Aici se discuta > Subiecte despre si pentru singles

Single cu copii

<< < (23/49) > >>

Matei:

--- Citat din: Caroline din Marți, 26 Iunie 2012, 21:01 ---Ei, aici intervine profesorul de biologie.  :strambatura: Eu, de exemplu, in ultimele ore la sistemul reproducator, le-am dat niste fise pe care elevii au completat atatea intrebari anonime cate le-a dorit inimioara, la care am raspuns pe urma in clasa. Consider ca este absolut necesar nu sa stie mai mult decat trebuie, ci, din ceea ce stiu oricum din mass-media si de pe internet, sa afle ceea ce este corect si ceea ce nu este. Adica sa aiba discernamant.
Toti copiii au recunoscut ca nu ar fi avut curajul sa puna acele intrebari parintilor.

--- Terminare citat ---

excelenta idee, caroline, felicitari! mda, este un topic destul de spinos si delicat. iar pentru un tata de fata este si mai si.  sugestii?!

Caroline:
Mica, si eu ma feresc sa le inoculez orice fel de conceptie, inclusiv a mea, astfel incat de cate ori ma intreaba cum as face eu, evit sa dau un verdict si ii ajut sa-si gaseasca singuri raspunsul. Ceea ce intentionez eu sa rezolv prin astfel de "teme de lucru"sunt doua aspecte:
1. Aceste lucruri nu trebuie tratate ca un tabu, suferim de secole, noi, oamenii, de lipsa comunicarii si ideile preconcepute in acest domeniu. Trebuie sa invete ca reproducerea, ca si supravietuirea sunt doua instincte primordiale, innascute ale omului, ca reproducerea nu inseamna numai imperechere, ci producerea de la zero a unei noi fiinte umane, cu toate responsabilitatile care deriva de-aici si ca nu au de ce sa rada sau sa-si bata joc de asta, ca hormonii nu inseamna numai aceia datorita carora te exciti sau care ti se urca la cap la pubertate (si nu numai), ci conditioneaza intreaga noastra dezvoltare, ca reproducerea este esentiala pentru supravietuirea speciei si integritatea fizica si psihica, ca individ.
2. Marea majoritate a profesorilor si parintilor ignora cu desavarsire faptul ca ai nostri copii (sau elevi) din ziua de azi au acces la TV sau pe net de mult mai multa informatie decat am avut noi vreodata. Exista o serie de mituri care trebuie dezvaluite si inlocuite cu adevaruri, altfel vor deveni tare pentru ei. Si acestea se vad cel mai bine in astfel de intrebari, de genul "E adevarat ca SIDA e o boala a homosexualilor?" Nu, nu e nici pe departe adevarat, SIDA nu este nici macar o boala cu transmitere exclusiv sexuala ca sifilisul, se transmite numai in 73% din cazuri prin contact sexual, este o boala a globulelor albe din sange. Hepatita B se poate transmite prin sarut, SIDA nu, de exemplu... Dar "bai, hepatita" nu este o porecla, in timp ce "bai, sidosule" sau "bai, homosexualule", da.
Si decat sa mai vad cazuri (cum am) de eleva care pana in clasa a VIII-a a facut deja 3 avorturi sau care capata BTS din nestiinta, prefer cunostinta de cauza. Primul pas ca sa rezolvi o problema este sa recunosti ca acea problema exista... si rapoartele internationale spun ca scolile romanesti se confrunta cu exact acelasi nivel de probleme ca si cele americane, cu exceptia faptului ca ai nostri nu au inca acces la arme. Dar la droguri, sex si violenta, da.
Daca un copil de cls. a VII-a poate sa explice colegilor lui de ce exista la farmacie prezervative cu gust de banane, capsuni etc. (la care de altfel se face reclama la TV, pe care o vad toti copiii) nu trebuie sa ne mai indoim de faptul ca probabil mai stiu multe alte lucruri, pe care trebuie sa si le explice corect. Cel putin, eu asa cred.

Matei, am inteles ca fata ta e destul de mare... Parerea mea este ca, de la 17-18 ani, trebuie sa renunti treptat sa o apostrofezi parinteste si sa tratezi lucrurile cu ea ca si cu o femeie prietena de varsta ta... inclusiv sa-i spui ca e frumoasa si de ce, sa negociezi cu ea ce nu-ti place de pe picior de egalitate in loc sa-i impui si sa o incurajezi sa comunice cu tine in orice domeniu. In definitiv, doar pe tine te are...  :)

micaela:
Subscriu, Carol.
De multe ori m-am gandit mult ce sa le spun copiilor despre una sau alta, mai ales in domeniul relatiilor, si mi-am dat seama ca nu pot sa le dau decat sfaturi generale...nu pot sa am opinii ferme si ei sunt cei care decid singuri in legatura cu o relatie sau alta pe care o experimenteaza.
Si, da, absolut...eu cred ca nu exista niciun subiect tabu. niciunul in sine nu e "rusinos", "interzis". urat poate fi doar modul in care se dezbate un subiect. cu ai mei am discutat intotdeauna foarte deschis si cu un ton "de normalitate" absolut orice, inclusiv tema sexului.  Eu l-am pus in tema pe fi-miu cu mai tot ce tine de subiect si stiu eu (ca am si eu limitele mele  ;D), cu aceeasi deschidere si natural cum discut despre orice altceva. A face "tabu" din orice exista si este omenesc e o mare prostie... totul e sa nu vulgarizezi si sa nu bagi "sub pres" ca si cand ar fi ceva murdar sau vinovat, ca nu-i faci niciun bine bietului viitor adult.

Matei, eu nu pot sa-ti recomand decat sa fii deschis cu fetita ta si sa-i arati afectiune. Are enorm de multa nevoie de iubire parinteasca. De obicei tatii sunt mai retinuti in a-si exprima afectiunea, insa eu cred ca  tu poti incerca sa-ti cultivi mai mult si latura "materna". Cum spune si Carol, nu ezita sa-i arati afectiune si pretuire pentru ceea ce este ea; asta ii da incredere in sine. Cat despre subiectele mai "delicate", daca te jenezi sau se jeneaza, poate ca gasesti o prezenta feminina pe care ea o agreeaza si in care are incredere : o prietena de familie, o matusa, o bunica, o profesoara cum e Carol  :), cu care sa poata dialoga deschis, fata de care sa-si poata exprima temerile, curiozitatile, tristetile pe care tie ti le destainuie mai greu.
un singur lucru nu dauneaza copiilor: sa le spui ca-i iubesti si sunt minunati.  :)

Caroline:

--- Citat din: micaela din Miercuri, 27 Iunie 2012, 20:15 ---A face "tabu" din orice exista si este omenesc e o mare prostie... totul e sa nu vulgarizezi si sa nu bagi "sub pres" ca si cand ar fi ceva murdar sau vinovat, ca nu-i faci niciun bine bietului viitor adult.


Punctul pe i, Mica!  :thumbup: Tocmai asta urmaresc si eu... Incep asa: cine crede ca s-a nascut dintr-o "prostie" e liber sa plece de la ora, nu-l pun absent. Si obtin ce vreau... pana la sfarsit, devine o tema de discutie la fel de serioasa ca si "Circulatia sangelui. "  ;)

un singur lucru nu dauneaza copiilor: sa le spui ca-i iubesti si sunt minunati.  :)
Eu ma abtinusem sa mai completez ceva la raspunsul lui Matei, da' acu' ma provoaca Mica.  ;D Cred ca toata copilaria si adolescenta mea am jinduit dupa faptul ca alti copii puteau fi prieteni cu parintii lor si eu nu (ai mei erau de felul lor mai conservatori si introvertiti, si intre ei, nu numai cu noi, copiii). As fi vrut ca tatal meu sa vina la mine la Cluj cand eram studenta, sa ma invite la un teatru sau macar la o plimbare in oras, sa-i povestesc de cine m-am indragostit...  :angel: Dar asta e, au fost alte timpuri.
Matei, mie imi place tare mult schimbarea de situatie dintre tata si fiica in filmul "Ce-si doresc femeile?" cu Mel Gibson. Sper ca te-au ajutat in vreun fel elucubratiile noastre pe-aici...  ;)


--- Terminare citat ---

Matei:
doamnelor, sfaturile voaster sunt excelente, really appreciate.  nu am vazut filmul acela, Caroline. sunt de acord cu voi, in ceea ce priveste iubirea neconditionata fata de copii, sa vada si sa simta ca esti alaturi de ei, in tot ceea ce-i priveste.  pentru ca daca tu, ca parinte, nu-i sustii, nu esti langa ei atunci cand au nevoie de tine, atunci s-ar putea sa o faca altcineva in locul tau.  si acel cineva s-ar putea sa nu fie persoana cea mai adecvata.  tocmai pentru ca si mie mi-a fost mai greu sa fiu prieten cu ai mei parinti si a trebuit sa invat multe lucruri the hard way, am incercat, si cred ca am si reusit, sa construiesc o altfel de relatie cu fiica mea.  pot spune ca suntem prieteni, si incerc sa ating si subiectele mai mult sau mai putin delicate, incetisor, fara graba, cu naturalitate, provocand-o chiar pe ea sa-si dea cu parerea. dar lumea plina de orice fel de informatie, la indemana oricui, este o poarta deschisa si copiii pot lua de-acolo tot ce vad si cred de cuviinta.  de aceea e bine sa aiba un ghid pe langa ei, sa le deschida ochii si sa-i ajute sa ocoleasca capcanele care ar putea sa-i raneasca sau schilodeasca pe viata. mai este ceva drum de parcurs totusi si pentru mine, sunt anumite bariere pe care trebuie sa mi le inving si eu dar spusele voastre de mai jos imi confirma ca sunt pe drumul cel bun.

Navigare

[0] Indexul de Mesaje

[#] Pagina următoare

[*] Pagina precedentă

Du-te la versiunea completă