Aerobic oxigen pentru corp, minte și emoții! - un articol scris de
wonderlandDa, sunt îndrăgostită, plină de iubire, pasiune și într-un puternic angajament în relația cu aerobicul.
Nu doar pentru beneficiile clare, vizibile și incontestabile asupra depozitelor de grăsimi, modelării corpului, dislocării kilogramelor, sau eliberării de edorfine și energie.
Ci, și pentru schimbările substanțiale la nivelul mobilității, flexibilității, echilibrului, coordonării. Exclusiv corporale, aparent. În fapt, ele se translatează la nivel mental și în atitudine. Și, se explică, spus așa simplu, prin prin interdependenta corp-minte-psihic. Eu am simțit din plin, de exemplu, cum se atenuează, dispar, ceva porniri de rigidatea, încrâncenare și rezistență la schimbare, care începeau să devină trăsături evidente și cu spor în consolidare. M-am bucurat să constat pasul meu mai ferm și mai stabil în spații înguste, nesigure, transferat în starea de echilibru în situații incerte, pe care nu am cum să le controlez. Pentru că, nu-i așa, doar asta putem controla modul în care gândim, simțim, reacționăm...
Să nu mai vorbim de creșterea stării de bine interior, de energia și atitudinea pozitivă de care te simți încărcat și binecuvantat. E distractiv și rămâi vesel și după încheierea antrenamentului. Cu condiția să îți activezi simțul umorului când te vezi dând cu stângul în dreptul sau când mai ieși din ritm. Ei, și dacă mai adăugăm că toate astea s-ar putea să îți aducă și niste îmbunătățiri de calitate a prestatiei, performanței sau a trăirii sexuale, (care, a propo, intră tot în categoria mișcării de tip aerobic) zău așa, nu pricep de ce nu devine toată lumea aerobică .
Nu am terminat....
Am o listă de beneficii și lecții confirmate sau descoperite prin acest gen de antrenament.
Că, tot îmi plac mie lucrurile simple, care generează câștiguri cu valoare transferabilă. Dar nu sunt fanatică, doar entuziasmată când ceva mă pasionează - și sunt convinsă că se poate ajunge la aceleași ținte pe căi diferite.
Ritmul e esențial - e un element important să prinzi, să intri, să păstrezi ritmul mișcărilor. În afara ritmului, se generează o impresie de nearticulat, deconectat, dezordine și lipsă de armonie.
Prinde ritmul! Lasă-te cuprins de ritmul inimii tale și urmează-l. Fii atent la ritmurile care se nasc din întâlnirile, contactele umane, întâmplările care îți sunt date și ascultă-le, lasă-te condus de ele. Fii atent, privește, conectează-te la ritmurile din natură, din univers și lasă-le să te cuprindă, să deschidă în tine punți de înțelegere și acceptare a ciclicității, a trecerii, a transformării.
Muzica e importantă. Utilizată din plin în aerobic, muzica este impuls, suport pentru realizarea exercițiilor și pentru intrarea în starea - dinamică, moderată, lină și relaxantă - cerută în diferite etape ale antrenamentului. Da, poți învăța să folosești muzica ca pe o forță care îți susține mișcările și nu vei mai simți efortul, oboseala. Vei constata că, poți mai mult decat ai crezut, că limita epuizării tale e mai departe, din ce în ce mai departe de primul semn la care ai fost tentat să crezi ca nu mai poți, că nu ești în stare să continui. Nu mai renunți înainte de a avea măsura adevăratei tale rezistențe la efort în acel moment.
Ascultă muzica dinăuntrul și din afara ta și las-o să acționeze ca forță de susținere a acțiunilor tale. Învăță să alegi melodia potrivită pentru creșterea sau atenuarea unor stări. Crește-ți bucuria, entuziasmul, puterea, iubirea. Învață să nu lași să crească în tine tristețea, furia.
Muzica sufletului încărcat de bunătate, muzica prieteniei, a bucuriei, a iubirii te susțin ca o forță să treci prin momente în care te simți copleșit, singur și incapabil să mergi mai departe.
Concentrează-te pe elementele cheie. Fiecare exercițiu este construit în jurul unor elemente cheie: o anumită pozitie, un anumit unghi, o anumită tensiune imprimată, o anumită viteză de execuție, etc.
Un antrenor bun ti-l va indica, ti-l va arăta, te va îndruma. Dacă nu, privește tu cu atenție, ca să înțelegi. Pentru o execuție corectă și pentru a atinge finalitatea dorită, este important să îți concentrezi atenția, efortul și grija asupra elementelor cheie. Altfel, totul devine mișcare fără alt sens decât oboseala și sentimentul că totul e prea greu și inutil. Ba, te mai dor și zone ciudate sau îndepărtate de scopul prezentat al exercițiului.
Ca, de exemplu, te poți trezi, după serii repetate de abdomene făcute alandala, că pe tine te dor...coatele.
Focalizează-te pe ceea ce vrei să fii, să devii. Stabilește care sunt elemente cheie care te duc cu adevărat la țintele tale. Ascultă-te atent și vezi ce nevoi, motivații te ghidează. Încearcă să înțelegi ce anume din tine te îndreaptă într-o direcție sau alta, către o alegere sau alta. Fii conștient de ceea ce simți, gândești, vrei și poți fi.
Învață de la cei mai buni, alege-ți cu grijă modelele, sursele de inspirație, profesorii. Alege cu grijă ce ți se potrivește. Nu te apuca de acțiune doar de dragul acțiunii. Acordă timpul de care ai nevoie pentru însușirea elementelor de bază. Nu te grăbi, nu sări peste etape. Nu putem să inventăm mereu roata. Iar creativitatea nu merită risipită în lucruri cheie, de bază.
Nu uita că sunt și lucruri care se cer făcute într-un anumit fel: neapărat corect, neapărat sincer, neapărat cu iubire sau măcar cu grijă și respect pentru tine și pentru tot ce este în jurul tău.
Altfel ajungi să te alegi cu insatisfacții, dezamăgire, oboseală și dureri pe care nu le înțelegi.
Acceptă-ți limitele. Cunoaște-ți și ascultă-ți corpul. El îți va indica cu precizie unde să te oprești. Sau când e cazul să aștepți, să mai exersezi, să te mai antrenezi, sau, de ce nu, să renunți. Vei învăța să te auto-evaluezi obiectiv și să elimini frustrarea generată de așteptări nerealiste.
Am promovat examenul final al lecției despre cunoașterea și respectarea propriilor limite, doar după ce m-am ales cu o entorsă. Că, de, si eu mai cad în capcana gândirii de genul mie nu mi se va întâmpla, ce, eu nu pot?.
Dar, da, e clar, sunt iremediabil îndrăgostită de aerobic.
Încerc să învăț să privesc aerobicul, ca și alte lucruri din viața, ca pe o competiție cu mine însămi.
Nu îmi cere nimeni să fac nici mai mult, nici mai puțin decât sunt capabilă. Nu am nimic de demonstrat nimănui. După cum ar fi de dorit să fiu prima care știu ce și cât pot. E responsabilitatea mea să mă evaluez cu grijă, atenție și obiectivitate.
Cred că doar așa poți să devii atât de bun câți poți fi, în orice direcție dorești. Să fii deschis și receptiv la orice te poate ajuta să te bucuri de ceea ce este, să cauți și să practici orice îți aduce un plus de zâmbet, energie și vitalitate.
Indiferent de vârstă, stilul de viață sau greutate.Ce spun altii:
http://www.infoterapii.ro/modules/news/article.php?storyid=198