am apasat pe o tasta care a dat "send" postarii, inainte de a o finaliza
ziceam...pentru ca...
1. pentru ca pare ca ne pierdem, progresiv, capacitatea de a iubi, de a empatiza, de a ne pasa pe/cu/de ceilalti...fie pentru ca suntem confiscati si uzati de o viata prea agitata, fie pentru ca, inaintand in varsta, resursele sufletesti se diminueaza (asta o poate confirma/infirma un psiholog)
2. pentru ca ne pierdem, pe parcurs, numarul si intensitatea prieteniilor, fie pentru ca evoluam diferit si desi legaturile se pastreaza, isi pierd din continut si din intensitatea comunicarii, fie pentru ca suntem dezamagiti de unii dintre cei in care am crezut si investit incredere si afectiune (asta intamplandu-se mai ales atunci cand esti in necaz, sau chiar la pamant), fie pentru ca, imbatranind, unii dispar fizic
3. pentru ca, desi ne dorim mult, putem tot mai putin sa iubim oamenii din jur, fie pentru ca suntem uzati sufleteste (o fi iubirea o resursa epuizabila, totusi?), fie pentru ca avem tot mai putin oportunitatea sa intalnim oameni pe care sa ii putem iubi cu adevarat - oameni frumosi, nemutilati sufleteste si moral de lumea stramba in care traim, cu atat cu cat varsta e mai inaintata, fie pentru ca dezamagirile din trecut ne fac suspiciosi si precauti in a mai investi incredere si afectiune in oameni noi (care ne pot rani sufleteste ca cei pe care i-am lasat in urma),
4. pentru ca, desi incercam sa gasim oameni pe care sa ii putem iubi (nu doar iubiti, ci si prieteni) simtim ca orice initiativa ramane la un nivel superficial...comunicam, ne simpatizam real, zambim si radem, dar simtim ca toate acestea nu au si nu pot capata profunzime...se construieste atat de greu o prietenie autentica...trebuie timp si rabdare...si toleranta care, ca si disponibilitatea afectiva, pare a se diminua cu vremea...
5. pentru ca, pana la urma, cred ca adevarata conditie a oricarei fiinte e singuratatea: ne nastem, traim si murim singuri chiar daca, intre timp intalnim oameni si ii iubim....pentru mine, asta, e o mare tristete...
si-ar mai fi o gramada de "pentru ca"....si-mi dau seama ca, in ultima vreme, fac ce facea Bogdan, investesc doamna Singuratate cu energie, ii dau forta analizand-o, disecand-o, cautandu-mi vine de care nu sunt constienta si raspunsuri care nu se dau gasite, ba incercand s-o alung, ba incercand sa ma obisnuiesc cu ideea condamnarii la ea.