Forumul celor nou intrati > Prezentare nou intrati

De ce suntem single ?

<< < (179/417) > >>

balanta:
ma intreb oare io sunt de acord cu mine?!  :o

luciamanta:

--- Citat din: bitek din Marți, 06 Septembrie 2011, 23:38 ---Sunt singur pentru ca m-am grabit sa ma casatoresc (eram doi copii prosti - e cliseu dar se aplica in cazul meu), pentru ca n-am stiut sa-mi "manageriez" casnicia, pentru ca am avut rabdare cand nu trebuia si cand era nevoie de rabdare, a mea se consumase de mult; sunt singur pentru ca am incercat sa leg lucrurile iar dupa aceea, de cateva (putine) ori si n-a mers. Poate au fost prea putine ocaziile. Sunt singur pentru ca sunt un om dificil (cer mult si cer in termeni absoluti. La schimb nu ofer mare lucru, pe mine si cam atat) Sunt singur pentru ca nu mai am incredere (cred), pentru ca nu ies nicaieri (nu simt nevoia), pentru ca am cativa prieteni extraordinari cu care prefer sa-mi pierd timpul in detrimentul a orice altceva (saracii, o spun de parca ar fi vina lor). Sunt singur pentru ca prefer cartile in locul oamenilor care sunt insipizi, rai sau doar interesati. Sunt singur pentru ca m-am obisnuit asa. Sunt singur pentru ca nu ma deranjeaza sa fiu singur, nu alerg sa ma agat de ceva/cineva in incercarea disperata de a scapa de singuratate. Nu ma sperie singuratatea, ma face doar mai tacut.  Daca am renuntat? Inca nu, insa nici nu ma grabesc. Fie ce-o fi.

--- Terminare citat ---
    Esti foarte sincer. Nu te caracterizeaza fatarnicia. Casatoria de multe ori produce traume,  produce spaima reciproca  de celalalt, fiindca casatoria nu este traita asa cum trebuie. Vezi tu, iubirea nu este garantata. Traim o perioada superba la inceptul casatoriei, iar apoi, incet, incet, incepe sa se prabuseasca familia si incepe o perioada mai dificila, de schilodire sufleteasca, de neintelegeri si incepe patinajul...

balanta:
Lucia...daca casatoria ar veni la pachet cu ceva instructiuni de folosire , cu o radiografie sumara si eventual un certificat de garantie....ar ajunge mai putini la strarea civila...asa e ca in economia de piata...pornesc toti la drum ori ca e casnicie ori ca e o afacere si rezista cine are nervii tari, facae fata la stres prelungit si nu ii e frica de esec!

luciamanta:
   Balanta, cred ca iubirea este cea care face casnicia sa dureze la bine si la rau. Insa conteaza enorm omul de langa tine, sa te sustina, sa rezoneze cu tine, sa nu te insele, sa nu te calce in picioare...

balanta:
Lucia, prin prisma mea de acum imi dau seama ca nici macar nu stim ce e iubirea. Facem caz de ea, dar nu stim. E clar ca iubim conditionat...deci asa cum ai spus...iubim un om daca indeplineste conditiile dorite de noi insine...ce faci cand nu le mai indeplineste?
 Eu ma iau pe mine de reper. Cand m-am maritat eram cea mai buna gospodina. La doua noaptea inca spalam vase, inca faceam mancare...renuntasem la proiectele personale din iubire...anii trec, "crestem" , ne dezvoltam, am inceput sa vreau mai mult de la viata si s-a dus pe apa sambetei persoana aia de atunci...daca cel de langa mine nu accepta aceste schimbari si are aceleasi asteptari...sorry... dragostea si iubirea mea nu sunt atat de mari incat sa stau pe loc si sa nu evoluez...chiar si aseara un prieten imi spunea cu tristete despre un cuplu ajuns la 50 de ani, oameni seriosi, traditionali, ca au divortat. Cauza, din punctul li de vedere, prea multa dezvoltare spirituala.
Deci nu stim sa iubim...ar trebui sa iubim neconditionat, asa cum e la moda acum in Osho sau in atatea carti de dezvoltare personala sau chiar cum scrie si in biblie...dar ma tem ca la o analiza atenta neconditionarea e o utopie la timpurile astea....

Navigare

[0] Indexul de Mesaje

[#] Pagina următoare

[*] Pagina precedentă

Du-te la versiunea completă