De ce suntem single ?

[Caroline]

  Totusi... nu e rau. Totusi, asta nu ne opreste sa lasam loc intotdeauna de un buna ziua... cu un zambet pe buze si cu o invitatie la o cafea in gand. 

[Florin31]

De ce suntem single....?
Pentru ca alegem sa nu ramanem in relatii toxice, pentru ca intelegem faptul ca timpul este cea mai importanta resursa si alegem sa il consumam cu oamenii care merita sau, in lipsa lor, sa il petrecem cu noi insine.
Pentru ca ne dorim mai mult de la o relatie, de la omul de langa noi, de la "familia" noastra si intelegem sa punem punct la timp sau la un timp...

[Caroline]

De ce suntem single....?
Pentru ca alegem sa nu ramanem in relatii toxice, pentru ca intelegem faptul ca timpul este cea mai importanta resursa si alegem sa il consumam cu oamenii care merita sau, in lipsa lor, sa il petrecem cu noi insine.
Pentru ca ne dorim mai mult de la o relatie, de la omul de langa noi, de la "familia" noastra si intelegem sa punem punct la timp sau la un timp...

Exact! 

[silviu]

nu cumva suntem singles pentru ca altii considera ca relatia cu noi ar fi toxica pentru ei? nu cumva defectiunea e la noi?
intreb si io... va rog sa nu ma luati la cafteala

[Caroline]

Din moment ce nu am precizat "exact" pentru cine, inseamna ca e valabila si reciproca. O relatie nu poate fi toxica decat de ambele parti (aca cum nu poate fi fericita decat de ambele parti sau deloc), ca doar nu se poate simti doar unul intoxicat, iar celalalt, de-a dreptul fericit... decat numai daca cel putin unu' a si-a pierdut simtul realitatii.   

[eEduard]

Controversată întrebare, după cum am mai scris și în altă parte...pentru aceea dintre noi cu o arhitectura mentală mai complexă, lucrurile simple sunt paradoxal complicate. De aceea, împlinirea este mai greu de atins și necesită niște etape în plus față de restul "fericiților". Stilul analitic de a raționa interferează cu sentimentele crude, animalice din noi...și de aici începe "distracția". Avem nevoie de mult mai mulți factori care trebuiesc să coincidă, ce ne-a satisfăcut azi nu ne mai satisface mâine (vrem mai mult), sexul ajunge să nu mai fie suficient iar de decizia de a face un copil nici măcar nu vreau să mă ating. Și ajungem la dece sunt single, la motivul pentru care deocamdată lipsesc din acea „relație serioasă", care în combinație cu o vârstă de peste 30 devine un „animal" periculos, urmat îndeaproape de mai multe nevoi și temeri. Pentru că nu cred într-o relație compromisă de la bun început și când zic compromisă nu mă refer la compromisurile de acomodare, ci la cele de integritate, acele compromisuri pe care le faci forțat, înpotriva firii tale cedând dorinței de a nu fi singur. Dacă mai adaug și faptul că sunt o fire preponderent introvertită....well...aveți răspunsul.

[wonderland]

Trec peste autoaprecierea complexității arhitecturii mentale ...dar mărturisesc, în ultima vreme sunt și eu intrigată și preocupată să deslușesc acest paradox al lucrurilor simple care devin complicate. Oare cum se face?....

In rest compromisul, în termenii negocierii sunt făcute să aducă pace și înțelegere cu cele mai mici costuri/cu cele mai mari câștiguri (depinde ce parte a paharului privești) pentru părți. Orice e forțat se va rupe, sparge, face țăndări la un moment dat.
Așa că ce poți face decât să înfrunți teama de singurătate, pentru ca mintea ta să se simtă liberă să facă alegeri în acord cu inima ta....

[eEduard]

Nu este autoapreciere în sensul laudativ, mi-am dat seama din greșală în momentul în care am observat că lucrurile simple nu mai sunt simple.  Din deducția mea, defapt nu este nimic simplu cănd vine vorba de relaționarea interunmană. Este mult de discutat aici, o persoan㠄fericit㔠căreia îi lipsește acea „arhitectură mai complex㔠vede un lucru complex, simplu, pentru că îi lipsește și acea privire analitică care conferă adâncime și detaliu. Ne văzând în detaliu, ramnificațiile și posibilele stegulețe roșii se pierd, asta oferind-ui simplicitatea. 

[aprilie]

De aici si "fericiti cei saraci cu duhul caci ... " 

[eEduard]

Să nu exagerăm, nu vorbim aici de „piloți de avioane ”... 

[wonderland]

Ne văzând în detaliu, ramnificațiile și posibilele stegulețe roșii se pierd, asta oferind-ui simplicitatea. 
[/quote

Cred că doar aleg să nu practice disecții, vivisecții sau tetracapilaratomii.
 

[eEduard]

Cred că doar aleg să nu practice disecții, vivisecții sau tetracapilaratomii.
 

Hmm...de unde avem inspirația acestor cuvinte transcendental-epice...am avut programare la ORL? 

[Corma]

Sunt vaduva de foarte mult timp. Cariera si educatia copilului m-au facut sa nu-mi dau seama ca intr-o zi nu voi ramane decat cu singuratatea. Nu-mi pare rau de ce-am facut, dar mi-e frica sa nu  regret ceea ce asi fi putut sa fac.

[rocky]

Nu este autoapreciere în sensul laudativ, mi-am dat seama din greșală în momentul în care am observat că lucrurile simple nu mai sunt simple.  Din deducția mea, defapt nu este nimic simplu cănd vine vorba de relaționarea interunmană. Este mult de discutat aici, o persoan㠄fericit㔠căreia îi lipsește acea „arhitectură mai complex㔠vede un lucru complex, simplu, pentru că îi lipsește și acea privire analitică care conferă adâncime și detaliu. Ne văzând în detaliu, ramnificațiile și posibilele stegulețe roșii se pierd, asta oferind-ui simplicitatea. 

m-am lovit si eu la un moment dat de aceeasi problema si solutia a fost relativ simpla: gindeste mai putin si urmeaza-ti instinctul; cind incepi sa analizezi prea mult amanuntele, mereu o sa gasesti lucruri care nu-ti plac/convin si in final ajungi sa ramii doar cu analiza (timpul nu sta pe loc si ratezi ocaziile daca doar stai pe bara si te gindesti la diverse, in loc sa faci efectiv ceva in acea directie)

[eEduard]

m-am lovit si eu la un moment dat de aceeasi problema si solutia a fost relativ simpla: gindeste mai putin si urmeaza-ti instinctul; cind incepi sa analizezi prea mult amanuntele, mereu o sa gasesti lucruri care nu-ti plac/convin si in final ajungi sa ramii doar cu analiza (timpul nu sta pe loc si ratezi ocaziile daca doar stai pe bara si te gindesti la diverse, in loc sa faci efectiv ceva in acea directie)

Știu ce ziici, ai pus punctul pe i. Din păcate nu pot „gândi mai puțin”, lafel cum un cuțit odată ascuțit nu poate tăia mai prost. Bine, acum nu o să mă iau de mână cu Cioran...