Mi-a fost teama ca parcurgand aceleasi trasee, in acelasi anotimp, o sa am senzatia de repetabilitate si mica mea plictiseala o sa-si puna amprenta asupra grupului...In ultimele 11 zile, 6 le-am petrecut pe potecile Bucegilor. Si nu pot sa spun decat: AS MAI MERGE SI MAINE!!!!
Dumnezeu si natura au tinut cu noi, asa ca am avut o vreme de vis, iar peisajele...de-a dreptul fantastice. Nu am suficiente cuvinte pt a descrie ceea ce am simtit acolo sus, taind poteca in zapada adanca...Simteam bunatatea soarelui, cu revarsarea lui de lumina si caldura...Iar in fata mi se deschideau noi si noi imagini de poveste...Exceptional! Nu stiu daca cei care nu au avut vreodata ocazia unui varf de munte iarna, inteleg sentimentul pe care-l ai acolo atarnat intre alb si albastru...Ii indemn sa incerce macar odata in viata asta! Nu stiti cat pierdeti!
Cateva fotografii. Promit sa revin maine cu multe altele....














Si de afara inauntru...

Pregatirea de petrecere...

Cu Cliff, bucatarul nostru indian...

Puiul cu legume, specialitatea lui....