Arhiva > Arhiva
Eminescu: Luceafarul poeziei romanesti sau nationalist?
Saturnianul:
Manfred: În fiecare om există un pic din germenul distrugerii, la raskolnikov e prezent într-o doză mai mare. Acest lucru nu e neapărat un defect, ba chiar de multe ori e o calitate, pentru că nu poţi construi ceva cu adevărat nou fără să distrugi în prealabil
Imi pare rau Manfred, dar a distruge o idee nu are nimic de-a face cu jignirile sau atacurile la persoana, uneori fara motiv. Poti distruge o idee in mod inteligent si sa ai sutinatori chiar. Daca stii cum sa o faci ;) Si te mai contrazic cu ceva: poti construi fara sa distrugi. La fel, daca stii cum sa o faci. Cu ciomagul lovim inca din primele momente cind am coborit din copaci, nu tine de evolutie, ci de instinctul de supravietuire si aparare. Si, in ce ma priveste, instinctele nu reprezinta o calitate decit fix in aceste situatii :)
Iar in ce ma priveste, daca alternativa calmului o reprezinta nervii intinsi la maxim pina aproape de punctul limita, atunci prefer calmul. Mie nu-mi plac extremele, sunt adeptul echilibrului dar daca sunt obligat sa aleg intre doua extreme, aleg calmul.
Insusi faptul ca o persoana poate ajunge in centrul atentiei altora doar prin agresivitate (simulata sau nu, n-are importanta) fie numai verbala imi ridica niste semne de intrebare si ma intristeaza. De ce? Faceti un zapping pe la teve si vedeti ce tip de evenimente si personaje sunt "sub lupa" si suscita interesul. Nu mai este un fenomen izolat din pacate.
In fine, cred ca am prea multe pretentii de la specia umana in ansamblul ei. Inca suntem primitivi moral si spiritual (a nu se intelege religios, va rog). Mai avem de evoluat. Mult!
Si asta e primul si ultimul offtopic pe acest subiect. De Eminescu nu am ce spune, imi plac unele poezii ale sale si cam atit. Viata si activitatea sa jurnalistica nu m-a interesat si nici nu ma intereseaza. Stiu, sunt un proscris. Hit me! ;D
Ayouni:
Dar ce zgomot se aude ? Bâzâit ca de albine ?
Toti se uitã cu mirare si nu stiu de unde vine,
Pânã vãd pãinjenisul între tufe ca un pod,
Peste care trece'n zgomot o multime de norod.
Trec furnici ducând în gurã de fãinã marii saci,
Ca sã coacã pentru nuntã si plãcinte si colaci ;
Si albinele-aduc miere, aduc colb mãrunt de aur,
Ca cercei din el sã facã cariul, care-i mester faur.
Iatã vine nunta'ntreagã - vornicel i-un greierel,
Îi sar purici înainte cu potcoave de otel ;
În vesmânt de catifele, un bondar rotund în pântec
Somnoros pe nas ca popii glasuieste'ncet un cântec ;
O cojitã de alunã trag locuste, podu-l scutur,
Cu musteata rãsucitã sede'n ea un mire flutur ;
Fluturi multi, de multe neamuri, vin în urma lui un lant,
Toti cu inime usoare, toti sãgalnici si berbanti.
Vin tântarii lãutarii, gândãceii, cãrãbusii,
Iar mireasa vioricã i-astepta'ndãrãtul usii.
Ayouni:
S'apoi... cine stie de este mai bine
A fi sau a nu fi..., dar stie oricine
Ca ceea ce nu e, nu simte dureri,
Si multe dureri-s, putine placeri.
A fi? Nebunie si trista si goala;
Urechea te minte si ochiul te'nseala;
Ce-un secol ne zice ceilalti o deszic.
Decât un vis sarbad, mai bine nimic.
Vad vise'ntrupate gonind dupa vise,
Pan' dau în morminte ce-asteapta deschise,
Si nu stiu gandirea-mi în ce sa o sting:
Sa rad ca nebunii? Sa-i blestem? Sa-i plang?
capsuna:
Ayouni ne rasfeti in seara aceasta :)
Manfred:
@saturnian
Nu e nevoie să te scuzi pentru că n-ai fost complet off topic. Mai exact în prima parte cînd m-ai citat pe mine. Hi, hi, glumesc! :)
Probabil e vina mea că n-am reuşit să comunic mai bine.
Cînd am zis că nu poţi construi ceva cu adevărat nou fără să distrugi în prealabil, nu mă refeream la conflictele puerile dintre oamenii mari de pe acest forum ci la modul neconvenţional, poate pentru unii şocant, în care o anumită persoană (nu spun care!) a scris despre Eminescu. Nu a făcut acest lucru pentru a-l denigra sau pentru a-l contesta în vreun fel aşa cum mai cred încă mulţi (poate pe bună dreptate, pentru că n-am ajuns la capătul "serialului"), ci pentru a sparge tiparele îmbîcsite din minţile noastre, tipare despre care s-a discutat pe acest topic. Deci era o “distrugere controlată” în scopul mai bunei cunoaşteri a poetului dar şi a omului Eminescu.
Ai perfectă dreptate cînd spui că se poate construi şi fără a distruge dar asta e valabil cînd o faci pe un teren viran iar minţile noastre nu (mai) sînt un teren viran. Mă rog, cel puţin nu ale cititorilor acestui forum. :)
Cu toţii avem tot felul de idei preconcepute din varii motive.
Şi uite că topicul despre Eminescu a avut succes, dovadă numărul mare de accesări.
Reacţiile au fost diferite, interesante. Mi-au plăcut toate mesajele, dar am să citez (fără permisiunea autoarei, uups!) în această seară unul care mi-a plăcut prin sobrietatea şi eleganţa lui.
Privitor la postarile care zici că ti-au intins nervii la maxim, te rog să dai un click acolo unde scrie "Raportează acest text unui moderator" să vedem despre ce e vorba. Am sa-ţi răspund pe PM să nu fim off topic sau mai rău, să mai pornim vreun flame! :)
Si acum mesajul primit de la Eugenia110
"Eu am lucrat intr-un cu totul alt domeniu de activitate decit cel care l-ar putea avea ca subiect de discutie pe Eminescu; avem printre noi multe cadre didactice care ar putea sustine niste pareri pertinente in acest topic. Nu l-am iubit pe Eminescu in mod special, desi cunosteam in intregime zeci de poezii, inclusiv Luceafarul, firea mea pragmatica si realista, cu ginduri si sentimente mai putin siropoase, refuzind sa accepte prea aproape de suflet versurile lui de dragoste. De asemenea, nationalismul lui usor exaltat si extremist mi s-a parut putin cam afisat, cam ca la o parada, pentru ca dadea bine printre tinerii literati ai vremii. Expresiile lui, redate de dumneavoastra anterior sint inca de actualitate; dar nu ati pomenit nimic de faptul ca Eminescu considera religia un instrument de asuprire, de potolire a maselor prin promisiunea unei vieti de apoi in care, celor ce vor indura azi, le va fi bine atunci. Tot ce am scris acum sint gindurile mele, necitite in alta parte, nu m-am mai intilnit cu Eminescu din anii de scoala, scriu din amintiri. Pe Eminescu l-am vazut de multe ori ca pe un propovaduitor al comunismului, instigind la cai care sa duca la egalitate sociala. Si mai am si alte pareri pe care nu cred ca e bine sa le expun, nefiind sigura de corectitudinea lor. In acest moment, ma intreb unde a disparut "raskolnikov", mi-as dori sa se intoarca si "sa ma faca praf" cu parerile lui bine documentate si pertinente. Am vorbit ca o nepriceputa in domeniu, parerile mele despre marele Eminescu sint ale unei simple cititoare . "
Navigare
[#] Pagina următoare
Du-te la versiunea completă