Pasi in zapada 31 ianuarie - 2 februarie 2014

[CRINA 01]

pt lista de microbuz:
1.Mimi - cu urcare din Bucuresti
2. Ayouni - urcare Bucuresti 
3. Elutza - urcare din Bucuresti
4. Crina- urcare din Bucuresti

cred ca si Viorel se urca in Bucuresti, ar fi nr 5

[mihaela.nicolescu]

pentru microbuz - din Bucuresti - Mihaela Nicolescu si Sabina Dragomir !!!

[admin]

1.Mimi - cu urcare din Bucuresti
2. Ayouni - urcare Bucuresti 
3. Elutza - urcare din Bucuresti
4. Crina- urcare din Bucuresti
5. Mihaela N
6. Sabina D
7. Viorel
Confirmati pana acum pt microbuzul de Bucuresti

[admin]

Acum am ajuns acasa, ma grabesc sa va povestesc, pana cand impresiile sunt calde...Adica reci, le-am incalzit un pic acasa...

Am ajuns in jur de 11.00 in Paltinis, - no body to the Salvamont Point, asta a fost prima constatare...Vroiam doar sa-i intreb in legatura cu portiuni din afara traseului, in cazul in care ne decidem sa urcam pe Vf Oncesti sau Batrana. M-am convins eu, este destul de multa zapada mai sus de Gaujoara si de Gradina Oncesti si se intainteaza greu. Diferenta de nivel nu este mare pt timp de vara (Gaujoara e la 1700 m, iar Batrana are 1911 m) dar iarna e un pic mai greu...

Asa ca am luat-o singur pe drumul ce porneste de sub podul care prelungeste partia de schi Oncesti, am trecut de fosta perla a Paltinisului Vila 1, acum ajunsa...hostel si dupa vreo 300 de m, m-am avantat pe o poteca ce se deschide in dreapta cu marcaj cruce rosieȘ spre Poiana Gaujoara. Poteca urmeaza pana la un parau o coborare lina, apoi de la 1400 se urca aproape continuu pana la 1670 m. Eu am facut cu opriri pt poze cu tot in jur de 50 minute pana in Poiana, nu m-am oprit insa deloc. Era frig de munte, -6 grade, fara nici o adiere, deci placut pt drumetie, Asta daca esti imbracat si incaltat corespunzator. N-am simtit deloc frigul pe tot parcursul, mi-a fost chiar bine. Si nu am exagerat cu vestimentatiaȘ am avut un tricou polar sintetic subtire, un bluzon termic la fel foarte subtire, dar cu polar pe interior si o haina cu gluga, usoara. Deci nu geci cu puf sau nu stiu ce supertermice...O pereche de pantaloni cu confort termic mediu, potrivita pt temperatura pe care o vazusem pe forecast, Pe cap o caciulita...Era buna o cagula, dar n-am luat cu mine...Un rucsacel cu o pereche de ciorapi in caz ca ma udam, un polar (daca transpiram si simteam ca trebuie sa ma schimb) si niste manusi subtiri, pe care nu le-am folosit. O frontala, o genunchera, crampoane antiderapante si cam atat...

Deci prima portiune are un pic de urcat, din Gaujoara de merge spre Poiana Muncel pe curba de nivel, cca 45 minute, iar de acolo pana in Gradina Oncesti se coboara, coborare care continua pana la locul de unde am plecat. Este un circuit, nu se urca si se coboara prin acelasi loc. Traseul este deci Cabana Nora - Poiana Gaujoara - Poiana Muncel - Gradina Oncesti - Statia de plecare telescaun partie Oncesti. Am facut cu totul exact 3 ore. Cu opririle pentru poze si pt o poveste cu doi schiori de fond pe care i-am intalnit in Gaujoara. Deci o drumetie, un traseu simplu chiar si pe timp de iarna.

Zapada este in zona de padure de conifere de cca 15 cm, sus in poiene si intre ajunge pe alocuri si la 40 cm. Deci foarte important sa aveti ghete care nu iau apas i parazapezi sa nu va udati pantalonii si apoi sa va inghete. Disconfortul este destul de mare. Daca aveti insa pantaloni speciali de munte pt iarna, au cu siguranta chiar ei protectii antizapada, asa ca nu mai este nevoie. Nu am folosit crampoanele nu a fost cazul. Asta nu inseamna sa nu va luati cu voi. La fel de important este batul trekking. De vreo 3 sau 4 ori am calcat in zapada si mi-a alunecat aproape tot piciorul sub...daca nu aveam batul cu care sa ma tin riscam entorse...

V-am descris pana acum partea tehnica. Acum cate ceva despre peisaje. Ce sa va spun, cand m intrat pe poteca montana din padurea de brazi am avut senzatia ca am intrat in rai. Superbbbb! Crengile atarnand de zapada, totul acoperit si atat parca de curat...Hai ca nu va spun pre amulte, uite mai bine pun niste poze si va las pe voi sa descoperiti ce e acolo...O sa va placa cu siguranta...Senzatia este unica sa fi iarna, acolo numai tu si muntele...O liniste....hmmm s-o mananci pe paine...

[admin]

Postez si harta si o sa puteti urmari traseul pe care vi l-am descris (dati click sa mariti imaginea)

[admin]

Imagini de pe drumul spre Paltinis

[admin]

Imaginile sunt luate pe traseul de la Cabana Nora pana la Poiana Gaujoara.

[admin]

Poiana Gaujoara - de aici se poate urca spre Batrana - panta care se vede in fata indicatorului, sau se poate ajunge prin stanga la Poiana Muncel. Acolo asa cum va puneam, zapada are vreo 40 cm.

[admin]

Imagini de pe drumul dintre Poiana Gujoara si Poiana Muncel

[admin]

Poiana Muncel

[CRINA 01]

superb, Gigi, sper sa fie aceeasi feerie cand vom trece pe acolo.
Pantalonii de ski fara parazapezi sunt ok?

Sper ca nu pierdem plimbarea cu sania daca plecam ceva mai tarziu (sa dea Domnu sa se circule bine!)! Tine caii priponiti pt noi, cei din Bucuresti
Cat priveste intoarcerea catre Bucuresti la ora 11, prindem ceva din Lole? Nu am participat niciodata la asa ceva si abia astept

[Mimi]

 Vom fi copii,pentru inc-o zi si prin zapada ne vom tavali...
 Ingeri de nea vom fauri si prin padure vom haladui...

[wonderland]

Superba zi, ai avut Gigi. Multumim de imagini. Nici n-am cuvinte. Imi imaginez ca te-ai simtit ...Craiul zapezii. 

[guitarman]

Multumesc si eu pentru pozele in avanpremiera... am simtit un pic aroma zapezii din linistea padurii de brazi. Ca si Crina, nadajduiesc sa tina bine caii vizitiul nostru si sa cantam live Sanie cu zurgalai in timp ce vom face plimbarea promisa. Ar fi pacat sa o ratam. Cat despre Lole, poate ca ar fi de discutat sa plecam ceva mai tarziu... chiar asa... la 11:00... nu inteleg cine si de ce se grabeste asa de tare sa ajunga acasa... Nu stiu cat sunt in asentimentul celorlalti, dar eu unul mi-as dori sa ma bucur cat mai mult de locurile pe care le vizitez... de atmosfera oraselului medieval, doare e o mica sarbatoare acolo, iar noi plecam imediat ce serbarea a inceput... E doar o parere...

[admin]

Eu sper din toata inima sa fie cel putin la fel de frumos in munte, asa cum a fost ieri...Mi-as dori tare mult sa impartasesc si cu voi bucuria unei astfel de iesiri in zapada. Fotografiile nu arata totul, acolo e altceva...mult, mult mai frumos...

Craiul zapezii, ha, ha, ha... Ce fain suna! Dar din pacate nu poate fi adevarat...Stii povestile mele nu-l au ca personaj principal pe Fat Frumos ci pe....Spanu'! El este cel mai ce, Fat Frumos doar il insoteste... 
Wonderland, sentimentul de a fi singur in munte, pt mine invinge orice teama, precautie si gand ca mi se poate intampla ceva. Ma simt grozav de bine haladuind pe poteci solitar, doar eu si gandurile mele...Asta mi se trage cred din copilarie cand in vacantele de vara faceam zeci, nu mai bine zis sute de kilometri singur in amontele unui rau de munte, la pescuit de pastravi. Aveam de mers vreo 3-4 ore pana ajungeam in zona salbatica, acolo unde-si aveau culcusurile pastravii. Nestingheriti de galagia satenilor sau a vitelor scoase la pasunat, acolo era paradisul lor...Doar eu ce-i mai deranjam... Pecuitul la pastrav presupune liniste si o zona in care sa fi doar tu, asa ca nu puteam sa merg insotit de cineva...Asa ca m-am invatat sa merg pe distante lungi, chiar si in conditii de izolare...singur. Stiu, nu e in regula deloc, se pot intampla o multime de probleme si n-ai cum sa te aperi sau sa ai un ajutor...dar eu sunt omul care niciodata nu a pus raul in fata...

Mi-ati pus cateva intrebari raspund acum in ordine...

Cu pantaloni de ski e ok, sunt impermeabili la zapada si au de obicei si dublura in partea interioara - inferioara. Deci poti veni cu ei linistita doar cu ei Crina daca nu ai parazapezi.

Despre lole, Crina si Guitarman: nu am explicat eu un lucru: parada lolelor are doua parti: una publica, atunci cand ei se intalnesc, se fotografiaza in grup, apoi se organizeaza pe bresle mestesugaresti si pe pozitia lor in coloana, apoi cu cu fanfara in fata incep sa mearga spre Primarie. In fata de tot sunt cei cu biciuri si care cu zgomotul asurzitor pe care il fac, anunta practic sosirea. Apoi vine fanfara, cea care da ritm ceremoniei. O sa vedeti totul e grozav de bine organizat fiecare are costumul lui, cu numar sa se stie ce lola este. Pt mine momentele cele mai impresionante sunt cele in care vad iesind dintre cate o curte, toata familia costumata in lole: de la cel mai mare, pana la cel mai mic. Am vazut si copilasi de 3-4 ani, dar care in ciuda varstei, stiu perfect ce au de facut si nu ies din coloana. nu grabesc sau incetinesc pasul...Apoi imi place cand alaiul se porneste...Si cand breslele, mandre isi prezinta alegoriile...Ma gandesc cum o fi fost pe vremuri acolo...cand erau nu 4 ci 10-12 bresle, cand iesea toata suflarea la parada...Si culminant, cand se aduna in fata primariei si isi striga de mai multe ori, in cor, salutul lor arhicunoscut: “Hirai". Se canta apoi imnul sasilor transilvaneni, moment de maxima solemnitate.

A doua parte este cea privata, in care doar lolele si oficialitatile au acces: au adunarea pe vecinatati si apoi balul lor. Acolo nu avem cum patrunde in intimitatea grupului... Noi practic o sa vedem adunarea, organizarea, ceremonialul de la primarie si eventual deplasarea in continuare pana la fabrica principala a orasului.