Coco de Mer – fructul interzis din Grădina EdenuluiPeste câteva zile urmează sa plec cu un grup mare și sper foarte fain, in Seychelles. Printre locurile in care ajungem in incursiunile noastre se afla și insula Praslin. O sa intram un pic pentru panorame și explicații în Vallée de Mai, una dintre cele mai extraordinare păduri de palmieri de pe planetă.
Atat de interesanta incat cu 150 de ani în urmă, un general britanic care a ajuns aici si privind pădurea a exclamat: "Grădina Edenului nu fusese în Mesopotamia, ci aici in Seychelles, iar fructul interzis al Evei era... Coco de Mer, nuca venită din "adâncul oceanului".
Povestea începe însă cu mult înainte ca europenii să cunoască Seychelles. Timp de secole, pe țărmurile Oceanului Indian – în Maldive, India și în alte regiuni – oamenii găseau niște nuci uriașe aduse de mare. Uneori cântăreau peste 15 kilograme. Nimeni nu știa de unde veneau, nu fusese văzut ce anume le producea, asa ca oamenii și-au explicat singuri: "trebuie să existe un copac pe fundul mării". Si așa s-a născut numele de coco de mer – nuca de mare.
Au început să apară povești despre păduri misterioase aflate sub Oceanul Indian, unde creșteau palmieri uriași ale căror fructe se desprindeau și ajungeau apoi la suprafață. Cum nucile erau foarte rare au devenit obiecte extrem de prețioase. Suverani și colecționari doreau să le aibă, iar în anumite regiuni li se atribuiau chiar proprietăți magice. Nimeni nu bănuia că adevărata lor casă era un mic grup de insule pierdute în Oceanul Indian.
Secretul era în Seychelles. Când europenii au început să exploreze mai atent arhipelagul Seychelles în secolul al XVIII-lea, misterul a fost în cele din urmă rezolvat. Exista un palmier care creștea în mod natural pe insula Praslin și pe mica insulă Curieuse.
Acest palmier a fost numit s catalogat, acum il întâlnim sub numele științific de Lodoicea maldivica. Este unul dintre cei mai spectaculoși palmieri din lume.
Dar ceea ce avea să-i fascineze pe oameni nu era doar dimensiunea fructului, ci forma lui, pentru ca seamănă cu trupul unei femei. Privită dintr-o anumită direcție, seamănă izbitor cu șoldurile, coapsele și pelvisul unei femei.
Coco de Mer produce cea mai mare sămânță din lumea vegetală. Exista palmieri masculi și palmieri feminini separați. Cel feminin produce uriașa nucă, pe cand cel masculin dezvoltă o inflorescență lungă, cilindrică, a cărei formă a alimentat inevitabil imaginația oamenilor.
Din această combinație avea să se nască una dintre cele mai frumoase și ciudate legende din Seychelles.
Ce se întâmplă în Vallée de Mai în nopțile cu furtună? Vechile povești locale spuneau că palmierii Coco de Mer nu sunt întotdeauna atât de nemișcați precum par. În anumite nopți, atunci când vântul puternic trece prin pădure și furtunile tropicale acoperă insula Praslin, palmierii masculi își smulg rădăcinile din pământ. Și pornesc prin pădure cautând palmierii feminini. Undeva, în întunericul din Vallée de Mai, cei doi se întâlnesc și se împerechează. Nimeni însă nu trebuie să vadă acest lucru. Pentru că legenda avertizează că omul care surprinde întâlnirea palmierilor nu va supraviețui pentru a povesti ceea ce a văzut.
Era o explicație cat se poate de romantat pentru un mister pe care oamenii nu îl înțelegeau: cum se reproduce un copac atât de straniu? Astăzi știm, evident, că palmierii nu pleacă nicăieri, dar când te afli sub coroanele uriașe din Vallée de Mai și auzi frunzele lovindu-se una de alta deasupra ta, legenda nu mai pare chiar atât de greu de imaginat.
În anul 1881, în Seychelles a sosit unul dintre cele mai cunoscute personaje ale Imperiului Britanic: generalul Charles George Gordon.Un om neobișnuit. Militar, aventurier, profund religios și pasionat de interpretarea Bibliei. Câțiva ani mai târziu avea să devină celebru în întreaga lume drept Gordon of Khartoum, după moartea sa dramatică în Sudan.
Dar înainte de Khartoum, Gordon a ajuns în Seychelles si a vizitat Praslin. Când a intrat în pădurea de palmieri, ceea ce a văzut l-a impresionat atât de profund încât a început să construiască o teorie. Pentru el, Vallée de Mai nu era pur și simplu o pădure tropicală ci ceva mult mai important: era Grădina Edenului.
Gordon a încercat să interpreteze geografia Seychelles prin textele biblice. Praslin ar fi fost locul unde trăiseră Adam și Eva, iar Vallée de Mai ar fi fost grădina descrisă în Cartea Genezei. Mai rămânea însă o întrebare: dacă acesta era Edenul...care fusese fructul interzis? Răspunsul se afla chiar in fata lui: Coco de Mer. Pentru Gordon, forma feminină a fructului nu putea fi întâmplătoare. A mers chiar mai departe și a asociat palmierul masculin și cel feminin cu simbolismul biblic al creației și sexualității.
Teoria lui nu are, bineînțeles, fundament istoric sau biblic acceptat, dar povestea a rămas si aproape un secol și jumătate mai târziu, încă este spusă vizitatorilor care ajung în Praslin.
Vallée de Mai este astăzi înscrisă în Patrimoniul Mondial UNESCO. Pădurea păstrează o parte extraordinară din vegetația străveche a Seychellesului, iar UNESCO o descrie drept un exemplu remarcabil al evoluției biologice pe insule izolate. Aici cresc mii de palmieri Coco de Mer, unii ajungând la aproximativ 30 de metri înălțime. Frunzele pot avea dimensiuni uriașe, iar fructul are nevoie de mai mulți ani pentru a ajunge la maturitate.
În interior se dezvoltă cea mai mare sămânță cunoscută din regnul vegetal. Este o specie care există în stare naturală numai aici, într-un colț minuscul al planetei.
Când vom ajunge în Vallée de Mai merită să nu vedem locul doar ca pe încă o oprire turistică. Ridicați privirea spre coroanele palmierilor, priviți enormele frunze care aproape ascund cerul, ascultați zgomotul lor și imaginați-vă oamenii de acum câteva secole găsind pe plajele Oceanului Indian niște nuci uriașe fără să știe de unde provin.
Ei și-au imaginat o pădure pe fundul mării, iar localnicii - palmieri care se întâlnesc noaptea în secret. Iar un general britanic a venit aici, a privit aceeași pădure și a fost convins că descoperise Paradisul pierdut al lui Adam și Eva.
