At Steliana, I agree to what you say. At Saturnianul, si ca ca reinod firul rupt al discutiei, da, singuratatea e rodl alegerilor facute mai devreme in viata... Dar intreb, daca de exemplu nu mai poti desface consecintele acelor alegeri, nu poti sau nu vrei sa le desfaci? De ce ar trebui sa fie neaparat imatur un om singur? Eu am tot incercat in cei doi ani de la tragedia grotesca suferita sa imi gasesc pe altcineva, dar daca am fost prea pretentioasa a fost vina mea? Da, se poate spune si asa... Am cautat un model imaginar, ceva care sa refaca idealul din mintea mea. O, oamenii imi spun sa renunt la acea imagine... Dar daca nu vreau? Daca nu ma potindragosti deat de cineva in care regasesc fragmente din imaginea visata? Am I to blame? De fapt, si daca sunt, nu imi mai pasa... Nu stiu, ce ziceti?