Filmele 3D de "box-office" si... gustul amar...
Ieri am fost la primul film 3D, film de "succes" (Harry Potter si... nu stiu ce..."), "tirit" acolo de fiica-mea, impotriva vointei mele, si dupa un drum de peste 250km.
Gustul amar lasat de aceasta "aventura" nu a fost sters nici macar de berea amara, consumata pe seara, cind am ajuns acasa, si care parea adevarata "miere", pe linga "experienta" din timpul zilei...
Nu ma consider desteptul pamintului, dar nici batut in cap nu sint, dar astfel de filme, pt mine, par cu adevarat un atentat la inteligenta oricarui om de bun-simt... Nu stiu daca mi-am dezamagit fiica, dar dupa nici o ora n-am mai rezistat sa urmaresc filmul, si am parasit sala. Oricum, ea a ramas in compania unei verisoare, si era prea absorbita de film pt a-i pasa ce se intimpla in jur, si aici e pericolul, cred eu...
Copiilor din ziua de azi, si multor adulti (sala era plina preponderent cu adulti), li se iau ochiii, si mintile, cu "tinichele" stralucitoare, precum triburilor descoperite de colonistii europeni, in secolele trecute... De fapt, copiii si adultii, sint manipulati subliminal prin astfel de "spectacole", li se ofera "valori" artificial create, sau "subiecte" despre care sa discute in viata "reala".
Nu pot sa nu fiu ingrijorat de directia in care unii doresc sa "directioneze" lumea : plafonare, limitare, artificial/virtual, si nu mi-e teama in a folosi chiar un cuvint mai dur... indobitocire...
Inteleg ca traim intr-o societate de consum, unde banul (ne place, sau nu) dicteaza totul, dar asa?...
Sincer, in momentul in care am luat hotarirea sa parasesc sala, nu am putut sa nu trasez o neplacuta paralela, dar justificata, zic eu, intre genul de film vizionat si... manele... Sper sa nu supar pe nimeni, dar vinzarea ambelor "produse", pt mine, se bazeaza pe aceleasi lucruri : ignoranta, naivitate, mediocritate, lipsa sperantei pt mai bun, mai mult, mai de calitate...
Oare incotro ne indreptam?...