Cum m-am lăsat de dat sfaturi... scris de wonderland
Ne e mai ușor să vorbim despre și pentru alții. Găsim de cuviință să dăm sfaturi, să oferim, întrebați sau neîntrebați, ceva din experiența noastră ca model de urmat.
Sesizăm, cu mare ușurință, ce le lipsește celorlalți sau ce ar fi cazul să schimbe. Oferim soluții pe tavă.
Totul e mai ușor de înțeles și, în același timp mai greu de acceptat când e vorba de alții. Când vine vorba de noi, parcă nimic nu se mai potrivește, orice încercare de deslușire devine grea. Ori, avem deja certitudini pe care nu vrem să le supunem testului realității care cere adaptare și schimbare.
Ne simțim măguliți, importanți, utili când cineva ne cere un sfat. Ne trezim dezamăgiți, triști, exasperați sau critici, cârcotași, ironici dacă celălalt nu se lasă convins să acționeze într-un anumit fel.
În cele din urmă am învățat că nu ajută la nimic și pe nimeni (nici pe cel care oferă, nici pe cel care primește) să dai sfaturi. Te trezești fie ignorat, fie vinovat! Sau, te poți trezi de-a dreptul evitat.
Nici măcar sfaturile care îți sunt cerute nu le-aș recomanda (și, iată cum mă trezesc dând sfaturi), decât dublate de o atitudine de împărtășire a opiniei tale despre situația supusă discuției. De obicei, cine cere un sfat, nu face decât să verifice opțiunile la care s-a gândit cumva sau, chiar să își confirme/susțină propria decizie.
Cu atât mai mult, sfaturile necerute te situează pe poziția celui dornic să intervină (deci să controleze) simțirea și acțiunea celuilalt cu indicații de acțiune pe care nu e pregătit să le ia în considerare.
Până la urmă suntem experți doar pentru propriile decizii. Pentru ale altora putem fi doar...simpli consultanți. Mai puțin, chiar doar niște furnizori de informații. Pe care celălalt are libertatea de a le lua în considerare sau nu. Fără ca noi să ne simțim desconsiderați ori neimportanți. Sau doar persoane care oferă suport și încurajare.
Partea bună, și ușor amuzantă e că în sfaturile date altora găsim informații utile despre și pentru propria persoană. Am putea să fim atenți, să le ascultăm și să le urmăm.
Dar, dacă totuși cineva, un prieten, ne cere un sfat, ar putea întreba cineva...
Cel mai bun lucru pe care îl poți face e să îl asculți și să-l ajuți să-și găsească propriul sfat.