Excursii si evenimente > Feed-back-uri, impresii, fotografii din excursiile si vacantele noastre
Descopera Filipine, intr-o calatorie epica. 6 - 18 ianuarie 2025
admin:
Gata de drum: incheiat bagajele, pregatit documentele, incalzit masina :), pus mintea pe "ganduri bune". :dance: Eu maine la amiaza plec spre Bucuresti, am sa innoptez acolo, pentru a evita orice risc de a nu ajunge la timp, la aeroport. Asta chiar daca avem zborul doar seara.
Sper ca toti ati aplicat corect pe eTravel si aveti QR codul.
Maine seara la 21:50 ar trebui sa se deschida check in-ul online, dar este posibil sa intampinam din nou probleme tehnice. La ultimele grupuri am avut repetata aceasta situatie. Deci nu va speriati daca vedeti ca nu se poate face check in online, pentru ca este doar ceva tehnic. Il facem pe aeroport, la front desk, atunci cand predam si bagajele.
La Manila se anunta maxime de 31 de grade si minime de 25. Deci cald...
In schimb la Banaue, faptul ca suntem in munte si ca nordul Luzonului este afectat acum de un muson, vremea arata cu minime de 15 grade noaptea si maxime de 18 ziua. Cu ceva ploi...din pacate poate chiar mai multe. :-[
Deci nu uitati de pelerina, de pantofi in care sa nu va udati prea tare, sa nu alunece. Poate insa avem noroc si nu avem nevoie de pelerina...
Drum bun pana la Bucuresti, sa ne vedem cu bine pe aeroport.
admin:
Am revenit de ceva vreme in tara, insa nu am avut vreme sa scriu cate ceva pe aici. O s-o fac la revenirea din Aruba, atunci o sa am mai mult timp la dispozitie. Celor cu care am fost in calatorie deja le-am scris despre cum am vazut si simtit eu aceasta calatorie, le-am transmis si fotografiile facute de mine. Mi-am dorit ca de fiecare data dupa o excursie sa ofer o amintire "vizuala", care sa ajute la fixarea unor momente din calatorie.
Pe foarte-foarte scurt, urmand sa revin peste doua saptamani cu imagini si descrieri, va spun celorlalti de aici, ca pentru mine cel mai frumos, impresionant si interesant loc din aceasta calatorie a fost Banaue, terasele cu orezarii din creierul muntilor. Absolut fantastic ce au facut omuletii aceia, ce munca gigantica de a construi si intretine asa ceva. Din pacate acest loc nu va mai fi in programul excursiei de anul viitor, pentru ca mi-e teama de ploaie, de frustrarea care poate sa apara, ca dupa ce zbori, mergi 5 ore cu autocarul si apoi cobori inca 9, sa dai acolo de ploaie. Este o zona umeda, in care riscul de ploaie chiar si in sezonul uscat este destul de mare. Am pus in balanta costurile, efortul, timpul si riscul si pe cealalta parte sansa de a vedea ceva uimitor, una dintre cele 10 minuni ale lumii moderne. Si chiar daca v-ati fi dorit sa ajungeti si voi acolo, eu ca organizator nu mai vreau sa-mi iau inca o data riscul de a merge pana acolo si a nu vedea nimic.
Cateva imagini care o sa ramana ca amintire a acelei zile ne neuitat. Toata noaptea plouase cu galeata, pentru ca dimineata sa stea si chiar sa iasa un pic de soare. 5 ore de treking prin orezarie si o masa inedita luata la un localnic.
cristinah:
Mulțumesc frumos, Gigi.
Să ajung în Filipine a fost un vis împlinit pentru mine, la fel cu acea călătorie minunată în Patagonia. Copilul din mine, fascinat de oamenii aceia din vechime care se suiau pe o corăbioară și porneau așa, spre necunoscut,a fost pe deplin mulțumit să ajungă cu avioane, într-o zi și-o noapte(pe loc cu “picioare lungi”🤣)acolo unde lui Magellan i-au trebuit luni de zile și de unde el (spre deosebire de mine) nici nu s-a mai întors acasă,din cauză de doubleLapu.
Îmi plac mult locurile cu povești în spate și vizita în acest arhipelag a fost minunată din acest punct de vedere. Pădurile de mangrove din Palawan m-au dus la Teleenciclopediile pe care le urmăream fascinată în copilărie.
Sunt foarte recunoscătoare pentru ziua minunată petrecută la Banaue, frumusețea acelor locuri e aproape de nedescris(poate că aș fi fost dispusă,chiar,să fac un traseu mai lung,dar a fost,oricum, foarte bine așa cum a fost).Și da, nu pot decât să fiu decât foarte recunoscătoare pentru înseninarea aceea matinală bruscă, după noaptea complet nedormită în care am ascultat cum turna ploaia.
Am compensat, cumva, cu ghinionul de la Underground River, dar ne-am revenit repede,pentru că mie,acea călătorie cu bărcuța pe râu,în pădurea de mangrove, în liniște, mi-a plăcut mult, mult, și m-a făcut să dau deoparte dezamăgirea.Ne-am bucurat apoi de micile mimoze,de flori,de plaja superbă din golf, de pădure, fluturi, de fructele din piață…a fost o zi foarte frumoasă. Eu am hălăduit 7 zile din zori și până seara în parcuri naturale din Tanzania, în mașini de teren, pe drumuri neasfaltate, fără a avea certitudinea că vom vedea toate animalele “celebre” din acele zone.Le-am văzut din plin dar,la începutul expdiției,exact asta ne-au spus ghizii:că nu ne pot garanta nimic,suntem în natură și la dispoziția ei.
La Bohol a fost totul minunat,de la un capăt la altul:cazarea,plaja,romul,stelele de mare,veselia,crabii.Minicroaziera pe râu,cu masă,muzică,dans,a fost o uriașă și minunată surpriză.
Tot copilul din mine, fascinat de oamenii mării, a adunat în memoria retinei splendida reflectare în apă, în apus, a bărcuțelor filipineze (tip țânțar🤣).
Eu nu am fost la Arlington, dar mi-e de-ajuns că am văzut acel cimitir american din Manila,care s-a lăsat cu un mare nod în gât și multe întrebări despre alcătuirea acestei lumi.
Mi-au plăcut mult oamenii (inclusiv ghizii), faptul că nu au fost (încă) contaminați de metehnele celor care beneficiază de mult timp de turismul în masă:veseli,îndatoritori,discreți.
A fost frumos, Gigi.Grupul de fete GigiParty a fost minunat.
Navigare
Du-te la versiunea completă