Nu stiu daca aici era cel mai nimerit sa postez asta, dar nu am avut alta idee! Sper sa nu supar pe nimeni si acum!
"Originea numelor de cartiere din Bucuresti
Balta Alba - Aici se afla o groapa de var unde in vremea lui Caragea se topeau cadavrele ciumatilor. Cand ploua, locul devenea o balta. Alba.
Baneasa - Nevasta banului. In cazul de fata, ea era nevasta banului Dimitrie Ghica.
Berceni - Francisc Rakoczi al II-lea pleaca la turci (nici el, nici turcii nu se intelegeau cu Habsburgii, iar asta ii facea prieteni). La fel procedeaza si o parte din apropiatii lui Rakoczi. Mai exact, o ceata de husari condusi de groful Miklos Bercsenyi. Nu stiu daca au stat doar ca sa-si traga sufletul ori s-au oprit de tot, cert este ca, undeva la sud de Bucuresti, husarii Berceni au luat o pauza.
Colentina - Probabil e doar o legenda (asemanatoare cu legenda numelui Bucurestilor). Astfel, Colentina vine de la "colea-n-tina" - cu referire la locul baltit unde Matei Basarab i-ar fi urlat pe turci intr-o batalie. O vreme s-a numit si "Olintina".
Cotroceni - Numele ii vine de la "a cotroci", "cei care "cotrocesc". Un vechi regionalism care inseamna "a cotrobai", "a scotoci", "a scormoni".
Crangasi - Etimologia este evidenta. Candva aici era o prelungire din Codrul Vlasiei - un crang. Aici traiau, normal, crangasii.
Damaroaia - aceasta mosie parcelata a apartinut boieroaicei Maria Damaris.
Dealul Spirii - Dupa numele doctorului Spiridon Kristofi (de i se mai zicea si "Spirea"), care a ridicat in 1765 pe Dealul lupestilor o biserica (Spirea Veche).
Dristor - vine de la breasla piuarilor care si-au avut satul in aceasta parte a Bucurestilor. Asezarea mesterilor piuari care se numeau "darstari", "darsta" fiind piua din piatra folosita la fabricarea postavului si dimiei. Piuarii fabricau "darste" si pentru sutele de mori de pe cursul Dambovitei, care timp de sute de ani au fost prezente cotidiene, de mare relevanta economica pentru targul Bucurestilor.
Drumul Taberei - Tudor Vladimirescu intrand in Bucuresti pe la vest in anul 1821, isi aseaza aici tabara de panduri.
Ferentari - paradoxal, Ferentariul are cea mai rafinata origine a numelui: vine din latina (!!!!) "Ferentarius" - Soldat din infanteria usoara a legiunilor romane. Dupa unele opinii, aici s-ar fi aflat campul de exercitii al ferentarilor din oastea lui Mihai Viteazul.
Floreasca - dupa numele boierilor care au stapanit locurile respective: Florestii.
Ghencea - Din turca vine. Pe vremea fanariotilor, Ghenci-aga era seful arnautilor din garda domneasca. Aici s-a ridicat o biserica. Biserica era a Ghencei.
Giulesti - O proprietate boiereasca: a Julestilor.
Lipscani - din slava - Lipsk, Lipsko ("locul cu tei"). Acest "loc cu tei" este Leipzig (Lipsca). Negustorii veniti in Bucuresti cu lucruri aduse de la targul din Leipzig se numeau, evident, Lipscani.
Militari - In secolul 19 aici era zona de instructie militara, probabil si o garnizoana. O vreme a functionat aici "Pirotehnia Armatei".
Pantelimon - isi ia numele dupa Manastirea Sf. Pantelimon. In greaca "pan" inseamna "tot" si "eleimon" inseamna mila. Panteleimon = cel milostiv, intreg-milostivul.
Rahova - Aici e simplu. Numele e relativ nou si vine de la Calea Rahovei una dintre cele cinci artere botezate in secolul 19 spre aducere aminte a Razboiului de Independenta: Calea Grivitei, Calea Plevnei, Calea Rahovei, Calea Victoriei si Calea Dorobantilor.
Salajan - Un nume si mai nou. Nu vine de la Salaj, ci vine de la Leon Szilaghi cunoscut si sub numele de Leontin Salajan.
Titan - isi ia numele de la fabrica de ciment "Titan" construita la inceputul secolului XX.
Vitan - De la D. Papazoglu aflam ce-i ala un vitan: "In ocolul orasului, spre nord, este campia Vitanului, unde vitele orasenilor isi aveau pasciunea".
Mai aflati cate ceva despre Bucuresti...
1. Bucurestiul este a 6-a capitala ca marime din UE.
2. Cea mai veche gara in Bucuresti este Filaret.
3. Primul drum din Bucuresti a fost Drumul de Lemn, astazi Calea Victoriei. Calea Victoriei era pavata cu trunchiuri de copaci.
4. Primele omnibuze cu cai au fost inaugurate in Bucuresti in 1840, fiind printre primele orase din Europa care aveau astfel de mijloace de transport.
5. Cimitirul Bellu era locul preferat al hotilor de caciuli de blana. Stateau cocotati pe zid si le pescuiau din capul doamnelor cu o sfoara si un carlig de pescuit. Apoi le vindeau in parcul Tineretului.
6. Intrarea hotelului Novotel este fatada fostului Teatru National. In timpul celui de-al doilea razboi mondial, mai exact in 26 august 1944, s-a urmarit de catre aviatia germana distrugerea Palatului Telefoanelor, bomba insa a ratat tinta si a cazut pe Teatrul National.
7. Denumirea veche a parcului Cismigiu era balta lui Dura Negutatorul, dar in 1779 Alexandru Ipsilanti pentru a organiza mai bine aprovizionarea cu apa a orasului porunceste sa se construiasca o cismea spre iesirea Ştirbei Voda de astazi.
8. Numele strazii Lipscani provine de la orasul Leipzig din Germania, lucru ce aminteste de viata comerciala extrem de dinamica a Valahiei.
9. Orasul Bucuresti este desemnat capitala a Tarii Romanesti in 1659 de catre domnitorul Gheorghe Ghica.
10. Intre 1798 si 1831, populatia Bucurestiului se dubleaza. Recensamantul din 1798 numara putin peste 30 mii de locuitori, in timp ce 33 de ani mai tarziu se ajunge la 60.587 locuitori. Intre 1948 si 1992 populatia Bucurestiului a sporit cu peste 1 milion de locuitori, de la 1.025.000 la 2.067.000. La ultimul recensamant, numarul de locuitori ai orasului a fost 1.929.000.
11. Peste 20 de biserici si asezaminte monahale au fost distruse, partial sau total, in perioada comunismului. Dintre cele mai vechi amintim: Biserica Crangasi (1564), Biserica Alba- Postavari (1568), Manastirea Mihai Voda (1591) si altele.
12. Bucurestiul este infratit cu 9 orase din intreaga lume. Cele mai importante sunt Beijing, Atlanta, Budapesta sau Hanovra.
13. Palatul Telefoanelor din Bucuresti a fost construit intre 1929-1934 in stilul zgarie-norilor americani si a fost pana in anii ‘70 cea mai inalta cladire din Bucuresti.
14. Unul dintre cele mai cunoscute preparate culinare romanesti – mititeii – au fost inventați la sfarsitul secolului al XIX-lea de Iordache Ionescu, proprietarul restaurantului supranumit “La o idee”, care se afla pe strada Covaci. Numele le-a fost dat de ziaristul, pamfletarul si umoristul N.T. Orasanu, care a compus lista de bucate intr-un mod original, painea numind-o “o abodanta”, gheata – “crema de Siberia”, scobitoarea – “o baioneta”, tuica – “o idee”. Carnatii mici au fost numiti “mititei”, atunci cand, fiindca se terminasera matele pentru carnati, Ionescu a folosit doar carnea amestecata cu bicarbonat de sodiu, facand carnati mai mici si fara invelis. Acestia au fost un succes!"
Sursa: un mesaj primit de la Raskolnikov pe mail!
