Am avut cu Tania si Oani in una dintre serile de la Gyula o discutie interesanta, care ne-a tinut in holul hotelului vreo doua ore, despre perceptiile si alegerile subconstiente ale barbatului si a femeii vs rational si analitic.
Pentru cei care vor sa formeze un cuplu, important este sa inteleaga anumite particularitati ale sexului opus. Nu suntem identici, avem alt mod de analiza, alta abordare mentala. Femeia care in general este pozitiva, sesizeaza in primul rand calitatile, pe cand barbatul, mai "cusurgiu de fire" este preocupat in primul rand sa observe defectele.
Cand doresc sa-si formeze un cuplu, oamenii isi creaza mental sau chiar si declarativ un model. "Vreau sa fie inalta, bruneta, cu ochii negrii, spirituala, nefumatoare etc etc" sau "Vreau sa fie un baiat simtit, comunicativ, vesel, sa fie cam de 1.80, sa nu bea etc etc". In mintea fiecarui om se contureaza oarecum modelul de partener dorit. Crearea unui model si fixarea lui in subconstient creaza un sistem de referinta. Si de aici problemele: "Nu-mi place ca e mic si cracanat", "Nu este pe gustul meu, este prea vorbareata", "Nu, cu siguranta nu este ceea ce caut, eu vreau un baiat mai inalt, mai deschis, mai comunicativ." samd. Modelul de partener, daca este intretinut si fixat, devine un fel de contur pe hartie de calc, un fel de sablon. Ai intalnit pe cineva, pui sablonul si dai verdictul. Evident ca totul se petrece la nivel de subconstient, in timpi nemasurabili de mici. Pana sa ajungi la rational si analitic, gata ai dat verdictul. Care are sanse mici sa fie cel bun.
Multi spun, "eu stiu ce-mi trebuie", "stiu de ce am nevoie", "simt care este alesul", "este suficinet sa o vad doar". Este foarte adevarat, omul simte. Asta este ceva genetic sa evaluam femeia sau barbatul potrivit. Din pacate in prima faza doar fizic. Si acolo se opresc 99% din posibilele relatii. Omul modern a evoluat imens, nu mai suntem impinsi doar de impulsul de specie sa procream, nu mai putem evalua partenerul doar din punct de vedere anatomic. Pt a forma un cuplu echilibrat si cu sanse de durata este nevoie de un complex de calitati pe care trebuie sa-l ideplineasca partenerul. Odata ales de subconstient, ar trebui sa lasam rationalul si analiticul sa decida. Cam greu stiu, odata pornite sentimentele sau dorintele, greu sa rationezi. Dar pt a fi sigur de alegere trebuie sa cantaresti si sa analizezi. Pt binele tau viitor.
Spuneam ca 99% din posibilele relatii se opresc in faza de alegere a subconstientului. Adica deja la prima vedere. Pai atunci, pt a mari sansa de formare a unui cuplu, trebuie sa vedem de ce suntem eliminati sau de ce eliminam prea usor. Hai sa luam pozitia femeii acum si ma gandesc de ce as putea fi eliminata. Lasand la o parte impactul vizual, important in primul contact dar nu hotarator - ma opresc la nevoia de a stii ce doreste sau mai bine zis de ce ii este teama barbatului. Pt ca asa cum spuneam in inceput, barbatii incep invers evaluarea.
Un barbat, desi sta pe o structura psihica mai stabila decat femeia, intampina si el multe probleme. Care vin din teama. "Daca o iau pe fata asta frumoasa, prea frumoasa pt mine, nu cumva va fi nu doar a mea?" "Nu mi se pare prea ordonata. Unghiile nefacute, parul nearanjat, fusta un pic sucita pe ea, daca asa e si acasa?" "Fumeaza de rupe. Oare cand isi face treburile casei?". Un studiu recent (ce sablonat suna!) indica cele 13 posibile fobii ale barbatului modern:
caligynefobia (teama de femei frumoase)
anthofobie (teama de flori)
decidofobie (teama de a lua decizii)
teleofobie (teama de ceremonii religioase)
gamofobie (teama de casatorie)
paralipofobie (teama de responsabilitate)
novercafobia (teama de soacra)
soteriofobie (teama de dependenta de altii)
peniafobie (teama de saracie)
merinthofobie (teama de a fi legat)
mageirocofobie (teama de a gati)
deipnofobie (teama de cina si conversatii la cina)
athazagorafobie (teama de a fi ignorat)
clinofobie (teama de a merge in pat)
kolpofobie (teama de organele genitale feminine)
oneirogmofobie (teama de vise erotice)
medomalacufobie (teama de a pierde o erectie)
ergofobie (teama de munca)
Deci si barbatul ca si femeia are destul de multe temeri, desi orgoliul masculin nu-l lasa sa spuna asta. De aceea femeia trebuie sa rationeze si sa evalueze in ce masura poate sa produca teama unui barbat. Pt ca automat asta inseamna eliminare. Stiu, veti zice, eu n-am nevoie si nu vreau sa ma schimb dupa el, trebuie sa-l gasesc pe cel care ma intelege si ma accepta asa. Perfect...gresit. Un cuplu inseamna adaptare si toleranta, doua lucruri esentiale. Inseamna cunoasterea celuilalt, ce-i place sau ce nu-i face placere. Ceea ce se intampla in rutina se intampla si in prima faza, cea de cunoastere si de alegere. Nu trebuie sa fi fals, trebuie doar sa intelegi. Educatia te ajuta mult in acest sens.
De ce mai fug barbatii, sau cel putin majoritatea lor? De femeia ultradominanta si in special de cea castrator. Daca va evaluati in aceste categorii, sansele de a forma un cuplu durabil sunt minime. Barbatul mai scriam eu pe aici, inca nu s-a adaptat la ideea de egalitate cu femeia si vrea sa i se recunoasca cel putin la nivel mental, dominatia in cuplu. Chiar daca lasa impresia, chiar daca incearca sa para modern si sa accepte egalitatea, barbatul nu poate si nu a depasit inca ideea ca este the boss. Un barbat educat si modern va stii sa arate ca apreciaza la femeia sa, ca ii lasa cel putin impresia ca este cel dominant. Asta nu inseamna din partea femeii supunere sau ceva din spectrul asta, inseamna abilitate si intelegere.
Ooh cate mai sunt de spus aici, dar mai uit la ceas s-a facut 9.00 si n-am facut inca nimic pe ziua de azi. Inchei aici cu promisunea ca mai revin cu acest subiect. Oricum este cred o tema de dezbatere. Apare aici pt ca da, un motiv pe care "de ce suntem single" sta si in necunoasterea particularitatilor sexului opus.