Scrise de noi > Poeziile noastre

Atelier de poezie colectiva

<< < (19/47) > >>

wonderland:
Sunt taceri si taceri.
In unele se odihneste gandul,
In altele se aprind  scantei
Mai este cate una ce mocneste
De visul ce nu se implineste
Taceri de dor, taceri senine…
Taceri ce spun mai mult decat cuvantul
In care o durere si-a gasit mormantul…
Taceri prelungi, taceri  intinse
Ce se astern  pe chipuri planse.
Taceri strapunse de un zambet
Care n-ascund niciun secret.

(Ovidiu, poate ca n-am raspuns cum se cuvine/dar o las cum a venit :) )

oviarad:
Tacerea are propia-i soarta
Nasterea-i in fiinta noastra,
Creste sau dispare
Intim pentru fiecare.
Uneori e binevenita,
In doi e nepotrivita.
Doare cand e neinteleasa
Cand gresit, celalalt, o interpreteaza
Tacerea fi-va de aur
Incununata de cuvant, ca de laur.

Dana Hd:
Nu vreau sa tac, dar n-am de-ales
Din bucatarie nu pot sa ies
Ca am comenzi de papa bun
De trimis departe, de-acum
Si drobul nu s-a prea legat  :-[
Si oua am de-ncondeiat
Oi reveni, peste ceva zile
Ca eu sa tac: nu-mi sta in fire :D

wonderland:
Tacerea-n doi e pentru mine
un semn de legaturi senine,
in care poti sa stai fara cuvinte,
imbratisat de-o liniste cuminte.

Iar pentru fetele ce tac
Pentru ca harnicia le-a venit de hac:
Tacerea de forfota de linguri si capace acompaniata
Eu una tare vesela, cu gust si aromata.
Ca de vorbim de amestecat, de fiert, de copt,
Mai bine sa se intample in bucatarie
Decat sa fie dintr-o tragedie.

echilibru:
Va salut si va doresc sarbatori frumoase, luminate din fiecare suflet. Intru si eu, cat pot de discret, sa tac putin cu voi.

                                                       Tacerea de catifea
M- asteapta blandut,
Ma primeste caldut.
Cat timp stau acolo nu pleaca, nu misca,
Stiu ca doar noi doi si-o muzica
Putem tacea.
Se face tarziu,
Dau semne ca plec,
Imi spune ca tot acolo-l gasesc:
Fotoliul meu de catifea
De langa fereastra cu cer
Si o  masuta pentru cafea.

Navigare

[0] Indexul de Mesaje

[#] Pagina următoare

[*] Pagina precedentă