Sexualitate, subiect tabu ?!

[wonderland]

De inselat, se poate insela si cu fapta, dar si cu gandul sau cu vorba, adica cu sufletul. Iar asa, nu se pooate nimeni lauda ca n-a inselat niciodata.

Ba da, cei cu...accidentele, pomeniți de Mihaela

[Lili Zamfirescu]

Ba da, cei cu...accidentele, pomeniți de Mihaela

exact! spalati, sunt ca noi, din cutie!!!   

[mihaela1961]

Io stiu ca spalati/nespalati, daca unul din astia ma duce anual in cate o croaziera in jurul lumii pana la pensie, poa' sa vina si cu haremu' dupa el! :DChiar mi s-ar parea binevenita ideea!E mai mare gasca, in consecinta si distractia!

[Lili Zamfirescu]

Io stiu ca spalati/nespalati, daca unul din astia ma duce anual in cate o croaziera in jurul lumii pana la pensie, poa' sa vina si cu haremu' dupa el! :DChiar mi s-ar parea binevenita ideea!E mai mare gasca, in consecinta si distractia!

Miha, tu vorbesti serios? Pai daca si macar pe jumate', dus e sufletul pereche!..

[silviu]

poate cauta sufletul nepereche

[mihaela1961]

Am ajuns la 52 de ani, o viata in spate cu suficiente tentative de relatii.La fiecare din ele am crezut ca am gasit sufletul pereche.Din greselile lui sau ale mele, s-au daramat toate.
Anii de singuratate isi pun amprenta pentru ca m-am obisnuit sa traiesc confortabil eu cu mine insami, intr-o ‘libertate’ sa-i spunem specifica celor singuri, cand nu dai socoteala nimanui de timpul tau liber, cu tabieturi greu de lasat deoparte.Nu stiu daca atitudinea mea de a nu mai crede sau spera la un suflet pereche(atentie, eu ma refer doar la mine, nu generalizez in nici un caz!) se cheama maturitate, intelepciune, dar macar nu mai am nelinisti, gol sufletesc, intrebari de genul ‘unde este el, ce grea e singuratatea, etc).
Primul articol pe care l-am postat pe forum se chema ‘Singuratatea alergatorului de cursa lunga’.Este exact ceea ce sunt:sper ca viata mea sa fie lunga, fac eforturi sa-mi fie bine-este o cursa a unui ‘alergator’.Probabil ca majoritatea ar considera ca implinirea intr-o relatie e legata si de suflet si de trup.Eu nu! Pentru mine comunicarea este primul criteriu de selectie intr-o ipotetica relatie.Partea sexuala(ca tot suntem pe topical in cauza) e lasata undeva in spate, n-as zice ca am facut parte din vreun ordin de calugarite, ba dimpotriva:credeti-ma ca am fost o nonconformista.Cu trecerea anilor, atractia asta trupeasca, ‘feromonii’ ii cam lasi in urma!
Postez aceasta explicatie, tocmai ca sa nu fiu acuzata de duplicitate, ipocrizie, etc.
Nu uit sa mentionez ca reteta mea e –presupun-suficient de rar intalnita ca si idée de relationare.

[rocky]

de-acord cu ideea ca de-alungul timpului iti formezi diverse obiceiuri si tabieturi la care e mai greu sa renunti cind vine vorba de o relatie, dar la faze de genul ca "a fost un accident ..." sau "o data nu conteaza" n-as putea accepta astfel de comportamente si nici eu la rindul meu nu ma incurc in astfel de situatii

intr-o relatie trebuie sa existe un pic respect pt increderea acordata de celalalt, iar un "accident" in vederea mea va da intodeauna cu virgula ...

daca sexul devine monoton si parca ar merge si un accident mic, atunci e momentul de discutie in cuplu pt gasirea unei solutii ... si variante de solutii sint asa de multe ... 

[collin_pow]

Totul depinde de point of view:) Pana aici toate bune si principiile trebuiesc batute in cuie. Ce te faci insa in cazul unui cuplu de swingeri? Acolo daca nu se produc accidente inseamna ca nu merge relatia!

[wonderland]

 În acest caz, al swingerilor,  fidelitatea devine un accident

[rocky]

la swingeri accidentele nu sint nestiute de celalalt asa ca nu se pune la socoteala

[mihaela1961]

Totul depinde de point of view:) Pana aici toate bune si principiile trebuiesc batute in cuie. Ce te faci insa in cazul unui cuplu de swingeri? Acolo daca nu se produc accidente inseamna ca nu merge relatia!

Multumesc, Mr. Pow!Exact la exemplul asta m-am gandit!Sau haideti sa luam un altul:Tarile Nordice, bordeluri garla, vine sotul acasa, spune nevestei, ma indoiesc ca aceasta face caz de situatie.
Altceva:eu nu am sugerat nici un moment ca accidentul sexual tebuie 'bagat sub pres';daca e accident il uiti dupa ce s-a consumat aventura, ori femeia care te cunoaste-respectiv iubita are atata incredere in ea si relatia voastra, incat chiar daca stie, nu face o furtuna de proportii din asta.Eu am sustinut insa altceva:aceste 'accidente' strict sexuale nu tebuie sa te modifice comportamental pe tine ca barbat vis-a-vis de cea cu care esti implicat sentimental.
Un alt argument:cu cat il constrangi pe barbat 'sa nu care cumva', cu atat apare tentatia fructului oprit!Lasa-l liber, arata-i ca-l iubesti si daca(accentuez asta) te iubeste pe tine, 'derapajele sexuale' vin si trec, no pr!
N-as zice ca la noi femeile este exact acelasi lucru strict legat de acest subiect.Repet:barbatii sunt instinctuali,vanatori prin definitie, functioneaza 'mitul falic' care le zgandare egoul; femeile sunt cu preponderenta sentimentale, tind catre stabilitate.Cand derapeaza o femeie...ori are o 'problema de caracter', ori are un motiv bine intemeiat legat DE RELATIE, clar ca acea relatie nu mai poate continua.Este parerea mea!

[mihaela1961]

Haideti sa va mai dau un alt exmplu:poate eu ca si femeie implicata intr-o relatie sentimentala, nu ma mai simt capabila din punct de vedere fizic sa 'corespund cerintelor' celui pe care-l iubesc(si pot exista astfel de motive:varsta, boala, etc).Ce fac?Il tin 'legat in lesa' pentru ca avem doi copii si o casnicie?
Sau trebuie sa fiu stigmatizata si sa accept ca e cazul sa ma despart din motivul asta?Trebuie sa ma invinovatesc?

[mihaela1961]

Continui cu doua exemple din viata mea:
1.am cunoscut acum vreo 15 ani o familie de swingers.Credeti-ma ca aveau doi copii si era o familie extrem de armonioasa.Personal nu as fi putut sa ma implic in asa ceva pt. ca atat timp cat eram implicata sentimental, nu puteam fizic sa fiu chiar si 'accidental' cu altcineva.
2. Iubirea vietii mele de pe la vreo 26 de ani, avea frecvente derapaje sexuale, drept pentru care disparea cam o saptamana de langa mine si tot la mine se intorcea!Motivul?Cu 'derapajele' nu gasea nici o cale de comunicare decat strict sexual, iar asta nu-l multumea pentru prea mult timp. Afinitatile, comunicarea le gasea la mine , nu la ...'derapaje'.

[collin_pow]

Eu am fost oarecum ironic in ceea ce priveste subiectul. In fapt fiecare om este unic , in consecinta si fiecare cuplu este unic. Gradul de toleranta, prioritatile ca si chestiuni acceptate si chestiuni indezirabile sunt ceva foarte personal pentru fiecare cuplu in parte. Retete generale ... nu cred ca exista. Singurul lucru despre care putem discuta sunt convenientele sociale care de mult prea multe ori sunt incalcate imediat ce domiciliul cuplului se izoleaza de societate. Ce este sub patura dvs sau a mea este o chestie privata si mult prea diversa ca sa poata fi introdusa in ecuatii de succes. Anything else... is just a waste of time. Ne respectam asa cum suntem si formam u cuplu daca ceea ce respectam coincide, daca nu... suntem si putem fi niste prieteni minunati care ne respectam cu diferentele pe care le avem atata timp cat nu ne afecteaza in mod direct si negativ viata.

[mihaela1961]

Concluzia e una singura:reteta ideala in succesul-supravietuirea unei relatii nu e unica, depinde de cuplu cum stie sa mentina ‘flacara vie’ sau sa ‘gestioneze situatiile de criza’.Compromisul este si el o arta, iarasi este o chestiune extrem de subiectiva(ce e compromis pentru mine, s-ar putea sa nu fie si pentru altii, ce e de netolerat la altii, s-ar putea ca in cazul meu sa fie acceptabil).Eu mi-am expus doar opiniile rezultate in urma propriilor ‘trairi’, experiente de viata si sper din tot sufletul ca n-am revoltat pe nimeni.Era doar o opinie, ce-i drept-cam singulara.