Nu sunt maiastra in ale descrierilor si povestirilor, in plus intamplarile de acolo s-au succedat intr-o ordine nefiresc de rapida... Timpul parca s-a comprimat in Cheile Nerei, iar asta nu demonstreaza decat ca tot ce e frumos, din pacate dureaza prea putin. Inca sunt in faza de recapitulare si aranjare pe fisiere a celor petrecute...
Oboseala drumului parcurs pana acolo si inapoi acasa (14 ore dus si 16 ore intors), a fost compensata de frumusetea si incarcatura emotionala a unor locuri care nu mi-a fost dat s-o mai traiesc pana acum. Natura salbatica, in care, slava Domnului, omul si civilizatia inca nu si-au pus amprenta in mod distructiv, ...peisaje absolut mirifice, in care mi-ar fi placut sa zabovesc mai mult, dar din pacate timpul nu ne permitea...
Cuvintele nu sunt suficient de cuprinzatoare pentru a reda cele vazute si traite acolo, iar sintagma "colt de rai", credeti-ma pe cuvant, este cat se poate de reala si adevarata...
La fel ca pe Ceahlau, am avut surpriza de a cunoaste persoane absolut minunate, pe care sper sa le reintalnesc cat mai curand.
Gazdele noastre au fost perfecte: binevoitoare, atente si rabdatoare la toate pretentiile pe care le-am ridicat. Ghidul a fost mai mult decat tolerant cu o diversitate atat de mare de temperamente (lucru deloc usor!
), si-a indeplinit cu succes greaua misiune de a ne conduce pe un traseu total necunoscut, chiar si pentru el, si de a ne readuce inapoi la baza, cu toate partile componente la noi, si pe deplin satisfacuti de cele vazute si intalnite.
As descrie aceasta experienta numita "Cheile Nerei" in cateva cuvinte care spun totul: provocare, splendoare, uimire, satisfactie deplina...
Va imbratisez cu mult drag pe toti si sper sa ne reintalnim cat mai curand.
Dupa ce-mi mai revin din incantare si oboseala sau din oboseala incantatoare in care ma gasesc la ora asta, voi trimite si eu poze.
Astept si eu poze de la voi, pe adresa de email:
lauramihalache35@yahoo.comP.S. Draga mea "leoaica" Tatiana.
In aparatul tau foto erau niste poze unice cu mine, infatisandu-ma cocotata la inaltime, pe cablurile unei punti din lemn avand scandurile lipsa, care demonstrau cutezanta de care am dat dovada in excursia asta.
Daca nu mai ai acele poze, va trebui sa ne reintoarcem in Cheile Nerei, sa-mi faci altele, pentru ca oricum ai devenit experta in catarari pe stanci, treceri prin apa, sarituri si incalecari de trunchiuri de copaci si alte obstacole iesite in cale...
Neli, e extraordinar ce am primit de la tine.
Poate n-ar strica sa pui si aici ceva asemanator,... poate nu cu fetele noastre atat de vizibile, sa se bucure si altii de minunile vazute si sa inteleaga toata lumea ce grozavi si temerari am fost, cei care ne-am incumetat sa parcurgem asa un traseu
