Rugina tacerii

[admin]

Rugina tacerii  
scrisa de Rada

Din lutul nefiintei ce am fost
un cuvant fara rod sa croiasca bici de  lumina !...
Sa cutreiere mut
printre incaieriari de soapte topite-n albastrul arid  al unei seri de noiembrie..
printre  nerespirari,  si neminciuni,
Catre dansul cel dalb
al unui inel ramas stingher  si discret inmarmurit
intre “DA” si…poate
intre Noi..si doua sine de tren
circulare in jurul secundelor ce ne gatuie
nelibertatile
neputintele
neuitarile
Care nici macar nu-si mai zaresc
Una alteia
Rugina …
Scilpirile-n  vocale suave, uimite
Cu atat mai putin,
Cu atat mai arar.

„Pot fi părăsit, pentru că
nu-mi iubesc picioarele, pot merge
şi cu aerul. „
Nichita,te conjur
Sa ma inveti cadenta acestui pas
Si mirosul acestui aer
Care pe mine inca ma strange,
Inca  ma tace!

[wonderland]

Să spargem tăcerea, să nu apuce să ruginească, să ne încremenească între DA si poate... Să mutăm șinele de tren pentru asta, dacă e cazul. Nu vom provoca nici o catastrofă mai mare decât această agățare în așteptarea luminii.
Doar vom afla că ceea ce știm deja, pus în cuvânt, ne eliberează.

[doruri_verzi]

Multumesc de ingrijorarea de a fi putut ramane in incremenirea  aceea..dureroasa nerasuflare. S-a cernut deja...peste ea s-a asternut bucuria lui A FI...a fi intreg...a fi cu sens...a fi intr-o derulare efervescenta inspre ceva esential.

Să spargem tăcerea, să nu apuce să ruginească, să ne încremenească între DA si poate... Să mutăm șinele de tren pentru asta, dacă e cazul. Nu vom provoca nici o catastrofă mai mare decât această agățare în așteptarea luminii.
Doar vom afla că ceea ce știm deja, pus în cuvânt, ne eliberează.