Ai și tu dreptate, Costi, ce faină e atmosfera din microbuz... Era cel mai bun mod de a ne cunoaste, de a lega prietenii si, nu în ultimul rand, de a discuta despre obiectivele de pe traseu. Acum însă, sunt persoane pentru care ar fi un ocol prea mare să vină prin București. Dar vom recupera pe Clisură, avem două zile pline împreună cu toții
Mulțumesc celor care au scris până acum, am primit și în particular mesaje - mai sunt și probleme de logare pe forum. Se anunță un grup fain și m-aș bucura să se dezmorțească și mai mult atmosfera.
Și, pentru că nu mai este chiar mult, am să vă spun câte ceva despre obiectivele pe care urmează să le vedem, mai ales pentru cei care vor veni pe cont propriu.
Prima oprire va fi în
satul Olari, un sat care acum aparține de orașul Horezu. Este cel mai important centru de ceramică din România cu expoziţii permanente în atelierele meşterilor olari. Împreună cu Mănăstirea Hurezi, reprezintă emblema localităţii,
simbolistica ceramicii de Horezu primind confirmarea valorii sale prin înscrierea în Lista patrimoniului imaterial UNESCO în anul 2012.
Meşteşugul prelucrării lutului s-a transmis de-a lungul timpului prin intermediul familiilor de olari care au reuşit să-l menţină viu în vatra strămoşească, devenită acum strada Olari. Pe uliţa principală a satului se află mai multe ateliere de ceramică în care meşterii modelează argila cu aceeaşi măiestrie neîntrecută ca şi strămoşii lor. Olarii vindeau la bâlciurile din zonă vasele de rând, cele folosite în viața de zi. Comerțul avea la bază trocul, vasele erau date în schimbul mălaiului, al păsărilor sau animalelor. Vasele de larg consum trebuiau să fie bune, ușor de folosit, stabile, dar trebuiau să și placă ochiului și să încânte sufletul.
Potrivit UNESCO, confecţionarea ceramicii de Horezu este "un meşteşug tradiţional unic", practicat atât de bărbaţi, cât şi de femei din partea de nord a judeţului Vâlcea, procesul de fabricaţie fiind divizat. Astfel, "bărbaţii sunt cei care se ocupă cu extragerea lutului, care este, ulterior, curăţat, porţionat şi udat, frământat, tescuit şi amestecat, devenind astfel materia primă cleioasă din care sunt confecţionate celebrele vase roşiatice de Horezu. Femeile sunt acelea care decorează obiectele folosind tehnici şi instrumente specifice, cu care desenează modele tradiţionale. Îndemânarea şi talentul de a combina formele şi culorile definesc personalitatea şi unicitatea acestui tip de ceramică. Culorile variază de la maro închis, roşu, verde şi albastru până la celebrul ivoriu de Horezu".
Principalele simboluri folosite in ornamentarea ceramicii horezene sunt inspirate din flora şi fauna din împrejurimi: cocosul de Hurez, bradul, şarpele, ghioceii, frunza, soarele, steaua, spicul, spirala dublă, pomul vieţii sau coada de păun.
Cocoşul, figura emblematică a centrului ceramic, are semnificaţii ritualice vechi, îndeplinind o funcţie de avertisment: proteja de necunoscut, asigura biruinţa luminii asupra întunericului. Fiind în multe epoci singurul vestitor al zilei şi îndemnându-i pe oameni să înceapă cu voioşie ziua, a devenit şi un simbol al măsurării timpului. Anunţând victoria soarelui, alunga forţele ostile omului. Simbolizând totodată vigilenţa şi mândria, pe ceramică apare în diverse ipostaze: înfoiat, colorat, mândru etc. şi ocupă spaţiul central pe fundul vasului, deci are rolul principal în structura decorului. Când mai mulţi sunt dispuşi circular, se spune că au făcut hora cocoşilor.
În afară de motivele zoomorfe, ceramica mai prezintă şi motive vegetale: ciorchini, frunze, trifoi (norocul), vrejuri, brăduţi (simbolizează nemurirea) sau bobocii de trandafiri, spicul de grâu (prosperitate) sau geometrice-soluţiile plastice adoptate de meșterii din zona Horezu sunt bazate pe repetiţie, alternanţă și simetrie:cercuri, spirale, linii concentrice. Caracteristica principală a ornamenticii geometrice a Horezului o constituie îmbunătăţirea elementelor simple (puncte, linii) constatându-se preferinţa accentuată pentru linii curbe. Mai pot apărea motive tradiţionale brâncovenești, spirala (care simbolizează vârtejul vieţii), ornamente cosmoforme precum steaua și soarele, coada de pâun, șarpele casei sau pomul vieţii.
Sunt 2 moduri de grupare a motivelor (specifice de altfel ceramicii românești): compoziţia circulară și compoziţia radială. În prima categorie motivele sunt dispuse în cercuri concentrice pornind din preajma unui punct central așezat pe fundul vasului. În a doua categorie se grupează în forma unei stele.
Din păcate, în prezent piața este invadată de produsele false vândute sub pretenţia de a fi originalele executate de meşteşugarii locali. Mai ales produsele de ceramică din Vidin, Bulgaria seamănă izbitor cu cele din România, iar pe unele a ajuns să fie inscripţionat numele oraşului Horezu. Pentru a încerca să contracareze strategia de vindere a falsurilor, producătorii care au magazine în bazar expun chiar ei marfa bulgărească cu menţiuni de tipul: „Ceramică de Bulgaria/ Glazură cu plumb/ Nu este de vânzare/ Aşa nu!“, atât în română cât şi engleză.
Există câteva
metode prin care putem deosebi ceramica autentică de Horezu de cea industrială:
- Preţul – ceramica tradiţională costă şi de 10 ori mai mult decât produsele de serie;
- Greutatea – produsele bulgăreşti conţin mai mult plumb, nears în cuptoare, sunt mai grele şi periculoase pentru sănătate;
- Smalţul (luciul) – ceramica de Hurezu nu are vopsea decât pe partea din faţă, în general, având interiorul nevopsit sau nelucios;
- Semnătura – produsele din ceramică de Hurezi sunt în general semnate cu numele casei de olari
- Culorile – specifice ceramicii de Horezu sunt culorile pământii: brun, roşiatic, galben, verde, albastru, toate culorile fiind obţinute din pigmenţii pământului, deci naturale. Obiectele sunt mai puţin spectaculoase vizual comparativ cu cele false care sunt în culori vii
- Motivele tradiţionale – de pe obiectele din ceramică de Horezu nu lipsesc motivele tradiţionale: cocoşul, coada de păun, arborele vieţii, peştele, şarpele, spicul de grâu, coroniţa miresei, cercuri, spirale, trifoi, boboci de trandafiri, brăduţi etc.
Si, bineînțeles, mai există și ceramică chinezească care se găsește peste tot, nu doar la Horezu. Și aceasta e bine să fie evitată.
Pe de altă parte, pe lângă ceramică autentică de Horezu, la magazinele din zonă se găsesc și produse ceramice din alte zone de la noi din țară : Corund, Argeș, Baia Mare, Marginea - Suceava
Noi vom merge la un atelier autentic de olar, vom avea astfel ocazia sa achizitionam ceramică de calitate, fără grija că am putea fi păcăliți. Deci, lăsați loc în bagaje, veți avea nevoie