Discutii prin imagini

[micaela]

simpatica imaginea si sunt de acord cu mesajul, pentru cuplurile reusite care trec prin momente de criza. Crizele se gestioneaza, se depasesc si se revine la ce a fost bun inainte.
sunt unele perechi care nu au ce repara. Daca de la inceput a existat o nemultumire cu care unul nu s-a putut impaca, dar a mers inainte 1, 2, 4 ani sau chiar 17, tot sperand ca lucrurile se vor rezolva intr-un fel.... nu prea ai ce repara. n-a fost niciodata suficient de bine. Incerci sa armonizezi sau sa repari o vreme (4 ani nu-i chiar putin; 17 ce sa mai spun...), dar daca vezi ca tot nu merge si ca acea situatie te imbolnaveste, renunti.
si mai e ceva... chiar daca celalalt insista sa mai incerci, exista un moment in care, dupa multa suferinta, un resort interior se rupe si nu mai poti...

[Caroline]

Bine spus!  Da' am acelasi amendament ca si Mica: sa fie (sau macar sa fi fost candva) iubire. Cand un lucru se strica, daca tinem la el, daca e un suvenir drag de departe sau de la cineva drag sau daca pur si simplu ne place, il reparam. Daca acel lucru a intrat in viata noastra aleator, de exemplu ca un cadou de protocol de la colegii de serviciu, pe care nu ni l-am dorit, sau daca l-am cumparat numai ca aveam nevoie de el in casa, fara sa ne placa... atunci nu numai ca nu il reparam daca se strica, dar s-ar putea chiar sa-l cadorisim mai departe bun fiind, numai ca sa nu ne mai lovim de el prin casa. 

[micaela]

da.  mai ales daca atunci cand te lovesti de el prin casa te si doare (nu neaparat fizicu' cat emotionalu').

[Matei]

Bine spus!  Da' am acelasi amendament ca si Mica: sa fie (sau macar sa fi fost candva) iubire. Cand un lucru se strica, daca tinem la el, daca e un suvenir drag de departe sau de la cineva drag sau daca pur si simplu ne place, il reparam. Daca acel lucru a intrat in viata noastra aleator, de exemplu ca un cadou de protocol de la colegii de serviciu, pe care nu ni l-am dorit, sau daca l-am cumparat numai ca aveam nevoie de el in casa, fara sa ne placa... atunci nu numai ca nu il reparam daca se strica, dar s-ar putea chiar sa-l cadorisim mai departe bun fiind, numai ca sa nu ne mai lovim de el prin casa. 

 "macar sa fi fost candva iubire": cred ca am o minte foarte patrata pentru ca nu inteleg cum putem sa intram intr-o relatie in care sa nu fi fost "candva iubire"; si la fel, cum sa acceptam pe cineva in viata noastra in conditiile descrise de tine dupa? va rog sa-mi iertati ignoranta dar vorbim despre persoane nu despre lucruri. 

si mai cred eu -probabil gresesc si-aici- ca nu-ti trebuie foarte mult timp, ani, ca sa-ti dai seama daca te potrivesti cu cineva sau nu sau daca exista iubire sau nu.

 

[micaela]

poti sa-ti dai seama repede ca nu te potrivesti cu cineva, dar cand ai 20 si pic de ani, 0 experienta, te simti comfortabil in iubirea celuilalt, care mai are si calitati pe care nu le prea vezi in jur, tii la el (ca la un frate), ai cititi beletristica care spune ca "iubirea mai vine si in timp", poti sa cazi in capcana iluziei ca "viitorul ve deveni luminos". Si apoi te obisnuiesti cu confortul unei casnicii caldute, ai copii si-ti spui ca nu e cazul sa bagi de seama ca esti nefericit. si mergi inainte...pana cand buba interioara creste si creste... (povestea 1).

poti sa te indragostesti de cineva si sa speri ca va veni o zi cand raul emotional pe care ti-l face va inceta. Desi, in forul tau interior intuiesti/stii ca mecanismul psihologic al celuilalt e croit, poate stricat, intr-un mod ce e foarte putin probabil a se indrepta. Si incerci o vreme, 1 an, doi, patru, dupa care pur si simplu nu mai poti. (povestea 2)

sintetic: poti alege prost, cu capul, tanar si fara minte fiind, sau poti sa te indragostesti de cine nu trebuie si atunci poti tu sa-ti dai seama cat vrei ca nu ti-e potrivit. iaca.
si-acum imi vad de conferintz.

[Matei]

simpatica imaginea si sunt de acord cu mesajul, pentru cuplurile reusite care trec prin momente de criza. Crizele se gestioneaza, se depasesc si se revine la ce a fost bun inainte.
.... Daca de la inceput a existat o nemultumire cu care unul nu s-a putut impaca, dar a mers inainte 1, 2, 4 ani sau chiar 17, tot sperand ca lucrurile se vor rezolva intr-un fel.... nu prea ai ce repara....

daca de la inceput a fost asa,probabil nici nu ar fi trebuit sa existe acel inceput.  si apoi sa mai astepti atata amar de vreme ca sa-ti dai seama de acest lucru, no comment. nu judec pe nimeni, crede-ma, fiecare are motivele lui sa faca sau sa nu faca ceva.  numai ca dupa aceea, traim cu consecintele. care nu sunt decat urmari ale hotararilor noastre nu ale providentei.

[micaela]

absolut. imi asum greseala. intotdeauna am recunoscut ca eu am fost de vina. Am hotarat cu capul, nu cu inima. wrong.

a doua oara, insa, inima a invins capul si iar n-a fost bine.

[Matei]

sintetic: poti alege prost, cu capul, tanar si fara minte fiind, sau poti sa te indragostesti de cine nu trebuie si atunci poti tu sa-ti dai seama cat vrei ca nu ti-e potrivit. iaca.

pai da, astea sunt alegerile noastre, ce sa le facem? traim cu ele si cu ce ne-au lasat. 

[micaela]

daca de la inceput a fost asa,probabil nici nu ar fi trebuit sa existe acel inceput. 

era prietenie, era afectiune din partea mea, iubire din partea lui si destula incompatibilitate. insa auzisem ca "nu exista perfectiune" si ca iubirea mai vine si in timp. Eram un copil imatur. Apoi nu am avut curajul sau motivul pertinent in acceptiunea traditionala sa divortez. acu' ti-e putin masi clar? 
eram imatura.

[Matei]

absolut. imi asum greseala. intotdeauna am recunoscut ca eu am fost de vina. Am hotarat cu capul, nu cu inima. wrong.

a doua oara, insa, inima a invins capul si iar n-a fost bine.

ce ziceai de balanta? pe-aici, pe undeva, chiar de curand! aud?!

data viitoare incearca sa echilibrezi talerele balantei. 

era prietenie, era afectiune din partea mea, iubire din partea lui si destula incompatibilitate. insa auzisem ca "nu exista perfectiune" si ca iubirea mai vine si in timp. Eram un copil imatur. Apoi nu am avut curajul sau motivul pertinent in acceptiunea traditionala sa divortez. acu' ti-e putin masi clar? 
eram imatura.

important este sa fie clar pentru tine: pentru ca aceasta claritate doar pe tine te poate ajuta. pe nimeni altcineva.

[Caroline]

Matei, ai mare dreptate, consecintele le traim singuri, dar nu suntem singurii vinovati... De multe ori (mai ales la 20 de ani, cum zice Mica), suntem un produs al parintilor nostri, in primul rand, dar nu numai... ci si al povestilor, si a poeziei... etc.
De exemplu, eu cand am intrebat-o pe mama daca ar trebui sa ma marit sau nu (eram deja impreuna cu el de 3 ani), nu numai ca nu si-a pus problema ca aceasta intrebare nu ar fi trebuit sa vina din partea mea, daca il iubeam, dar nici macar nu m-a intrebat daca il iubesc... nu era important. Si nici in familiile parintilor nostri nu era importanta iubirea... sau cel putin era tabu, ca vizibila, nu era. Aveam cam aceeasi varsta cu viitorul meu sot, familii asemanatoare, cam acelasi statut social si financiar, acelasi nivel de pregatire si... semanam inclusiv fizic. Si ne si potriveam... cand eram in vacanta. 

Si pe urma, am ales, si eu, exact extrema cealalta... iubire la max, potrivire la max... restul conditiilor prozaice de mai sus: 0.

O Balanta se poate echilibra... dar ai idee cum as putea impaca dualitatea Pestilor, care inoata unui hais altul cea? Ca eu asta ma straduiesc sa devin acum: 2 in 1, da' nici pe fundul baltii, nici pe val... undeva, la mijloc. 

[steliana]

... vorbim despre persoane nu despre lucruri. 

de acord cu matei! 
 in oricare dintre cazuri - lucruri sau persoane - nu am dobandit absolut nimic fara atractie, dar mai ales ... atasament. cum se poate "achiziona" fara necesitate?

[Caroline]

de acord cu matei! 
cum se poate "achiziona" fara necesitate?

Prin compulsie... Ca atunci cand esti stresat si iti cumperi o galetusha de inghetata, in loc de un cornet, chiar daca n-ai nevoie de ea.

[Matei]

Matei, ai mare dreptate, consecintele le traim singuri, dar nu suntem singurii vinovati... De multe ori (mai ales la 20 de ani, cum zice Mica), suntem un produs al parintilor nostri, in primul rand, dar nu numai... ci si al povestilor, si a poeziei... etc.
De exemplu, eu cand am intrebat-o pe mama daca ar trebui sa ma marit sau nu (eram deja impreuna cu el de 3 ani), nu numai ca nu si-a pus problema ca aceasta intrebare nu ar fi trebuit sa vina din partea mea, daca il iubeam, dar nici macar nu m-a intrebat daca il iubesc... nu era important. Si nici in familiile parintilor nostri nu era importanta iubirea... sau cel putin era tabu, ca vizibila, nu era. Aveam cam aceeasi varsta cu viitorul meu sot, familii asemanatoare, cam acelasi statut social si financiar, acelasi nivel de pregatire si... semanam inclusiv fizic. Si ne si potriveam... cand eram in vacanta. 

caro, si eu sunt de acord cu tine, inteleg si circumstantele despre care vorbesti... totusi nu ne ajuta cu nimic daca si celalalt e vinovat.  in momentul de fata, e vorba doar despre mine si despre felul cum imi voi administra de-acum incolo viata.  la ce ma ajuta daca celalalt e vinovat sau nevinovat? cred ca se bate prea multa moneda pe iubire, un anume fel de iubire, ce este, cum este, cum ar trebui sa fie, nu cred ca lucrurile sunt asa de calculate, asa de alb negru.  "mariages are made in heaven" dar traite de oameni pe pamant, adaug eu.  si de cele mai multe ori noi suntem cei care complicam lucrurile, fie pentru ca nu ne dam seama, fie pentru ca suntem -cum ziceai si tu- produsul unor parinti, lecturi, etc.  dar suntem acel produs pana la un moment dat, dupa aceea intervine si autoeducatia noastra, liberul arbitru, trebuie sa ne desprindem, sa incetam sa mai fim produsul altora. s-a terminat ceva? gata, ne ridicam si mergem mai departe.  asa cum putem.  mai taras mai grapis, la un moment dat trebuie sa gasim calea care ni se potriveste. sau care credem noi ca ni se potriveste, pentru ca si-aici exista un anume pericol; si daca n-o gasim, asta este.
curaj!

[Matei]

Prin compulsie... Ca atunci cand esti stresat si iti cumperi o galetusha de inghetata, in loc de un cornet, chiar daca n-ai nevoie de ea.

dar eu nu sunt o inghetata! sunt un om... cum sa mai iei prin compulsie?
 (imi trec niste chestii haioase prin minte dar nu le spun, suntem la momentul serios acum )