Sapte zile de soareIti multumesc Nina pentru pretuire, calm si intelegere! Chiar daca sunt genul de om care nu asteapta nici un fel de recompensa in cuvinte, trebuie sa marturisesc ca sunt recunoscator celor care ma inteleg, care patrund un pic si in back stage, pentru a vedea ce se intampla acolo, ce cantitate de efort este nevoie, de cata motivatie, pentru ca in fata pe "scena" totul sa iasa bine...
Pentru mine a fost excursia care sa marcheze intrarea intr-un nou an, al 58-lea. Mi-am dorit mult sa trec pragul acolo, intr-o catedrala a naturii, sa am senzatia unica a puritatii, a salbaticiei, sa fiu alaturi de oameni dragi... Aceia care mi-au oferit in ultimii zece ani ocazia unor momente fantastice. Am vrut atat de mult sa impartasesc din bucuria mea, din veselia, din satisfactia de a putea arata niste locuri fantastice.
Am fost ca un motor de avion... Inainte de plecare cu cateva zile, am inceput sa turez...si apoi tot mai tare si mai tare, pana la ziua plecarii. Am vrut sa fiu in maxim de forma fizica, emotionala, sa fiu in varf motivational. Sa pot da tot de cat sunt eu capabil.
Ca s-a intamplat ca ziua mea sa nu fie ceea ce am asteptat si dorit, asta a fost...Excursia a fost a voastra, nu a mea...Ce vreau insa sa va spun cu toata sinceritatea, multumirea si bucuria, e ca la 57 de ani nu am avut o zi de sarbatorire, ci...SASE! Si asta datorita voua celor din grupul fain cu care am calatorit. Am simtit apropierea voastra, atentia voastra, felul extraordinar in care ati inteles si m-ati ajutat sa pot trece de momentele create de cei doi "out of profile", de neasteptata "plaja pe camp"...
Toata multumirea mea, toata recunostiinta mea pentru niste persoane speciale, cu adevarat deosebite!
Ii multumesc in mod special Lidiei, stiu ce efort fantastic a facut, stiu cat de demotivata a fost la un moment dat, stiu cat de greu i-a fost...A aratat insa ca este un om echilibrat, extrem de resposabil si care la fel ca mine se poate remotiva in timp scurt...Am simtit-o mereu alaturi, ca un om in care pot avea incredere 24/24. M-am bucurat sa vad ca lumea a indragit-o...
Niciodata nu bag sub pres si vreau ca si cei care nu au fost, si cei care nu ne cunosc, sa stie ca nu totul este lapte si miere aici. Ar fi prea frumos, prea ca in Paradis, prea ca...Nu, din pacate se intampla cateodata, ca intr-un grup de oameni faini sa apara si unu-doi care iti strica cheful de a mai face ceva...Care-si creaza asteptarile lor personale, care vor lucruri ce nu tin de ceea ce au platit, de ceea ce s-a promis. Care nu au profilul excursiei. Care nu au intelegere, toleranta, care sunt doar egoisti si rai. Da, m-am exprimat corect: rai. Pentru ca una este sa ai opiniile sau chiar reclamatiile tale si alta este sa inoculezi, sa-ti torni veninul in mintea celor mai usori influentabili, a incerca sa-i influentezi, sa-i determini...
Am scris de atatea ori, specific la fiecare excursie care este profilul cerut aici, cei care se potrivesc tiparului de participant SC, incat mie mi se pare prea mult. Si totusi, nu inteleg...Oamenii astia nu stiu sa parcurga cu atentie un text, nu se stiu evalua, nu pot sa inteleaga ca felul lor de a fi nu este placut de grup? Ca ajung ca la un moment dat lumea sa-i izoleze, sa rada in spatele lor, sau mai rau, chiar sa fie iritati si sa ajunga sa fie apostrofati? Ca ajung sa fie penibili prin incercarea lor continua de a critica, de a avea opinii? Am mai scris eu pe aici, faptul ca nu-ti place nimic, nu este vazut de cei din jur ca o virtute, sau ca pe o calitate ce tine de expertiza, ci ca pe un negativism extrem si strident. De care toti fug...
Depasesc acest subiect, in speranta ca va fi ultima oara cand ne mai intalnim cu astfel de persoane...Si ca va veni un moment in care nu va mai fi nevoie sa discut despre asa ceva...nici macar de 3 ori pe an...
Scriu aceste randuri in timp ce se descarca fotografiile. Vreau sa ajunga astazi seara la voi! Vreau sa va fac un dar, asa cum voi cei din grup ati stiut sa o faceti! Sa-mi readuceti zambetul pe buze, sa ma faceti fericit ca pot arata, ca pot purta oamenii in locuri minunate!
Am avut 7 zile cu soare, cred ca o exceptie in ultima suta de ani acolo...Iulie, o luna buna de calatorii in Islanda a avut doar 3 zile fara ploaie si acelea fara soare! Iar noi am avut
7 zile de soare!