Am plecat din Bucuresti pe o ploaie marunta, rece, un inceput nu tocmai bun pentru vacanta... Vedeam ingrijorare si dezamagire, plus intrebarile aferente referitoare la vreme... Stiam prognoza dar, ca mereu, aveam increderea ca se va indrepta vremea, ploile vin dar mai si pleaca.. Motiv pentru care le-am cerut sa nu mai rosteasca cuvantul cu pricina, sa ne concentram pe locurile si obiectivele faine pe care urma sa le vedem...
Si, intr-adevar, la Horezu a stat ploaia. Am vizitat atelierului vestitului olar Mihai Biscu, care se incapataneaza sa duca traditia mai departe urmand tehnicile si motivele mostenite din generatie in generatie. Ceramica adevarata, traditionala, in care regasesti emotii, trairi. O ceramica imperfecta daca o compari cu cea chinezeasca, de import, care iti ia ochii prin culorile vii si totusi aceasta ceramica simpla, cu motive neregulate, te cucereste. Este ceva ce nu se poate explica.
Apoi, pentru ca mai aveam timp, am intrat si la culele de la Maldaresti, un loc unic la noi in tara. Aici s-au filmat Iancu Jianu, Drumul Oaselor si, mai recent, Aferim. Mi-a placut mult, vom mai reveni.
Masa de pranz de la Doi Cocosi, foarte gustoasa, rapida, operative doamnele de acolo. In mai putin de o ora eram gata de drum...
La Targu Jiu soarele si-a facut aparitia mai generos, astfel ca, dupa ce am admirat Coloana Infinitului, am hotarat, in unanimitate, sa mergem spre celalalte obiective pe jos, pe Calea Eroilor. Imi doream mult sa reiau acest traseu, ne-am bucurat cu totii de aceasta plimbare care ne-a introdus mai bine in atmosfera operelor lui Brâncuși. Am vazut apoi Poarta Sarutului, Aleea Scaunelor, Masa Tăcerii, ne-am plimbat pe malul Jiului.
Pe Clisura am ajuns spre seara, spectaculoase peisajele pe care le ofera Dunarea de la Orșova spre Cazane. Mi-erau inca proaspete imaginile din toamna dar acum m-a uimit din nou. Era ceva diferit, poate lumina, felul cum se oglindeau stancile, e mereu altfel.
Dar bucuria si linistea acestor momente s-au risipit mai tarziu cand, ajunsi la casute, cineva din grup a tinut cu tot dinadinsul sa strice aceasta atmosfera de prietenie si stare de bine din cadrul grupului. Pentru ca cineva care tine cu tot dinadinsul sa isi impuna dorintele, orgoliul personal asupra celorlalti si chiar mai mult, sa se considere persecutat doar pentru ca nu a primit ceva ce isi dorea cu atata indarjire demonstreaza ca nu cunoaste, nu apreciaza si nu ii pasa de spiritul si de oamenii cu bun simt din SinglesCamp. Aici toti suntem egali, prieteni, atât cei "noi", cât si cei "vechi", nimeni nu e tratat preferential, mofturile nu isi au locul aici.
Noroc ca pentru cei mai multi din SinglesCamp o iesire inseamna in primul rând o experienta, o stare de bine, mai mult decât hachitele personale.
Si câteva fotografii: