Silviu, exact in acest moment ma gandeam sa dau ca exemplu liderii de secte sinucigase, ca proba ca acest "limbaj" al carismei se poate invata si mima... in ce scop, tine de fiecare.
Insa cele mai autentice raspunsuri le primim atunci cand nu facem din asta o tehnica de manipulare, ci oferim
a fond perdu. De exemplu, saptamana trecuta eram in sala de asteptare la stoma si mai era o batranica, cu care am intrat in vorba aproape fara sa vreau (nu ma caracterizeaza sa fiu asa "vorbareata" pe direct ca si in scris). La un moment dat, mi-a spus ca sunt frumoasa
si mi-a oferit locul la rand in fata ei, ca ea astepta pe cineva... nici prin cap nu-mi trecuse!
Pe de alta parte, recunosc ca, atunci cand am nevoie sa obtin ceva (de la elevi, de exemplu, sau de la oricine altcineva), ma folosesc de tehnicile invatate la cursurile de training. Am folosit "carisma" si ca sa obtin finantari pe proiecte, fata de persoane fata de care nu "simteam" nimic... a mers si-atunci. Acum am devenit mai selectiva, consider carisma un dar si ma straduiesc sa nu ma folosesc de el decat atunci cand e musai sa o fac, pentru o cauza buna.
P.S. Ar mai fi o categorie de "carismatici": aia care sunt suficient de bolnavi psihic ca sa "transmita" elucubratiile proprii la fel de veridic ca pe un adevar real. Paranoicii sunt unii dintre ei si cred ca aici se incadra Hitler.
