Excursii si evenimente > Feed-back-uri, impresii, fotografii din excursiile si vacantele noastre

Circuit Irlanda si Irlanda de Nord 11 - 19 iulie 2016

<< < (10/14) > >>

admin:
Mai avem doua zile...si ajungem in Tara Spiridusului Verde... :)

Continui cu prezentarile video....

Unul dintre locurile pe care urmeaza sa le vizitam este cel mai frumos sat din Irlanda, un fel de Luss al Scotiei. Se numeste Adare

! No longer available

! No longer available

admin:
Dingle Peninsula:

! No longer available

Killarney National Park:

! No longer available

! No longer available

Ring of Kerry:

! No longer available

Cork, al doilea oras ca marime a Irlandei, "the food capital":

! No longer available

! No longer available

Si cateva locuri din zona...din pacate nu avem cum sa vedem tot ce va arat mai jos:

! No longer available

admin:
 :knuppel2:I feel green! Cu senzatia asta am sosit din tara spiridusilor si a zanelor!

Sunt tare curios cum o sa vi se para acum Irlanda, vazuta a doua oara... Din pacate nu va mai pot spune: "coboram, avem 20 minute" asa ca v-am transmis doar imagini 2D...Gasiti acolo in fotografii ceea ce am simtit si am "vazut" eu...O parte o sa astern si aici, voi ati primit insa tot...2 Email-uri au plecat spre voi. Daca nu le-ati primit sa-mi scrieti maine aici si vi le retransmit. O seara faina!

Si pentru toti cei care ati pasit pe verde...o dedicatie muzicala, din pub-ul care m-a "gazduit cel mai mult": Gogartys din Temple Bar....

! No longer available

admin:
Sa-mi incep povestea celor 8 zile petrecute in Tara Verde....

Primele doua zile ni le-am petrecut la Dublin, un oras care, pentru a atrage turistii, a stiut sa-si puna foarte bine in valoare cele cateva "comori" pe care le are: istoria de independenta fata de Marea Britanie, legendele cu spiridusi si zane, berea Guinness, whiskey-ul Jameson si Temple Bar. N-am amintit de muzica irlandeza, de dansul lor saltaret pentru ca le includ in fenomenul Temple Bar. Nu exagerez deloc numind acel loc asa, este acolo un spirit si un fel de a te face sa te simti minunat. Veselia generala, cantecele celor dinauntru, berea curgand neintrerupt te poarta asa in registre inalte de voie buna...Daca ai ajuns in Dublin si n-ai intrat macar intr-unul dintre pub-urile din Temple Bar, imi pare rau, dar ai mers degeaba pana acolo...

Nu sunt multe obiective de vazut si nici acelea nu sunt wow...Dar depinde cine si cum ti le prezinta. Noi am avut sansa sa dam peste un ghid exceptional, un amestec intre actor, cantaret, istoric, un tip charismatic cum putini ghizi am intalnit pana acum. Ne-a incantat efectiv cu povestile lui, cu veselia lui, cu tineretea si exuberanta lui. M-a impresionat mult nationalismul lui, unul documentat si foarte putin agresiv...De fapt tot turul lui se baza, fara sa creeze un leit motiv si nici sa agaseze, pe obtinerea libertatii Irlandei. Exceptional tipul!

Asa cu el am vazut ce era mai important si mai senzational in Dublin...Totul a inceput la "The Spire", monumentul luminii, acolo unde odata trona statuia lui Nelson...



The Spire vazuta de pe artera comerciala, pietonala a Dublin-ului



Post Office Dublin - o cladire reconstruita, dupa ce a fost distrusa de englezi in timpul rebeliunii irlandeze din 1920.



In Temple Bar...micutul cartier al pub-urilor:



Pub-ul meu preferat din Dublin...Chiar m-am si echipat personalizat acolo, pregatit cu o sapca "Gogarty"...Grozava muzica si atmosfera inautru de fiecare data. Oameni care vin cu pantofii de steper sub brat sa danseze, perechi de toate varstele care se arunca in valtoarea muzicii saltarete...Parca revedeam scena de pe Titanic, dansul acela plin de bucurie...Un afis mare troneaza undeva la intrare "Nu uitati sa anuntati personalul sa va trezeasca..."  ;D ;D ;D. Dar parca cineva ar putea dormi acolo, indiferent cat ar bea...







Alt pub foarte animat din Temple Bar: The Auld Dubliner. Aici am ascultat in prima seara un tip care canta atat de fain incat toata lumea dansa inauntru (in special fetele care-si croisera drum pana in fata lui), apoi pe cei care i-am fotografiat aici si care canta un rock pop super (chitaristul era in jamesation...), apoi la intoarcerea in Dublin, in ultima zi canta un tip foarte plin...dar care canta extraordinar...Se juca efectiv cu chitara si cu vocea lui...Nu conta balade, pop, drinking songs, schimba registru cu usurinta cu care noi vorbim...



Temple Bar. Originalul. Am gasit pe masa un ziar in care se povesteste istoria lui Sir William Temple, a pub-ului, a legaturii dintre acesta si cavalerii templieri...Am sa va povestesc intr-un articol separat asta....



Acesta a fost primul nostru contact cu un pub. Am avut sansa unei reprezentatii de dans irlandez. Pacat ca am prins doar sfarsitul...



Strada pe care am stat in Dublin: O'Connel Street, chiar in centrul orasului. Pe stanga este teatrul iar mai sus cu silueta zvelta era o biserica protestanta. Nu am avut ocazia sa o vad pe interior, se deschide o singura data vizitatorilor, duminica de la 11.00 - 12.00...



Teatrul din Dublin "The Gate Theatre".

Four Courts. Curtea Suprema de Justitie din Dublin



Primaria Dublin

Strazile pline de culoare ale Dublin-ului:

























Leffey - raul care strabate Dublin-ul.

La Guinness. O fosta fabrica a fost transformata in centru de vizitare. La ultimul etaj, un bar panoramic in care poti savura cu ticket-ul cu care ai intrat o bere...Sau mai multe daca ai prieteni generosi... ;D ;D ;D



Unul dintre vasele cu care se exporta berea...Un mare vizionar Sir Guinness





La Jameson Distilerry, intr-un tur ghidat de 40 minute. Terminat cu o degustare si apoi de o...gustare, am primit bonuri cu care ne puteam comanda cate un whiskey, preparat sau doar simplu....

















"Puntea suspinelor" - evident ca nu se numeste asa ci doar a inspirat arhitectii din Dublin. Care au creat o legatura intre doua biserici: Christ Church - o catedrala protestanta si Dublinia care acum este muzeu.









Christ Church





Dublinia

Trinity College:





Facultatea de geologie, probabil cea mai frumoasa cladire din punct de vedere arhitectural din Dublin



Ultimul rector misogin al Trinity College, a carui statuie vegheaza acum studentele...Femeile au fost admise cu strangere de inima, doar in 1904 in universitate. Atat de puternica a fost strangerea de inima incat rectorul a facur infarct...





Asa arata un vechi mall din Dublin. O adevarata placere sa bei o cafea acolo...





Stema Dublin-ului, in cladirea primariei. Deasupra este un adevarat dom panteonic, statuile celor mai importanti irlandezi strajuind incaperea.



Castelul Dublin. Nu este ceea ce se asteapta turistul, nu este acea imagine sablon...Sunt acolo mai multe cladiri, care au destinatii diferite. In curtea aceasta interioara exista sala de primire de inalte personalitati. Presedinti ai Americii, premieri si cancelari ai Germaniei, regi, au pasit acolo...





Sam, ghidul nostru





Curtea interioara a castelului Dublin. A servit si heliport. Caroiajul din gazon este in fapt un simbol celtic urias....

Alte cladiri, alte perspective ale Castelului Dublin:







Liliput houses, construite de Guinness pentru locuitorii Dublin-ului. Marii producatori de bere au stiut de-a lungul timpului nu doar sa adune ci si sa dea.....



In gradina Patrick's Church:







Patrick's Church, catedrala catolica a Dublin-ului.

O statuie stradala:



Alta statuie pe care am vazut-o in curtea Christ Church:





O "Cina cea de taina", mai altfel. Dezvoltatorul imobiliar, mare fan al Italiei si a echipei de fotbal Juventus, a tinut sa arate asta, comandand aceasta pictura murala...plina de haz, dar si de semnificatii. Personajele sunt reale...M-a mirat ca intr-o tara foarte catolica asa ceva nu este considerat blasfemie...Dar probabil oamenii de acolo sunt educati, toleranti si inteleg gluma...Imi inchipui ce s-ar mai fi revoltat habotnicii la noi....



Vacuta. Un simbol al Irlandei. In semn de pretuire pt acest animal s-a considerat ca merita o statuie...Cum spunea Sam? Irlanda este o tara in care traiesc in armonie, 4 milioane de oameni, 3 milioane de vaci si 5 milioane de oi.

Si un altfel de bar. Un tramvai dezafectat a devenit un fel de pub....



Foarte tare chestia asta! A fost printre primele lucruri pe care Sam ni le-a aratat in turul lui. Este o fosta biserica transformata in pub. Inauntru arhitectura ecleziastica, altarul, orga au ramas nemodificate, la locul lor....Doar revonavate. Pub-ul se numeste chiar asa "The Church":



Noaptea cand am venit din Temple Bar:



La cel mai vechi pub din Dublin, am gustat doua preparate traditionale:



Tocanita de vita in sos Guinness



Irish stew. Un soi de tocanita dar facuta in abur, cu carne de miel, cartofi, morovi, varza. Tipic irlandez.

admin:
Nu stiu daca au ajuns pozele la voi sau nu, n-am primit inca nici un semn... :-\

Pana una alta hai "sa povestesc" in continuare...

Recunosc ca am stiut destul de putine despre mormintele comune preistorice, pana cand am inceput sa ma pregatesc pentru aceasta excursie. Pe drumul de la Dublin la Belfast am descoperit pe harta un obiectiv care mi-a atras imediat atentia: Bru na Boinne (Newgrange). Este cel mai important complex megalitic din Europa inscris in World Heritage List. Este considerat mai vechi decât piramidele egiptene!

De forma circulara, cu un diametru de aproximativ 80 m, acoper? o zon? de peste 3.000 mp. Movila monumentului a fost construit? din pietre mici, acoperite cu turb?, ?i este înconjurat? de 97 de pietre mari, cunoscute drept pietre de bordura, unele dintre acestea fiind elaborat ornamentate cu motive megalitice. Deasupra pietrelor de bordur? se afl? un zid înalt, din cuar? alb. Lespedea mare care sprijin? acum zidul exterior al intrarii în pasaj a fost initial folosita pentru a bloca pasajul, la terminarea construirii mormantului. Pasajul, având o lungime de aproximativ 20 m, acoperind doar o treime din lungimea movilei, este placat cu lespezi neslefuite ?i duce spre o înc?pere în form? de cruce, cu un acoperi? magnific, dar abrupt, compus din nise, înalt de 6 m. In lateralele camerei în forma de cruce sunt  trei bazine masive din piatra, dou? cioplite din gresie ?i unul din granit, care – cred arheologii – au con?inut cândva ramasitele oamenilor incinerati. Incinerarea se facea afara, este un loc care se distinge si acum. Au fost necesari intre 30 - 60 de ani pentru a realiza mormântul.
La momentul descoperirii, un arheolog a studiat toate pietrele care alunecasera de pe movila, le-a selectionat si a refacut intreaga fatada asa cum a considerat ca arata mormantul.
Acesta nu este unicul. Ghida de la Newgrange ne-a explicat ca mai sunt multe altele in zona, Newgrange fiind al doilea ca marime.

Un fenomen spectaculos are loc anual la Newgrange in 21 sau 22 decembrie. Intrarea în mormântul cu pasaj de la Newgrange const? din doua pietre asezate în picioare ?i un boiandru orizontal. Deasupra intrarii se afla o deschidere cunoscuta drept nisa acoperisului sau nisa luminii. În fiecare an, la pu?in timp dup? 9 diminea?a (în diminea?a solsti?iului de iarna, cea mai scurt? zi a anului), soarele începe sa urce deasupra vaii Boyne, peste un deal cunoscut localnicilor drept Muntele Rosu, numele find probabil luat de la culoarea pe care o are soarele în aceasta zi. Soarele trimite o raz? drept prin firida de la Newgrange, care trece prin pasaj, iluminând camera centrala din spatele mormantului. Dup? doar 17 minute, raza de lumin? se îngusteaza, iar camera este din nou cufundata în întuneric. Acest eveniment spectaculos a fost descoperit abia în 1967 de profesorul Michael J. O’Kelly, de?i în folclorul local exista de ceva vreme. Simularea iti taie respiratia, nu iti vine sa crezi ca niste oameni primitivi au putut sa calculeze si sa realizeze asa ceva....Mai sunt multe lucruri din trecut care nu ne sunt cunoscute si intelese....




Intrarea in mormant


Ornamentatii de acum 5000 de ani...


Aici am inteles ca se facea incinerarea





Coridorul de intrare. Traversandu-l se ajunge in camera in forma de cruce.


Prin aceasta fereastra intra lumina care genereaza  dunga de lumina pe pavajul din camera in cruce.



Intersanta si in armonie cu mormantul arhitectura centrului de vizitare. Trebuie sa multumesc inca o data Clarei, ingerul meu bun de la Newgrange... :)

Hotelul in care am stat la Belfast:



Un bar Crown Pub, are la intrare aceasta stema regala. Catolicii care intra se sterg pe picioare pe aceasta in semn de revolta...



Chair daca nu arata a asa ceva, sa stiti ca acesta este un mall din Belfast. Este situat pe Victoria Street, unul dintre bulevardele importante ale orasului.



Ajunsi in Belfast am purces in recunoastere. Prima oprire, un tur ghidat al Primariei Belfast. Exceptionala cladire, minunat decorata....










Stema Belfastului














Sala de consiliu


Sala de protocol



Fostul teatru al Primariei, acum loc de meeting-uri si receptii

Pictura murala intr-o curte interioara. Sportivi, muzicieni, comici, oameni politici, personalitati publice marcante toti se regasesc aici...Desi naiva, este multa simbolistica in pictura de acolo....Donegall Square se numeste locul...




















Pub-ul din imagine este cel mai frumos din Belfast...Si anul acesta am ajuns acolo...



Aici se mananca un pui delicios...


Hotel Marchant, ceva cu totul deosebit...Am intrat si inauntru:







Prima biserica protestanta din Befast:




Somonul, unul dintre simbolurile Belfastului


Spre santierul in care s-a construit Titanicul...


Capitania. Odinioara era pe malul apei...

Albert Memorial Clock:



Ultima cladire ramasa in picioare de pe vremea colonizarii orasului Belfast. Pe la 1650 acolo era o strada numita  Hercules Line si unde locuiau doar catolicii. Majoritatea se ocupau cu macelaria si cum nu existau abatoare, sacrificarea animalelor se face direct in magazin. Iar resturile se aruncau in raul Blackstaff. Realizati cam ce miros era in zona...Si cum acest rau se varsa intraltul mai mare, in Logan, multe din resturi ajungeau si acolo. Atunci s-a luat decizia ca doua dintre raurile care travrseaza Belfastul sa fie acoperite. Este de vorba de Farset cel care curge pe langa Albert Memorial Clock si Capitanie si de Blackstaff care curge nu departe de Primarie.

Daca am ajuns aici sa va spun cateva lucruri pe care le-am retinut de la William Dickens, Billy cum ii place sa i se spuna - ghidul nostru din Belfast. Este o persoan care a prins primul razboi si m-am intrebat la inceput daca nu l-a trecut si pe primul. Este un batranel simpatic, evident departe de carisma lui Sam, dar mie mi-a fost tare drag. Stiu ca nu tuturor...Mie mi-a adus aminte de tata, caruia la fel ii place foarte mult istoria si care vorbeste calm si rar...Trebuia sa ciulesti tare bine urechile si sa le acordezi la engleza lui Billy. Dupa 20 minute am reusit si i-am putut urmari povestile. Pentru prima oara mi-a fst tare ciuda ca nu sunt native english, avea mosu niste poate pe care le intuiesc care foarte hatre, dar erau intr-un joc de cuvinte greu de inteles daca nu esti de acolo...

Belfast era in 1600 un mic orasel, avea doar 5 strazi, printre care evident si un High Street. Toate exista si astazi. Este strabatut de trei rauri: Logan si 2 care se varsa in el: Farset si Blackstaff. Logan are o lungime de 89 km si este foarte important pt agricultura din el facandu-se irigarea unor intinse suprafete de pamant.

Numele de Belfast vine de la mouth of the Farset (gura de varsare a raului Farset). Cum in engleza se mai spune acestui loc si bell, iata ca prin combinarea a doua cuvinte Bell si Farset a luat nastere numele orasului.

Proprietari ai multor pamanturi pe care este construit azi Belfastul au fost Chichesterii, niste aristocrati extrem de bogati. Efigia lor - cainele se mai gaseste si azi pe stema orasului. De aceasta familie se leaga dezvoltarea de 400 de ani a Belfastului. Arthur Chicester a fost cel mai cunoscut din familie, a trait intre 1563 si 1625. Evident ca era protestant si ca avea legaturi stranse cu curtea regala de la Londra. Au fost inobilati cu titlul de Sir Donegall, de unde numele multe strazi din Belfast.

Primul castel al orasului a fost construit in sec 12, iar urmatorul de catre Sir Arthur, baron de Belfast. A fost insa incendiat si mosierul a fugut la Londra. Si-a urmarit insa de la distanta afacerile fiind direct interesat in dezvoltarea orasului. Se facea doar pe pamanturile lui....Locul pe care a existat acest castel a ramas in memoria orasului doar prin numele strazii: Castle Street.

Colonizarea Belfastului s-a facut cu marinari englezi si scotieni, mai putin cu irlandezi catolici. Poate de aceea si spiritul britanic al orasului...

Orasul a fost bombardat si distrus aproape in totalitate in timpul celui de-al doilea razboi mondial. O desteapta influenta politic din acea vreme a insistat sa se trimita trupe si mijloacele de aparare la Londra, in ideea ca Befastul va scapa....Au fost bobardati neintrerupt fara sa poata riposta...

Fosta Hercules Line, strada macelarilor, acum o strada comerciala moderna:



Zona centrala, strada care duce la Primarie:



Facultatea tehnica:



Opera:






Navigare

[0] Indexul de Mesaje

[#] Pagina următoare

[*] Pagina precedentă

Du-te la versiunea completă