Scrise de noi > Articolele noastre
Tristetea pomului insingurat
Lila:
Cine poate uita perioada copilariei ? Cine ar putea uita cele mai frumoase clipe ale ei petrecute la casa bunicilor , cu mirosul de lemn uscat si bunatatile preparate de bunica , cu tovarasii de joaca ( eram o fire mai baietoasa pe vremea aceea ) impreuna cu care bateam mingea pe ulita sau petreceam ore in sir discutand seara , in amurg ? Pozele , suvenirurile sau chiar si cele mai marunte lucruri care imi amintesc de acestea imi starnesc o puternica emotie , pe care , fiind o fire mai emotiva , de multe ori nu mi-o pot stapani . Ce vremuri ....
adria:
stiti ce ma doare cel mai mult? ca cei doi copii ai mei n-au avut parte de vacante la bunici
bunicii lor stau in bucuresti, iar vacantele lor au fost numai intre betoane
n-au alergat pe campuri, nu au stat pe grapa in timp ce calul tragea, nu au fost dupa apa la sabar pt sapunul bunicii, nu s-au jucat in tarana, desculti, n-au mancat rosii direct din vrej,
n-au facut baie in apa nu tocai curata a sabarului, n-au avut libertatea de fi de dimineata si pana seara afara.....
sunt atatea amintiri din perioada copilariei mele ce nu le-as da pt nimic in lume
gabrel:
Si noi precum copacii
gabrel:
Si noi precum copacii
Saturnianul:
@gabrel, nu toti copacii sunt singuri. Unii s-au adunat in... paduri. Si noi, precum ei... ;)
Navigare
[#] Pagina următoare
Du-te la versiunea completă