Scrise de noi > Articolele noastre
Ce faci în timp ce ai răbdare?
admin:
Ce faci în timp ce ai răbdare?
scris de wonderland
Nu știu voi, dar mie mi-a cam scăzut toleranța la afirmatia Ai rabdare
venită din parte bărbaților. De obicei, e urmata de completări explicite sau subânțelese de genul
. cu mine
, cu intențiile mele,cu planurile noastre
, cu ceea ce putea sa fie dar nu e
din lipsă de timp, de curaj, din indecizie, comoditate sau mai știu eu ce
Cred că, în unele situații, mă văd nevoită să recunosc faptul că sunt o persoană cu resursele de răbdare epuizate. Stocul rămas e rezervat în exclusivitate copiilor, persoanelor care au un ritm mai lent de gândire și acțiune prin temperament și nivel energetic, nu prin frâne interioare sau printr-un mod de gândire construit în jurul temerilor, neseriozității, necunoașterii de sine, indeciziei sau lipsă de bunăvoință.
Culmea e că sunt o persoană răbdătoare și tolerantă. Răbdarea m-a ajutat să accept mai ușor ceea ce nu pot schimba. Răbdarea m-a ajutat să trec peste obstacole, sa gasesc soluții noi pentru a nu renunța, să găsesc resurse pentru a încerca, să-mi păstrez motivația vie
Tot răbdarea, în alte contexte, s-a întors împotriva mea, pentru că timpul cât am
răbdat nu mi-l mai întoarce nimeni înapoi.
Dar, mai ales când vine vorba de bărbați, parcă nu mai sunt dispusă să ofer răbdare nelimitată. Decât, cum spuneam dacă îmi sunt colegi, prieteni, rude si, mai ales dacă sunt copii prin vârsta cronologică nu prin cea emotională...
De fapt, scopul acestei postări nu e să îmi dau cu firma în cap declarându-mă nerăbdătoare, repezită sau impulsivă. Ci, să vă provoc, fete sau băieți (flori sau cântăreți ;D), la o discuție pe această temă:
Ce credeți sau ce știți că stă în spatele acestei afirmatii: Am nevoie de răbdare... Vreau pe cineva care să aibă răbdare
?
Știu cum se spune E important ce faci, ce atitudine adopți, în timp ce ai răbdare.
Chiar așa! Ce se așteaptă, cel sau cea cu cererea, să faci în timp îi acorzi răbdare până se gândește, cântărește, decide ce dorește să fie sau să facă, singur, împreună cu tine sau cu altcineva?
MihaelaMonea:
Depinde...cu cine sau de ce "trebuie" sa ai rabdare. Sunt perfect de acord cu tine, am rabdare cu: copii mei, parintii mei, persoane neajutorate.. Dar nu pot intelege afirmatia "am nevoie de timp" sau "trebuie sa ai rabdare....cu mine.. sau pana cand..... a anumitor barbati
Ce faci in acest caz? in timp ce ai rabdare?... mergi mai departe! si il lasi pe el sa aiba "rabdare" !
wonderland:
de exemplu, ca tot s-a mai discutat pe aici, ;) chiar daca poate parea ca n-are legatura cu ideea initiala a postarii, sa ai rabdare ca ei sa se vindece de rani trecute, sa fie din nou disponibili emotional pentru o noua relatie...
janeta:
Povestea cu " ai rabdare cu mine " cred eu ca se refera la acele persoane ( nu neaparat barbati ) care nu au reusit sa scape de sindromul cordonului ombilical si cauta in permanenta atitudinea materna . am intalnit astfel de persoane si , mai intotdeauna , in spatele lor se afla o mama deosebit de protectoare , de multe ori cu o posesivitate masiv imbracata in puful dragostei neconditionate si care , de teama de a nu-si pierde odorul , ofera absolut tot ce-i sta in putinta , in orice moment . Cu o astfel de mama nu este nevoie de rabdare deoarece are ea arhisuficienta , dublata de o miopie aproape de orbire fata de defectele odraslei . Si iaca asa , la varsta la care ar cam fi cazul sa fi in stare sa iei singur(a) deciziile , persoana deja dependenta de vitala protectie simte o puternica dezorientare si cerseste tonele de rabdare pana la momentul in care ... care moment este foarte posibil sa nu apara niciodata la initiativa personajului mai sus amintit .
Este tare greu sa ai parte de astfel de oameni in jurul tau si , din punctul meu de vedere , cred ca acest defect major ( pt ca eu il consider un defect ) ar trebui sa fie inconjurat de o multitudine de calitati cu adevarat exceptionale pentru ca sa-mi trezeasca un puternic si deosebit de binevoitor instinct matern . A , nu , sa nu ma intelegeti gresit : nu ca sa continui ceea ce mama a sadit in acea fiinta , ci pentru a depune un urias efort ca sa indrept ( daca se mai poate ) coloana vertebrala deja aplecata de indecizii si sa elimin umilinta .
parerea mea... ^-^
wonderland:
Mi-am luat lectia cu...mergi mai departe, cu rabdare cu tot, Mihaela |o
Janeta, documentata postarea ta. :thumbup:
Se poate sa fie si varianta de pe extrema opusa - cineva care cauta ce n-a primit, respectiv rabdarea celorlalti.
Dificultatea apare, ca de la o varsta incolo se cade sa gasesti in tine solutii si resurse pentru nevoi frustrate sau hranite... deformat. Si sa-ti tai singur cordonul ombilical.
Altfel, apare acest dezechilibru in care doar unul cere si vrea sa primeasca. Inca n-am vazut un caz in care cineva sa ramana pe veci fericit sa fie... donator exclusiv si unidirectionat de satisfactii, confort si securitate emotionala pentru celalalt. De obicei, exista gandul ascuns ca celalalt va aprecia si va intoarce ceea ce primeste. Falsa asteptare. pentru ca celalalt a primit pentru ca tu ai oferit, iar daca te apuca revendicarile, pe buna dreptate, nu prea intelege ce te-a apucat, de ce te-ai schimbat.
De aceea sunt eu adepta comunicarii si asezarii, de la inceput pe pozitii clare. Acea pozitie in care tu esti, te arati asa cum esti, nu asa cum ar vrea celalalt, ori, mai rau, asa cum iti imaginezi ca celalalt te-ar vrea. Si ii permiti celuilalt sa te cunoasca si sa se cunoasca. Iar fiecare sa-si ia propriile decizii de schimbare pentru binele relatiei, daca se doreste o relatie.
Mi-am amintit de un mare adevar din teoria comunicarii. In comunicare suntem 3: EU, TU și RELAȚIA dintre noi. De aici, incolo, se construiește totul. Cu rabdare, dar nu fara limite :o :giggle:
Navigare
[#] Pagina următoare
Du-te la versiunea completă