Soungoula – „Păcală” din SeychellesDacă am fi trăit acum o sută sau două sute de ani într-un sat din Seychelles, seara ar fi arătat cu totul altfel decât astăzi. Nu exista televiziune, nu exista internet, inn multe locuri nu exista nici măcar lumină electrică. După apus, oamenii se adunau în jurul unei lămpi sau al focului, iar cineva începea să spună o poveste. Copiii ascultau, adulții râdeau, iar într-un moment sau altul apărea aproape inevitabil un personaj pe care toată lumea îl cunoștea: Soungoula, micul păianjen, siret, obraznic, uneori mincinos. Aproape întotdeauna pus pe păcăleli. Și suficient de inteligent încât să-i învingă pe cei mult mai puternici decât el.
Dacă ar trebui să-l comparăm cu un personaj cunoscut nouă, românilor, probabil cel mai apropiat ar fi Păcală. Numai că Păcală din Seychelles este...un păianjen.De ce tocmai un păianjen? În poveștile tradiționale, Soungoula nu este important pentru că ar fi puternic, dimpotrivă, este mic.
În jurul lui apar animale mult mai impresionante: maimuțe, broaște țestoase, păsări sau alte creaturi. Dar Soungoula are ceva ce ceilalți nu au: mintea. El observă, așteaptă, ii lasă pe ceilalți să creadă că sunt mai puternici. Apoi găsește o modalitate de a-i păcăli.
Uneori pentru a obține mâncare, alteori pentru a scăpa dintr-o situație periculoasă si uneori pur și simplu pentru plăcerea de a demonstra că este mai isteț. De aceea copiii îl adorau.
Soungoula este o poveste mult mai raspandita, pentru că păianjenul nu s-a născut, de fapt, în Seychelles. Pentru a-i găsi originile trebuie să traversăm Oceanul Indian si apoi continentul african. În numeroase culturi din Africa de Vest există de secole povești despre un păianjen șiret. Cel mai cunoscut dintre aceste personaje este Anansi, provenit din tradițiile populației Akan din Africa de Vest.
Anansi este mic, inteligent și capabil să-i păcălească pe cei puternici. Sună cunoscut? Nu este întâmplător. În timpul perioadei sclaviei, oamenii luați din Africa nu au venit în insulele Oceanului Indian doar cu ceea ce puteau purta. Au adus ceva ce nimeni nu le putea lua: poveștile.
Primii coloniști permanenți au sosit în Seychelles în 1770. Împreună cu europenii au fost aduși și africani înrobiți. Mai târziu au sosit oameni din alte regiuni ale Africii și Oceanului Indian. Din amestecul acestor populații avea să se formeze treptat cultura creolă seychelleză. Și odată cu oamenii au călătorit poveștile. Numai că o poveste nu rămâne niciodată exact la fel atunci când călătorește. Personajele își schimbă numele. apar alte animale, alte plante.
Pădurea africană devine pădure tropicală seychelleză. Iar păianjenul șiret capătă aici un alt nume: Soungoula.
Există numeroase variante ale poveștilor lui Soungoula, pentru că ele au circulat multă vreme pe cale orală. Într-una dintre ele, Soungoula se întâlnește cu maimuța. Maimuța este mai mare, mai puternică si, firește, este convinsă că un păianjen nu reprezintă niciun pericol pentru ea. Numai că Soungoula nu încearcă niciodată să câștige prin forță, iși folosește adversarul, il face să creadă ceva, il trimite într-o direcție greșită, ii exploatează lăcomia sau mândria. Iar în final, cel puternic descoperă că a fost păcălit de cel mai mic personaj din poveste. Copiii râd, iar adulții înțeleg mesajul.
Poveștile cu tricks-teri – personajele șirete din folclor – nu sunt simple povești amuzante, ele apar foarte des în societăți în care oamenii obișnuiți nu au multă putere. Dacă nu îl poți învinge pe cel puternic prin forță...o poti face prin inteligență.
Dacă nu poți spune direct ceea ce gândești...poți spune printr-o poveste. În loc să vorbești despre un stăpân lacom, povestești despre un animal lacom. În loc să vorbești despre un om puternic și prost, povestești despre un animal mare și prost. Iar toată lumea înțelege, fără ca nimeni să spună lucrurile direct.
Soungoula nu este însă un erou perfect, nu este întotdeauna „băiatul bun”. Uneori este egoist, uneori minte, uneori îi păcălește pe alții fără să existe un motiv prea nobil, uneori planurile îi ies alteori tocmai șiretenia lui îl bagă în necaz.
Este un personaj imperfect, exact ca Păcală. Râdem de cei pe care îi păcălește, dar uneori râdem și de el.
Ce mi se pare extraordinar este drumul parcurs de acest mic păianjen imaginar. Probabil că strămoșii poveștilor sale au fost spuse cândva în Africa, apoi oamenii au fost luați de acolo și transportați peste ocean, au ajuns pe insule pe care nu le mai văzuseră niciodată si într-o seară, poate în fața unei colibe de pe Mahé cineva a spus din nou povestea păianjenului.
Copiii au ascultat-o, au crescut, au spus-o copiilor lor. Aceștia au schimbat câte ceva, au adăugat alte personaje, alte întâmplări, alte glume. Generație după generație, pPână când povestea africană a devenit o poveste din Seychelles.
Soungoula trăiește mai departe. Astăzi Seychelles este o țară modernă, dar Soungoula nu a dispărut. Personajul face parte din patrimoniul cultural creol al insulelor. Poveștile tradiționale sunt păstrate în cărți, în proiecte culturale și în memoria oamenilor. Istoria se află și în lucrurile pe care oamenii obișnuiți le spuneau copiilor înainte de culcare: in cântece, in glume, in proverbe, in povești.
Soungoula, micul șmecher al Seychellesului, personajul care a traversat simbolic continente și oceane, care a supraviețuit sclaviei, colonialismului și trecerii timpului, care nu avea nici sabie, nici corabie, nici avere. Avea doar inteligența sii poate tocmai acesta este motivul pentru care a supraviețuit tuturor.
Pentru că în lumea poveștilor, ca și în viață...nu întotdeauna cel mai puternic câștigă. Uneori câștigă cel care știe să gândească.
