Imi impusesem sa nu abordez teme sau subiecte care tin de religie si politica. Dar sambata am ajuns atat de revoltat acasa, incat nu m-am putut abtine sa nu scriu despre un nou obiecei cleric, ce bantuie prin lacasurile de cult din Romania: acela de formalism religios, de mimare a actului bisericesc.
Intotdeauna am privit ocupatia de preot insotita neaparat de un har pe care acela care face legatura intre noi si Dumnezeu trebuie sa-l aiba. Ca nu este acelasi lucru sa slujesti pe Dumnezeu, cu a avea o ocupatie laica.
Sunt ortodox, n-as putea spune chiar practicant , mai degraba respect traditia religioasa in care m-am nascut. De fapt sunt un ecumenic pt ca nu m-am sfiit niciodata sa ma inchin intr-o biserica evenghelica, catolica sau sa intru intr-o moschee. Sunt foarte tolerant in ceea ce priveste orice cult religios, atata timp cat nu intervine brutal si modificator in sufletele oamenilor, denaturand ideea de credinta.
Am respectat toate sarbatorile crestine si am urmat toate datinile religiei ortodoxe. Nu
m-a interesat niciodata, sub aspectul participarii, alta religie. Deci pot spune ca sunt fidel aceleia in care m-am nascut, adica cea ortodoxa. Asta nu este o spovedanie, ci o introducere.
Nu merg la biserica decat cu ocaziile marilor momente ale vietii sau de sarbatori. In rest foarte rar si asta doar intamplator. Sambata am ajuns la Catedrala Sibiu, cu vreo cincisprezece minute inainte de ora la care era programat un ceremonial de amintire a tatalui sotiei mele, un om exceptional, de care ma leaga o placuta amintire. Patruns odata in lacas, totul s-a petrecut fulgerator si halucinant. Un asa zis preot, Streza (constat ca neamul asta a monopolizat Mitropolia lui Saguna), intr-o batjocora a actului bisericesc, a inceput ceremonialul asa ca de unul singur, bolborosind si inganand ceva care ar fi trebuit sa fie o slujba, cu grimase de om plictisit si grabit. Pana ca cei invitati la parastas sa soseasca, el deja isi si indesase in geanta pantecoasa colacii si vinul de pe masa, lasandu-ne pe toti, consternati in fata altarului. Din respect pentru amintirea socrului meu m-am abtinut sa nu-l opresc si sa-i recomand schimbarea profesiei. Pentru ca oameni din astia si care constat ca sunt tot mai multi in clerul ortodox, nu au ce cauta ca slujitori ai domnului, intr-o biserica.
Un alt individ parca pe calapodul preotului, cred ca era epitropul, ne zorea sa terminam cu impartitul colacilor si a colivei, pentru ca urmeaza un botez si trebuie eliberat coltul acela de la iesire. Catedrala era chiar goala, in afara de noi care eram vreo treizeci de persoane, doar o familie nevoiasa cu un copil ce plangea si cativa cersetori intrati de frig inauntru, mai erau in sala mare, de aceea nu prea intelegeam furia si isteria slugii zglobii. M-am dumirit apoi cand slujba de botez s-a tinut chiar in acel colt, la iesirea din Catedrala. De ce acolo, cand zona de altar era goala, era sambata, si nimeni in catedrala? Simplu, pentru ca in mintea „slujitorului domnului” lacasul este impartit in cvartale functie de importanta sociala a enoriasilor. Iar familia aceea, neinsotita de nimeni era „clasificata si repartizata” in colt, de „fata bisericeasca”.
Pana am adunat cutiile si paharele ramase de la pomana se terminase si botezul, cu acelasi formalism si plictiseala a preotului. O fatza tampa, buhaita de pomeni si parastase, imobila pe toata perioada slujbei; dar cu un licar de om multumit atunci cand si-a strecurat banutii primiti pe sub poalele hainei...
Atata lehamite mi-a facut totul, incat mi-am promis o reevaluare a religiei pe care o am. Pentru ca nu este prima data cand sunt complet dezamagit: acum cateva luni mitropolitul, tot un „Streza”, se juca „de-a uite popa nu e popa”, starnind revolta satenilor din Sibiel, pana intracolo incat in disperare acestia au pus lacatul pe biserica. Si stiiti care a fost reactia unui lacheu al mitropolitului atunci cand enoriasii au facut un apel pt readucerea parintelui Munteanu? Arogant, superior si sigur pe el, le-a recomandat satenilor sa deschida usile bisericii, sa primeasca preotul trimis de mitropolie, ca altfel vor trebui sa treaca cu totii la un alt cult...