Scrise de noi > Articole turistice

Totul despre Alhambra. Harta. Informatii. Indicatii. Detalii. Fotografii

<< < (4/9) > >>

admin:
Sala Muqarnas - mai este numita si Sala Mocarabes, dar pentru evitarea unei confuzii pe care am sa o explic mai jos, fosesesc prima denumire.

Trebuie sa lamuresc mai intai ce sunt muquarnas-urile. Este o forma curba decorata, folosita in arta islamica. Cel mai des intalnite aici in Alhambra, sunt cele acoperite de mocarabes. La randul lor, sa merg mai departe cu explicarea acestor termeni, mocarabes sunt niste elemente decorative de arta islamica si persica. Personalizeaza in mod deosebit tavanele si zonele inalte ale incaperilor, acolo unde sunt folosite fiind un indiciu clar ca stilul este maur. Sunt de fapt niste stucaturi, in forma de alveola, care creaza senzatia de stalactite. Uneori sunt folosite nu doar ca decoratie efectiva ci si ca elemente de sustinere. Daca „privesti pe sus” o sa vezi mocarabes in multe locuri din Andalusia si Maroc, dar imi amintesc ca am vazut si in Tunisia, insa intr-o forma stilizata si folosite la decorarea tavanelor unor la constructii noi.









Exemple de mocarabes

Palatul Leilor, cel mai spectaculos loc din toata Alhambra, este structurat in jurul a doua nuclee, in doua arii. Prima pe care o sa o vezi este Sala Muqarnas sau Mocarabes; folosita drept vestibul, fiind foarte apropiata de intrarea in palat. Accesul in aceasta incapere se facea prin 3 arce tip stalactite, foarte bogate in decoratii, care lasau prin forma pe care o aveau sa lumineze si sa ventileze camera. Si asigura o vedere spre splendida curte. Numele ii vine de la cupola originala a camerei, tavanul fiind sub forma de arc de cerc.



Se presupune ca era extraordinar de frumos, decoratiile care-l impodobeau fiind mult mai bogate decat cele pe care le vezi azi. Din pacate, explozia de care ti-am mai vorbit, produsa intr-o magazie a palatului, in1590, a distrus structura fragila a decoratiilor si au afectat puternic si structura. Mai tarziu a fost demolat si refacut, dar cu alta structura. lucrarile au fost finalizate in sec XVII-lea, dupa vizita lui Filip V. Cel mai probabil ca sala includea si o toaleta, dar este doar o presupunere.

Vreau sa fac si sa subliniez aici o erata a celor scrise de mai multi autori de bloguri si aparute pe site-uri de prezentare turistica. Datorita elementului decorativ de mocarabes folosit in ambele incaperi, se face o confuzie intre Sala Muqarnas si Sala Abencarrages. Sunt azezate apropiat in Palatul Leilor si pentru ca prima mai este numita si Sala Mocarabes, iar la a doua elementul predominant decorativ si cel care personalizeaza superbul dom este mocarabe, a fost doar un pas pentru crearea confunziei si asta s-a si intamplat. Sunt prezentate cu poza inversata, astfel incat cine consulta respectivele surse, vor fi derutati cand ajung la salile respective. Deci Sala Muqarnas este cea de la intrarea in Palatul Leilor venind din Comares si era un vestibul, are tavanul in forma de arc de cer, iar Sala Abencarrages se intra din Curtea leilor, in partea dreapta fata de cum ai intrat (sau inspre sud ca sa ma refer geografic) si avea rol de camera privata a sultanului, dar unde aveau loc si mici petreceri restranse. Si are o cupola inalta, sub forma de dom.

admin:
Si am ajuns si la momentul culminant al calatoriei prin Alhambra: Curtea cu Lei. Este superlativul arhitectural maur si cea mai insemnata dovada a artei arabe.

Maurii au fost mari artizani dar si mestesugari cu cunostiinte temeinice despre fizica. Fantana cu lei, practic simbolul palatului este un simbol al artei decorative arabe, dar si un exemplu a cunostiintelor pe care acestia le aveau in domeniul hidrofizicii.Sistemul care impingea si conducea apa, creand presiunea necesara functionarii unei fantani arteziene, era unul deosebit de complex. Realizati ca nu exista curent, nu era nici o moara de apa care sa impinga, nici macar una de vant...Totul era dat de forma geometrica si de principul vaselor comunicante.
Cel care a ordonat construirea Palatului Leilor a fost Mohamed V, asta in cea de-a doua perioada de regalitate a sa. A vrut sa faca ceva care sa sintetizeze tot ce avea arta si stiintele arabe mai bun in acea vreme si tot ceea ce este acolo impresioneaza si azi dupa aproape 700 de ani.
Arhitectural vorbind nu este mult diferit de Comares, fiind gandit si construit cam dupa aceleasi principii. Ca de altfel cam toate constructiile arabe de locuit. Asa cum iti mai spuneam, in centru se afla patio, sau curtea interioara, iar de jur imprejur, camere cu diferite destinatii. Multe dintre cladiri aveau pe langa parter si cel putin un etaj.
Superbe sunt coloanele, boltile si arcele, toate decorate armonios si echilibrat. Este un loc pe care mi-e greu sa-l descriu pentru ca este atat de impresionant, incat in momentul in care pasesti inauntru esti de-a dreptul coplesit. Adaug si cateva poze, cu explicatia ca nu reflecta nici a suta parte din ceea ce este acel loc. Te las sa-l descoperi singur...















Curtea cu lei

admin:
Sala  Abencarrages

Dintre cele doua arii rezidentiale care inconjoara Curtea cu lei, camerele amplasate in extremitatea sudica (in dreapta, unitandu-te spre Generalife), inconjoara Sala Abencerrages. Numele acestei incaperi vine de la o legenda din secolul XVI care spune ca pe vremea lui Mohamed al IV-lea, la palat fusese inviatata o familie, Yussuf ben-Serragh, seful unui trib din Africa de nord. Pretextul ar fi fost un banchet care urma sa se tina aici, dar ajunsa in Alhambra, intreaga familie a fost masacrata si chiar in aceasta sala. Prin derivare, s-a ajuns la Abencerrages. Camera principala este ridicata peste nivelul Curtii cu lei, care poate fi vazuta dinauntru, printr-o usa larga, pe care ai ocazia sa o vezi in oroginal. Desi a suferit multe restaurari si conservari, ea a rezistat timpului asa ca a ajuns pana la noi. Platforma centrala a incaperii are in mijloc o fantana arteziana din marmura si este flancata de doua alcovuri (nise sau iatacuri), incadrate de arcuri duble. Mare parte din lucratura in ghips decorativa provine din secolul XVI, ca si partea care acopera soclul. Exceptionala si remarcabila este cupola decorata in stucatura tip stalactite.

admin:
Harem

Impotriva a ceea ce se crede ca era haremul, Haren, cum se numeste in maura, era doar zona intima in care statea sultanul. Nu era ceea ce se vede in filme, un loc in care nevestele sunt tinute separate, sub supravegherea stricta a eunucilor si unde nimeni nu avea acces. Harem era in fapt, doar un loc cald si firesc unui camin familial, asa cum spuneam, o zona intima, in care nu se tineau receptii si nici protocol cu invitati. Acolo isi pierdea sultanul timpul, impreuna cu familia sa. O legenda spune ca Mahomed era adesea vizitat de prietenii apropiati. Intr-una dintre zile, pe cand se juca cu nepotii, un grup de astfel de persoane fidele a trecut de straji, fiind recunoscute ca de-a casei si au patruns pana in harem. Surpriza a fost cand l-au gasit pe marele Mahomed, jucandu-se pe jos cu copiii. Evident ca acest lucru n-a placut sultanului, care a ordonat ca din acel moment zona de harem sa fie intimizata dand acces doar familiei, nimeni altcineva indiferent de gradul de apropiere fata de el, sa nu poata intra acolo. Fiind un loc atat de intim, in imaginatia multora s-au nascut tot felul de povesti si fapte despre ce se petrecea dincolo de garzile personale ale sultanului.
In fapt asa cum explicam, Haremul era o zona, nu anumit o camera. Multi care vin in Alhambra, se intreaba care este haremul, despre care citisera si auzisera atatea. Imaginatia multora este exacerbata si de povestile minunate ale Seherezadei, din 1001 de nopti. Acolo locuiau 3 dintre sotiile sultanului, ce-a de-a patra, „favorita”, traia separat. De remarcat ca acesta era numarul de sotii pe care-l aveau sultanii, deci nu aveau o multime asa cum apare scris in legendele despre viata lor intima.
Ce-a de-a patra sotie, (Isabel de Solis sau cum mai era cunoscuta, Zoraya), locuia cel mai probabil in Torre de la Cautiva (Turnul captivilor). Accesul catre harem se facea printr-un coridor iluminat doar natural, datorita geometriei arcelor de portic, care lasau lumina sa intre. Era invecinat zonei Patio de los Leones. Nu mai poate fi recunoscut azi pentru ca doar patio-ul a ramas, la fel ca si odinioara in mijloc, avand 2 porticuri fiecare cu cate trei arce. Arcul central al porticului estic, lasa acces catre camere haremului. Aceste camere insa nu mai exista, au disparut atunci cand se construia Palatul lui Carlos V, dar se spune ca aratau ca si cele din partea vestica. Peretii patio-ului au fost decorati cu o benzi si foite, pictate in albastru, ocru si negru, iar o friza aplicata, din ipsos cuprindea inscriptii slogan pentru sultan.

admin:
Sala Ajimeces

Sala Ajimeces se numeste asa datorita a doua balcoane gemene care se afla pe peretele nordic, care permit o privire spre gradina. Initial au fost ferestre, dar ulterior s-au transformat in forma pe care o vedem azi. Incaperea este legata de  Sala celor doua surori (Sala de Dos Hermanas) si de Mirador Daraxa. Are o forma rectangulara si este ornata in partea superioara de mocarabes, nu cele originale, ci unele refacute in sec XVI. Peretii sunt acoperiti de stucatura de ipsos cu inscriptii religioase si reprezentari de arme. Una dintre inscriptiile care apar spune: „Glorie si protectie Marelui Abu Abd’ Allah, emirul musulmanilor”

Navigare

[0] Indexul de Mesaje

[#] Pagina următoare

[*] Pagina precedentă