Nostalgica.
Inaintea erei noastre, intr-un 12 decembrie mai inghetat decat asta, cu multa zapada, am avut cununia civila...
Felicitarile, masa si dansul au avut loc la fostul hotel Parc, nu mai stiu cum ii zice azi... Aveam o rochie alba, pana la genunchi, "cu talie cazuta" - model anii '20, un lung sirag de perle innodat pe piept (se spune ca nu e bine sa porti perle la maritis, ca perlele
inseamna lacrimi) si o floare mare in par, in stanga, de care era prinsa o voaleta... Eram foarte shicoasa
(Si la ce mi-a folosit?! La mine in familie, ca un facut, toate nenorocirile s-au intamplat in luna decembrie! ) Ah, si un buchet de
aproape garoafe albe - in fapt, niste boboci inghetati infipti printre niste frunze de feriga - asta era tot ce se gasea mai bun in florarii la vremea aia...
Mireasa cu rochie lunga si alba n-am fost, cununia religioasa am facut-o aproape clandestin, fara nici o poza (deh, vremurile) cam la un an si jumatate dupa...