizii mai bune, pentru ei sau pentru comunitate, este un lucru grozav.
Lasam de-o parte vorbaria goala, zornaitoare, care nimic nu are a spune, atat de proprie poporului nos'.
Daca e sa vorbim mult despre ceva.... Let's talk about LOVE. :)
neah, suntem off-topic. ;) ca sa revenim on-topic: ham! ham! ;D
micaela:
neah, sunt obosita. asociez adevarata inteligenta cu modestia, fiindca pe masura ce un om isi largeste orizontul realizeaza cat de putin stapaneste de fapt, cat de putine certitudini poate avea, ce mic, neinsemnat si vulnerabil este...
insa, da, exista si inteligenti fara caracter, cu diverse grade de nocivitate....
janeta:
da` o craciunita patrupeda nu va place ?
Caroline:
Ca sa revenim on topic, let's not talk at all! Ham - ham, si din partea mea. ;D
Povestea Liei mi-a adus aminte de catelusa mea Cora, o frumusete de domnisoara doberman, pe care am adus-o in casa de cand avea doar cateva saptamani... si a crescut odata cu noi, tot liceul, toata facultatea... Nu-i adevarat ca dobermanii sunt agresivi. Cainii sunt asa cum sunt stapanii, daca ii cresti de mici, fiindca invata prin intuitie si imitatie, prin puterea exemplului. ;)
Cand era micuta, s-a imbolnavit de parvoviroza, o boala din care 90% dintre puiuti mor. Venisem acasa de la liceu in weekend si cand am vazut-o, am inlemnit: era piele si os, un cadavru viu, nici macar stralucirea din ochi n-o mai avea. Nu stiu daca am mai simtit vreodata o asemenea durere ca atunci... prima reactie au fost lacrimile... si pe urma a fost o rugaciune. Probabil numai daca as fi avut copii, as mai fi simtit asa ceva. Rugaciunea mi-a fost ascultata si s-a facut bine, mare, si frumoasa. :)
Cora era o delicata. Manca putin si era foarte ascultatoare, puteai vorbi cu ea ca si cu un om, stia ce e voie si ce nu e voie din tonul vocii. Odata, cand viitorul ex-sotul meu era in vizita si nu mai stiu ce reprosuri avea sa-mi faca, a inceput sa-l latre de parca ar fi inteles... Niciodata nu ne-a ros papucii de casa. In schimb, de cate ori ne simtea ca venim acasa, inca de la poarta, cauta papucii prin casa si ni-i aducea la usa... mie, pe ai mei, fratelui meu, pe ai lui, nu-i incurca niciodata.
Ai mei ziceau ca se tranteste pe pat "ca din pod" ca mine. Era neobisnuit de afectuoasa, prefera sa stea langa noi, oricum, oriunde, astfel incat macar cu un centimetru de piele, sa ne atinga. Ne alerga pe dealurile din spatele gradinii, iarna-vara, nu conta. Dupa care, statea toropita langa soba pana i se incingea blana si ii pica nasu' pe labe de somn. Ii placea sa se joace mai ceva decat unei pisici! Cel mai tare era cand "se lupta" cu lumina de la lanterna. ;D
Pe urma... eu m-am maritat si am plecat, fratele meu a ramas la Sibiu, tata s-a imbolnavit la pat... si a trebuit s-o dam la niste rude de la tara. Din ziua aceea, a refuzat sa mai manance si a plans pana a murit...
Mi-as lua oricand un caine, daca as putea sa-mi asum responsabilitatea... adica daca as fi acum la acea "acasa" a mea si as sti ca o sa fiu acolo si peste 10-15 ani. Dar nu stiu... si nu vreau sa mai fac pe nimeni sa sufere.
almi_gabi:
--- Citat din: LiaV din Marți, 11 Decembrie 2012, 17:11 ---.....
Este o responsabilitate sa cresti un caine. Iti iei un angajament in fatza acestei fiinte, care la randu-i iti pune in palme intreaga-i inima, neconditionat. Nu te va certa daca o lasi singura, dar va suferi cat noi nu ne putem imagina!
....
--- Terminare citat ---
--- Citat din: Caroline din Marți, 11 Decembrie 2012, 23:17 ---...
Mi-as lua oricand un caine, daca as putea sa-mi asum responsabilitatea... adica daca as fi acum la acea "acasa" a mea si as sti ca o sa fiu acolo si peste 10-15 ani. Dar nu stiu... si nu vreau sa mai fac pe nimeni sa sufere.
--- Terminare citat ---
Sa stiti ca m-ati pus pe ganduri cu acel catel!! Mai ales ca e un puiut mic si o sa aiba nevoie de multa atentie din partea mea!
Animalele se ataseaza de stapan mai mult decat ne dam noi seama.
Navigare
[#] Pagina următoare
Du-te la versiunea completă