Single sau in cuplu?

[steliana]

4ever..... recunoaşte ce ţi se cuvine...

[anamama13]

[carmentoma]

carmen, eu nu am citit "secretul"...

te rog, poti enumera cateva din lucrurile care ti-au placut ca principii de viata din carte cat sa inteleg si eu putin din ea?

multumesc anticipat

     Cea mai importanta idee este ca viitorul nostru depinde de gandurile pe care le-am avut si le avem: gandind pozitiv atragem lucruri bune in viata noastra si invers! Si asta este transpus pe capitole in fiecare particica a vietii: sanatate, relatii, bani, etc! Cam asta ar fi in cateva cuvinte Marele Secret, care mie una mi-a schimbat viata de la temelii! In bine!

[Ayouni]

the secret

[pe_jumate]

multumesc, carmen si ayouni!

[anamama13]

[steliana]

minune între minuni....

[adria]

niciodata nu m-am gandit ca o sa fiu singura, nici nu mi-am dorit, dar, iata ca s-a intamplat
si s-a intamplat cu atat de multi ani in urma, ca stau sa ma gandesc daca am fost cu cineva vreodata
nu imi place sa fiu singura, nu e firea mea, as vrea sa am cui impartasi bucuriile si necazurile, cui da o parte din grijile ce le port pe umeri,as vrea sa ma simt, macar din cand in cand, rasfatata si as vrea sa fac multe alte lucruri impreuna cu cineva
nu sunt impotriva persoanelor singure, dar cred din toata fiinta mea ca viata trebuie traita in doi
am avut sansa de a avea o viata in doi fericita si cred ca-mi este teama de a nu avea parte de altceva
vorba cuiva de pe forum, te obisnuiesti asa de mult cu tine singura, incat ai impresia ca asta este normalitatea
si astfel, anii trec, trec..... si se duc

[Cristaly]

Adria, te inteleg perfect, aceleasi cuvinte le pot spune si eu.
Doar ca sunt lucruri care nu depind de noi.

[adria]

draga cristaly,
stiu ca ai dreptate, dar nici acum, dupa atatia ani, nu pot sa nu ma intreb uneori: de ce s-a intamplat asa? de ce mie mi s-a intamplat?
putea sa se intample oricui, nu mie
sunt egoista, stiu, dar nu ma pot abtine cateodata

[Saturnianul]

@Cristaly, sunt lucruri care nu depind de noi. Dar le putem face pe cele care depind de noi Si de multe ori nu le facem de teama sa nu le facem in van. Si cu gindul asta in minte, ne piere curajul. De ce este asa? De ce avem aceasta teama (sau e comoditate, mai degraba?) nu am reusit sa-mi explic inca.

@adria, cit din ceea ce zicem noi ca este obisnuinta cu singuratatea ascunde de fapt un soi de resemnare? Resemnare izvorita din teama? Ai incercat vreodata sa faci o evaluare obiectva? S-ar putea sa te sperie cit de "calai" suntem cu noi insine

[adria]

am spus, saturniene, ca sunt cam egoista
nu m-am resemnat, daca e sa se intample, se va intampla, numai ca acum gandesc ceva mai mult ca acum 20 si ceva de ani
stiu exact cum sunt, dar, nu cred ca m-as schimba
cel putin asa gandesc acum

[carmentoma]

am spus, saturniene, ca sunt cam egoista
nu m-am resemnat, daca e sa se intample, se va intampla, numai ca acum gandesc ceva mai mult ca acum 20 si ceva de ani
stiu exact cum sunt, dar, nu cred ca m-as schimba
cel putin asa gandesc acum

Adria, sunt sigura ca ce e al tau, e pus deoparte, cum se zice! Deocamdata esti prea prinsa im a-ti duce pana la capat rolul de mama, care inca nu si-a vazut puii luindu-si zborul, cu toate "tentativele" lor de independenta, de care ai vorbit! Cand ei vor avea viata lor, total sau partial independenta de a ta, va fi cu totul altfel! Abia atunci vei avea timp si tu de tine! Nu mai e mult! Esti o femeie deosebita si meriti tot ce e mai bun in viata!

[silviu]

eu n-as vrea sa am timp de mine abia cand puii isi vor lua zborul. s-ar putea ca ei sa-si ia zborul cand voi merge-n baston, si-atunci "ce-i al meu si pus deoparte" e posibil sa fie decedata  

[carmentoma]

eu n-as vrea sa am timp de mine abia cand puii isi vor lua zborul. s-ar putea ca ei sa-si ia zborul cand voi merge-n baston, si-atunci "ce-i al meu si pus deoparte" e posibil sa fie decedata  

Ai sa fii uimit cate se pot intampla atunci cand nu mai speri la o schimbare radicala in viata ta! Never say never! Si nu am spus eu asta, ci au trait-o multi inaintea mea! Si pentru a intelege ceea ce i-am scris adriei, ar trebui sa fii cumva in "pelea" noastra! Ea cu siguranta imi da dreptate! Si stie ca viata noastra actuala e doar o reflexie a vietii lor! Copiii nostri raman copiii nostri pana plecam!