Forumul celor nou intrati > Prezentare nou intrati

De ce suntem single ?

<< < (316/417) > >>

admin:
Azi la intoarcerea din excursia din Dambovicioara, am citit ceea ce s-a scris pe acest topic. Un bine venit noilor inscrisi si incurajarea de incredere in grup! Pentru ca de aici trebuie sa incepeti: de la pozitivitate. Daca porniti cu mintea indoita de prea multe intrebari si de temeri, veti sfarsi in a nu participa la evenimentele noastre, la vacantele Singles Camp! Eu pot doar sa va ofer posibilitatea de a participa la astfel de actiuni, asigurandu-va un cadru optim socializarii, filtrand pe cei inscrisi - astfel incat sa nu aveti surpriza intalnirii cu persoane conflictuale sau incompatibile voua si incercand prin prezenta mea sa dau siguranta si incredere ca totul va fi ok. Dar depinde doar de voi sa participati, eu nu pot si nici nu as vrea sa incerc sa va influentez sa o faceti. Cinstit este si aceasta o forma de filtrare a celor inscrisi, pt ca asa cum explicam in prezentarea proiectului, acesta se adreseaza celor comunicativi, deschisi si optimisti. Si as mai adauga: celor care pot evalua, cantari si aprecia ceva care are un istoric. 

Tocmai am ascultat pe cativa dintre cei noi cu care m-am intalnit la Dambovicioara si mi s-a confirmat inca o data ca proiectul acesta se potriveste celor care au o doza mai mare de incredere in ei si in cei din jur, celor care se simt stapani pe capacitatea lor de a dezvolta si a intretine niste relatii de grup. Nu vreau sa-i descurajez prin ce am scris pe cei timizi sau excesiv de precauti, este doar constatarea mea, facand o apreciere a mediei de profil a celor care de regula participa la actiuni.

Sfatuiesc pe cei nou inscrisi, sau pe cei  mai vechi care inca nu au curajul a face pasul in real, sa se gandeasca la doua lucruri: existenta unui istoric, a unei continuitati, participarea cu repetativitate a unor membri mai vechi, este cea mai buna garantie ca ceea ce se intampla aici este ok. Au forumul sa citeasca ce s-a scris, au feed-back-urile actiunilor, au posibilitatea de a afla direct de la cei care au participat, cum a fost. Mai mult decat atat nu stiu daca ar exista ceva pt a determina pe cineva sa participe! Deci incredere!

deli_a:

--- Citat din: Simona56 din Duminică, 25 Noiembrie 2012, 12:09 ---De ce sunt Singura? Sotul meu a decedat in martie 2011. De atunci, nu reusesc sa-mi gasesc "grupul" din care in mod firesc fac parte.

--- Terminare citat ---
Fii bine-venita ! nu esti singura care ai infruntat un astfel de tsunami... dar, dupa ce mi-am luat si eu inima in dinti, am descoperit in SC exact ceea ce imi lipsea, schimburile de energie reciproce cu prietenii din SC sunt exceptionale si mereu, cu fiecare postare care imi merge la suflet (vezi citatul de mai inainte din Coelho postat de Caroline  :kissing:) sau/si dupa fiecare intalnire in real, stiu ca am mai pus o caramida la "reconstructia" mea...bucurandu-i uneori putintel si pe ceilalti...   :)

Simona56:
Delia, Multumesc pentru cuvintele incurajatoare

LiaV:
La fel cum Iubirea este conditia divina, Singuratatea este conditia umana. Si amandoua convietuiesc in buna pace in timp, pentru cei care inteleg miracolul vietii."

Paulo Coelho - "Manuscrisul gasit la Accra"

P.S. Am inceput si terminat de citit cartea aceasta aseara, fiindca nu m-am putut opri. Aici, meritul lui Coelho este doar de a reproduce intr-un limaj contemporan acel manuscris copt gasit la Accra din 1099, manuscris catalogat in aceeasi categorie cu evangheliile apocrife de la Nag Hamadi. E uimitor cat de putin s-a schimbat lumea intr-o mie de ani...  :idiot2:
Daca nu ati citit-o inca, o recomand (cred ca se gaseste in orice librarie Diverta...).
[/quote]

Frumoase citate, Caroline. Multumesc!

Tocmai am terminat si eu de citit 2 carti destul de voluminoase, aparute la Nemira - Ultimul Templier si Salvarea Templierilor de Raymond Khoury. Se vorbeste mult despre astfel de documente vechi, mesajele lor si despre rolul bisericii de-a lungul secolelor.

________________________

Ah! De mult vroiam sa discut cu cineva despre Coelho.
Doar primele carti lui carti mi-au placut. Apoi am vazut un documentar pe Discovery despre el, l-am privit cu atentie, l-am ascultat si parca ceva s-a rupt in mine. Primele carti mi s-au parut originale, pornite din el, din fiinta lui... dar apoi, urmatoarele au capatat acel iz "comercial" de roman ce abunda pe piata de carte.

Eu cred ca atunci cand un scriitor are succes, intervin editorii si/sau impresarii care il preseaza sa scrie si sa scrie inca o carte si inca una... Cititorii asteapta si ei, cer, intreaba... si uite-asa, cred eu, dispare originalitatea. Apare egoul. Mesajul pe care o persoana a dorit initial sa-l transmita semenilor (mesaj obtinut prin trairi proprii, prin cugetari, interiorizari) ajunge sa se repete in carti cu titluri diferite. Devin doar romane, cum spuneam. Este o adaptare la cerintele prezentului. Si sunt convinsa ca Paulo Coelho simte acest lucru... simte diferenta dintre primele carti scrise si acestea de-acum, energia pe care a pus-o in fiecare dintre ele si cat de mult s-a schimbat... sau a fost schimbat de cei din jur.
Am citit mai de mult o carte. Mi-a placut mult. Va trebui sa-mi amintesc care este.
Autoarea ei, cand a vazut ca este coplesita de mesaje si cereri, atunci cand a realizat ca isi pierde identitatea si devine ceea ce altii asteapta sa fie, a "disparut". S-a retras intr-un colt de lume, pt a putea sta cu ea insasi, fara sa mai fie obligata sa priveasca spre exterior si sa se adapteze lui de dragul succesului. Asa, spun eu, se pot scrie carti originale, frumoase, pt suflet.   

Dar ma rog... este doar parerea mea.
Il prefer pe Bach, cu Pescarusul lui :)

Caroline:
Am citit ultimele 6 aparitii de Coelho la noi (m-a impins curiozitatea pentru "valva" din jurul fenomenului...)
Ceea ce spui tu, nu este rezultatul presiunii editurilor... Coelho insusi recunoaste intr-un citat / interviu (nu-mi mai aduc aminte acum unde) ca scriitorul nu trebuie sa fie niciodata sincer. Nu in sensul ca trebuie sa minta, ci trebuie sa-si "traduca" simtirile, valorile si experientele pe limba publicului larg, daca vrea sa aiba un dialog mental cu cititorul, si nu un monolog ermetic.
Scriitura este similara picturii sau artei fotografice - ne invata specialistii: orice sentiment, pentru a ajunge la tinta si a se vinde, trebuie sa respecte anumite tehnici de comunicare astfel incat sa devina inteligibil.
In concluzie, artistii - cred eu - au doua solutii extreme: sa scrie exact ce simt si sa-i inteleaga (vezi "cumpere") o elita foarte restransa sau sa scrie best-seller-e (ceea ce implica mai multa munca cu textul, dar mai putina spontaneitate si autenticitate).
E adevarat, nu orice scriitor renunta la orgoliul propriu de a scrie cum vrea si ce vrea... ca sa vanda.  ;)

Dar ca sa nu fim  :offtopic: , revin: citatul de mai sus nu l-am pus pentru Coelho, ci pentru invataturile copte despre singuratate (intr-o traducere mai exacta, cred ca ar fi trebuit sa fie solitudine, nu singuratate), ca raspuns la "De ce suntem single?"   :)

Navigare

[0] Indexul de Mesaje

[#] Pagina următoare

[*] Pagina precedentă

Du-te la versiunea completă