Aici se discuta > Subiecte despre si pentru singles
Single cu copii
micaela:
Inteleg supararea, lezarea ta....insa cred ca trebuie sa faci ceva sa te eliberezi de ea, caci este un balast chinuitor (si mai mult construit de mintea si sensibilitatea ta decat de cei din jur, care de cele mai multe ori nu privesc deloc atat de urat un copilas). Pana la urma, n-ar trebui sa intereseze pe nimeni ca parintele care te creste cu iubire si grija este o alta fiinta decat cea care ti-a dat viata si care, cine stie din ce motive ale tineretii, nu a putut sa se bucure de tine (parintii unia dintre copilasii despre care am spus erau foarte foarte tineri, fara posibilitati materiale si cu inca alti doi copii, chinuiti de conditiile proaste. Au spus ca vor ca acest copil sa traiasca mai bine ca ei; sa aiba sansa la o viata normala, cu parinti care sa poata sa i-o ofere).
Nu relatia de sange e cea care conteaza cel mai mult (cate "rude" nu nutresc sentimente nu tocmai frumoase unii pentru altii) ci IUBIREA. Si daca ai avut parte de iubire, e tot ce conteaza.
Caroline:
Dragilor, ce-ar fi sa renuntam la clasificari?! :o
Un copil este un copil si un parinte, un parinte, fie ca sunt biologici, vitregi sau adoptati. Suntem cu totii fiinte umane si avem nevoie de aceeasi afectiune, calitativ si cantitativ. Nicio clasificare nu tine aici pentru ca:
- Am vazut oameni care infiaza copii in mod egoist, ca sa aiba un sprijin la batranete. Dar am vazut si parinti care au facut si au crescut proprii lor copii doar pentru asta.
- Am vazut oameni care se simt singuri pentru ca sunt singuri. Dar am vazut si oameni care se simt singuri chiar daca nu sunt.
- Am prieteni care au copii sau care au infiat copii (stiu si pe cineva din SC care a infiat un copil la o varsta la care putea avea propriul ei copil) si care le sunt total dedicati copiilor. Dar am vazut si profesori, de exemplu, (sic :P ) care faca asta pentru copiii altora, fara sa-i infieze.
- Am vazut frati care sunt totul unul pentru altul. Dar am vazut si oameni fara nicio legatura aparenta care se au ca fratii.
- Am vazut familii care sunt fericite. Dar am vazut si single fericiti.
- Am vazut oameni care au avut parte de toate cele bune si totusi sufera. Dar si oameni care au avut parte de multe rele si care nu au incetat sa se lupte cu suferinta pentru o viata mai buna.
- S.a.m.d.
Egoismul, singuratatea, suferinta, iubirea si toate emotiile umane sunt subiective. Si nu pot fi judecate si dezbatute din afara, cu atat mai putin clasificate. Avem dreptul sa simtim fiecare exact ceea ce simtim. Nimic nu trebuie sa ne impiedice sa iubim si sa ne iubim exact asa cum suntem. Singura clasificare universal valabila este: oameni si neoameni. :bow:
Emi 53:
Gabriela,iti respect durerea.Noi cei din aceasta casa ;virtuala;cum f, frumos ai spus incercam sa ne impartasim experientele, ingrijorarile, sperantele,etc, in ideea de a ne ajuta, de a ne sustine moral,de a ne gasi un echilibru.Iti inteleg perceptia ta de suferinta pt. o experienta traita de tine ,dar noi toti de aici cautam sa ne intelegem viata si in final sa fim oameni cum spune Caroline.Deci daca te-ai simtit jignita , ranita de comentariile noastre iti cer scuze.
Ana:
Gabriela, imi pare rau ca discutia a starnit asemenea reactii.
E adevarat ca sunt discriminati copiii adoptati si e adevarat ca discriminarea (pozitiva sau negativa) lasa rani adanci, cat despre motivele discriminarii, sunt multe si mizerabile.
Dar discriminate sunt si femeile (salariul mediu e mai mic ca al barbatului), discriminati sunt si copiii cu liniuta in dreptul tatalui, si mamele necasatorite. Cam toti cei care nu sunt la fel cu turma sunt intr-un fel sau altul discriminati. La sfarsit insa, asta avem si cu asta defilam in pas de fanfara. Daca ne incrancenam prea mult pe trecut, riscam sa renuntam in a incerca sa facem viitorul mai bun.
Guesswho:
citat din Pustianu Gabriela
"Guesswho
Ceea ce scrii tu ca visul sa devina realitate si apoi se aranjeaza toate: apar oamenii potriviti, imprejurarile favorabile care te duc spre atingerea telului.
VISUL CUI? Fii sigura ca visul unui copil adoptat nu este nici pe departe cu toate ca aceasta oportunitate de a fii adoptat, il modeleaza ca om si ii da sansa in viata de a putea inainta.
Toate sunt bune si frumoase la EXTERIOR, dar cere parerea celor care sunt in situatia asta!
crezi ca e visul unui om adoptat?"
pornind de la exemplul dat de mica, eu am vorbit la modul general de dorintele noastre si modul in care actionam ca ele sa devina realitate. eu vorbeam de mere, tu de pere... :uglystupid2:
dupa cum poti observa, esti singura persoana care a vazut in comentariul micaelei ironie si jignire. eu (si cred ca nu numai eu) am simtit bucurie si intelegere pe cale le manifesta micaela facand referire la fericirea acelei familii. faptul ca ai trecut printr-o situatie similara si amprenta pe care si-a lasat-o aceasta asupra ta se vede clar din postare. dar nu e vina noastra!!
eu mi-am spus punctul de vedere si n-am sa-mi cer scuze pentru asta, consider ca nu te-am jignit in niciun fel!
te-ar putea ajuta sa vezi lucrurile altfel cartea lisei bourbeau "Cele 5 rani care ne impiedica sa fim noi insine". Una din rani e abandonul. :)
Navigare
[#] Pagina următoare
Du-te la versiunea completă