Excursii si evenimente > Feed-back-uri, impresii, fotografii din excursiile si vacantele noastre
Cinque Terre - Bologna - Florenta 20 - 25 aprilie 2016
admin:
Merg mai departe...adica mergem, pentru ca am fost un grup... :) BTW, tare fain!
Florenta nu cred ca are nevoie de prezentare. Este leaganul renasterii, un loc in care frumosul este la fiecare pas...Nici nu e de mirare, aici au creat unii dintre cei mai mari oameni de arta care au trait vreodata. S-au nascut si au lasat...urme de frumos, dar si de stiinta: Dante, Boccaccio, Leonardo da Vinci, Botticelli, Niccolň Machiavelli, Brunelleschi, Michelangelo, Donatello, Galileo Galilei, Catherine de' Medici, Antonio Meucci, Guccio Gucci, Salvatore Ferragamo, Roberto Cavalli, Florence Nightingale ?i Emilio Pucci. Daca intri in Basilica Santa Croce, in fata ti se desfasoara galeria gigantilor: Michelangelo, Galileo, Machiavelli, Foscolo, Gentile, Rossini...Toti sunt inmormantati aici...Glumeam, spunand grupului: "oare ce discuta de atatea sute de ani spiritele acestor genii, ce pun la cale de acolo de sus...?"
Pentru a savura in intregime aroma Florentei ai nevoie de o saptamana...Sa-i strabati strazile, sa-i vezi galeriile,sa-i asculti muzica...Este unul dintre cele mai vibrante orase din lume...Aici vin milioane de turisti sa se hraneasca cu frumos...Noi am avut la dispozitie doar 5 ore, era pentru noi o destinatie secundara din circuitul italian...Am incercat sa aleg si sa ofer posibilitatea de a vedea, pe exterior, cele mai importante obiective din Florenta. Este de fapt un circuit clasic, standard, pe care-l recoamand celor care ajung pentru prima oara in capitala toscana: plecare din gara Santa Maria Novella (acolo se gasesc ceva locuri de parcare, care desi scumpe scutesc mult din timp...), apoi Basilica Santa Maria Novella in apropiere Domul, Baptisteriul, Turnul lui Giotto, contnuare cu Piazza dei Signori, acolo unde se afla Pallazo Vechio, Galeriile Uffizzi si se iese la raul care strabate Florenta: Arno. Imaginea Ponte Vechio, traversare pe el, continuare cu Palatul Pitti, ultima resedinta a sponsorilor de frumos: vestita familie Medici. Intoarcerea cu traversare pe podul urmator, pana la Basilica Santa Croce. Recomand interiorul (la fel si Catedrala), chiar daca sunteti pe fuga trebuie vazute...De la Santa Croce la San Lorenzo, alta basilica celebra si daca aveti ceva timp, zaboviti la artizanat pe strada de langa lacasul de cult. De acolo imediat langa Capelele Medici si inapoi la gara. Un astfel de circuit, de vizitare exterioara, cu timpi de fotografiere, cu scurte pauze dureaza asa cum v-am spus in jur de 5 ore....Conditia este sa te intorci sa iei obiectivele pe indelete. Sa incepi cu Galeriile Uffizzi, apoi Capelele Medici, Gradinile palatului Pitti....
Cateva imagini luate asa la repezeala....
admin:
Pentru ca am vazut atata marmura, am tinut sa arat celor cu care am fost anul acesta in Cinque Terre si de unde se extrage cea alba. Asa ca am luat-o pe drum de munte, cu masina...evident :) catre cariera de la Carrara. De acolo se extrage cea mai cautata marmura alba. In Romania, va spuneam ca cea mai apreciata este cea de Ruschita.
Este incredibil cat s-a sapat in muntele acela, ce rana a produs omul...Macar este pentru frumos...cei mai mari sculptori ai lumii au folosit minunea alba de acolo...Privite de la departare piscurile ce domina Carrara ?i Pietrasanta par a fi patate cu zapada. Este insa doar o iluzie. Petele albe sunt de fapt ranile produse in munte, pereti de marmura dezgolita. Muntii din care se face extractia se numesc Alpii Apuani ai Toscanei si prezinta in zona aceea o raritate geologica neobisnuita, de fapt unica in lume: sunt complet din marmura!
Ne-am apropiat si noi de o exploatare, am atins roca si ne-am gandit la ce o sa iasa din blocurile pe care le vedeam detasate din munte...
admin:
Pentru Cinque Terre am rezervat 2 zile....La limita pentru a parcurge si descoperi frumusetile celor 5 mici asezari...Asa ca orice nesincronizare, orice problema aparuta putea sa reduca din timpul de vizitare ori in conditiile de limita asta insemna neacoperirea totala....Hmmm cat m-am temut, mai ales cand am vazut previziunea meteo pentru a doua zi...
Dar ca intotdeauna am avut noroc si am reusit sa vizitam tot...Ce bucuros am fost seara aceea la Riomaggiore,pe terasa spre mare, ultima noastra oprire, locul de ramas bun de la Cinque Terre...Era si ziua mea, imi si iesise time-ing-ul, am vazut ca lumea se simtea perfect...Am fost tare fericit... :)
In prima zi, am plecat de dimineata, la 8.30 eram deja in gara sa luam trenul spre Manarola. Acela a fost primul contact cu Cinque Terre. Nu am ramas insa prea mult timp, ne grabeam sa ajungem la microbuzul spre Volastra...Am avut carduri Cinque Terre asa ca nu a fost nevoie sa platim la microbuz ceva...si in 10 minute, ne-am trezit deja "descarcati" la Cantina Sociale 5 Terre. Pentru o degustare de vinuri...in special Sciacchetrŕ, pe care l-am botezat intr-un articol aici pe forum, elixirul zeilor.
Intradevar fabulos vinul acesta, o licoare cu totul si cu totul speciala...Si in combinatie cu biscotti cu fistic...hmmm nici nu va pot spune ce gust iti lasa in gura...
Ne-am bucurat noi de vinurile degustate...am mai fi stat, dar afara dadea sa picure, iar pana sus la Volastra mai aveam un km de urcat pe sosea. Ne-am pus pelerinele si am luat-o incet - incet in sus...Sau repede, nu stiu, poate ma corecteaza cineva... ;D Picureala aceea a fost doar o sperietura, in scurt timp cerul s-a deschis si am avut o zi superba...
In prima parte de drumetie, cea pe care o descriu aici, se urca chiar pe sosea, dar in jur peisajele sunt de vis...Vie, smochini, dealuri terasate, iar undeva n departare marea...In 15 minute am ajuns in Volastra si am facut un scurt popas la biserica de acolo Nostra Signora della Salute. Simpla, sobra, dar foarte potrivita ca arhitectura si mai ales trainica, dovada este faptul ca dainuie acolo inca din sec XVI...
Din mica piateta a bisericii pleaca poteca pe care o aveam in plan a o urma: Volastra - Corniglia. Are si un indicativ: 586. Drumul pana in localitatea invecinata este foarte bine marcat, sunt si o multime de informatii pe traseu, la ce altitudine esti, cat mai ai...etc. Nu prea ai cum sa te ratacesti...
Cateva imagini din Manarola si Volastra, drumul dintre ele, cu oprirea la degustarea de vinuri...
rodisolo:
Am participat la excursia din Cinqueterre din dorinta de a vizita locurile deosebite pe care la stiam din albume si filme documentare. Grupul a fost insotit de inegalabilul Gigi, care s-a ocupat de TOT: deplasare, cazare, atingerea obiectivelor, trasee alese cu grija si imaginatie, explicatii docte. Plus: starea noastra de bine, localuri cu meniuri atractive la preturi accesibile, si
cumparaturi !!!
- Inca din prima zi am vizitat Bologna, un oras in care prezentul si trecutul se imbina in mod surprinzator.
- Localitatile de pe Riviera sunt adevarate perle: asa cum scoica secreta substanta perlei din suferinta iscata de firul de nisip patruns in interior, la fel si locuitorii vechii Italii au construit, cu truda si sacrificii imense, adevarate cetati cu turnuri de observatie si biserici, aninate de stanci la poalele carora se sparg cu zel valurile marii Ligurice. Traseul usor de munte ne-a solicitat fizic, dar mai cu o gluma, mai cu ajutor de la Gigi, am ajuns cu bine la fiecare destinatie. Iar recompensele au fost pe masura: surprize de tot felul, incepand cu vegetatia luxurianta, lamai uitate in pomi, peisajele de o frumusete unica, scurte popasuri asezate strategic in calea turistului obosit si altele
- Florenta, orasul in care Dante a gasit toate personajele Divinei Comedii si unde, ulterior, au creat marii artisti ai Renasterii, ne-a primit generoasa in obiective si pe noi, alaturi de alti vizitatori din lumea larga.
- Complexul muzeal din Pisa
mi-a taiat respiratia. Nu stiam ce sa privesc mai intai: dantelaria de piatra, basoreliefurile cu scene biblice sugestive, picturile vii, arhitectura impunatoare si intimidanta. Iar Turnul
TURNUL privit de departe pare o jucarie gata sa cada. Cu cat te apropii, creste si el in grandoare si soliditate. Daca ajungi in varf (si ai face bine sa fii pregatit pentru asta) poti admira cele 7 clopote masive, cu personalitate, ce poarta fiecare un nume: Assunata, Crucifisso, Ranieri, La Terza, La Giustizia, Vespruccio si Dalpazzo. De sus vei descoperi orasul Pisa desfasurat pe intreaga campie.
Italienii sunt amabili si primitori, :smitten: iar uneori sunt chiar
romani :)
Peste tot prin orase vezi portocali infloriti, desi plini de portocale. :flori:
Timpul psihologic s-a comprimat incredibil si, mult prea devreme, desi la timpul stabilit, am pornit spre casa.
As vrea sa revin candva. Dar mai sunt atatea de vazuuuuut !
Arivederci Italia! Molte grazie!
admin:
Multumesc de apreciere Rodica! :flori: Ma bucur ca ti-au placut locurile...
Povestea continua cu drumul dintre Volastra si Corniglia, adica vreo ora si ceva de mers pe poteci care urca si..coboara :), printre vii, prin vegetatie meridionala, mici palcuri de padure...O multime de flori, un miros imbatator, un aer de mare amestecat cu arome necunoscute....Minunat! N-as mai fi plecat de acolo, atat de tare imi place locul...Drumul asta pe care am mers noi, a fost odata singura cale de legatura dintre Manarola si Corniglia...Pe acolo oamenii isi transportau produsele obtinute cu truda unui Hercule...Sa urci pantele acelea, sa le terasezi, sa intretii totul, sa lucrezi la fiecare butas de vie, este o munca mai mult decat istovitoare. De aceea tot ce se naste din bucatelele acelea de pamant rupte de oameni din natura ar trebui apreciate de infinit de mai multe ori...
Cred eu ca toata frumusetea si farmecul celor "5 pamanturi" sta tocmai in aceste poteci ce le leaga...Vazute de sus micutele asezari sunt ca niste jocuri de copii, in culori pastelate asezate in panoplii vesele...Nu se poate sa mergeti in Cinque Terre fara sa incercati macar un astfel de traseu...Este atat de impresionant incat nu stiu daca se poate uita vreodata...Grija insa la conditia fizica si la echipament. Nu se poate merge oricum. Chiar daca este un drum usor, care nu se compara cu ceva montan, totusi terenul prezinta denivelari, sunt coborari pe pietre, se poate calca gresit, aluneca...asa ca incaltati-va cu pantofi trekking, cu un pantalon elastic care sa nu va sufoce picorul si care sa va dea flexibilitatea necesara...Am intalnit o multime de oameni din toate colturile lumii. Unii mai grabiti,mai sportivi, altii mergand ca noi, mai agale, mai contemplativi, mai impresionati de peisaje.Foarte multi tineri si foarte multi oameni in varsta...de parca generatia de mijloc nu ar exista...Am intalnit un cuplu cu un coplas de cateva luni cocotat intr-un rucsac - scaunel, foarte ingenios, creat special pt parintii iubitori de munte. Cat de zdravan va creste coplasul acela dus de mic pe poteci de munte!
Cateva imagini luate in timpul drumetiei noastre pe "sestiere" 586 si la final, din Corniglia ...
Navigare
[#] Pagina următoare
Du-te la versiunea completă