Aici se discuta > Subiecte generale
Cum te simti acum?
balanta:
...Silviu!!!..batran mai e ospatarul asta...tocmai de pe vremea cand eram eu studenta la Iasi!
silviu:
dap! batran ca vremea, stalp ramas...
balanta:
...ospatarul ala ce remediu avea pt mahmureala? ;)
micaela:
--- Citat din: balanta din Miercuri, 19 Ianuarie 2011, 22:29 ---stiu eu, draga Lucia?...s-ar parea ca ma maturizez cam greu...
--- Terminare citat ---
am o veste proasta pentru tine...balantele nu se prea maturizeaza, pana la sfarsit. copilul lor interior e unul ce nu se da dus. ;) sa ma prezint: balantza ascendent balantza ;) :D
totusi, incepand de anul trecut, timp de vreo doi ani jumate, Saturn lucreaza de capul lui in zodia noastra si, zice-se, asta inseamna o etapa destul de grea, care cam fortzeaza nativii spre maturizare. culmea e ca la mine se cam simte...dar nu rau :D
trei vin rosu, de-odata, nu-i cam mult pentru Saturn? :D
micaela:
--- Citat din: silviu din Miercuri, 19 Ianuarie 2011, 21:44 ---
--- Citat din: balanta din Miercuri, 19 Ianuarie 2011, 20:34 ---silviu, cum reusim sa scapam de "ne" si sa ramana cand si cand "fericit"?....suntem prea pretentiosi? conform gandirii pozitive, ar trebui sa ne trezim de dimineata si sa abordam un zambet tamp in fata oglinzii si asa sa ne tine toata ziua....recunosc ca uneori imi iese...alteori nu !...o fi varsta de vina?
--- Terminare citat ---
nu cred ca sunt pretentios; mai degraba asa e structura mea sufleteasca. e usor de zis: hai sa gandim pozitiv! nu ne costa nimic. mai greu insa e de pus in practica.
sfatul lui coelho era (sa ne scuze doamnele care nu suporta citatele) sa stim cand se incheie o etapa a vietii si sa nu ne incapatanam sa ramanem mai mult decat e necesar, altminteri pierdem bucuria de a trai si sensul vietii. pesemne ca noi suntem incapatanati :D
prietenii de varsta mea, in compania carora ma simt bine, pot fi numarati pe degetele mainii unui ciung. cei mai multi sunt anosti, previzibili, resemnati. imi amintesc cu groaza de o excursie la munte, alaturi de vreo trei familii de varsta mea. ei isi beau mintile si discutau politica, ele barfeau si din cand in cand isi priveau sotii cu ochi straini si goi. era atata resemnare pe fetele lor, incat m-a cuprins o tristete iremediabila. m-am gandit ca decat o asa familie, e mai bine de o mie de ori sa fii singur.
--- Terminare citat ---
nu-i vorba ca nu suport citatele ... pur si simplu mi se pare ca, de la o varsta incolo, tot ceea ce ai citit trece prin tine, se aseaza, se cerne, se decanteaza si devinie opinie personala, filozofie proprie de viata, rotunda si coerenta, nu fragmentata ca un puzzle de intelepciuni culese din diversi autori, oricat de buni ar fi ei. de aceea mi se pare -absolut subiectiv, desigur- ca citarea continua a unuia sau altuia e semn de juvenilitate intelectuala, ca sa folosesc un eufemism. :D sau ca e semn de dorinta arzatoare de a epata, de a face parada de o cultura admirabila care poate fi, deseori, si de tip copy-paste, de cand a intrat in viata noastra comunicarea virtuala. As putea cadea, partial, in admiratie maxima pentru memoria elefantina a celor care citeaza live din toti "marii", mai ales ca eu n-am fost deloc daruita cu memorie "de stocare", caci ursitoarele aveau in stoc, la nasterea mea, numai memorie logica, algoritmica (ma descurc frumos cu matematica de olimpiada a fie-mii dar nu mai stiu aproape nica din istoria la care aveam, totusi, note mari). :D asadar e si putina invidie la mijloc ;) :D
pe de alta parte, e drept ca e o forma de onestitate intelectuala sa citezi autorul ideii atunci cand ai retinut cui ii apartine si si forma ei exacta.
consideratiile de mai sus sunt pur subiective si nu se aplica interlocutorilor de aici. :D
Navigare
[#] Pagina următoare
Du-te la versiunea completă