Aici se discuta > Subiecte despre si pentru singles
Single sau in cuplu?
Caroline:
Mie compromisurile care se fac in 99% dintre cupluri, mi se par un pret mai mare ca raport avantaje/dezavantaje decat pretul libertatii... cel putin deocamdata. ^-^
bit:
Hmmm, discutabil...tine cont , te rog, de faptul ca vorbim dintr-o anumita postura (aceea de single, si nu de nevoie single, ba dimpotriva, as putea spune). Deci putem fi subiectivi. Oricum, inclin sa-ti dau dreptate, are un pret libertatea insa pretul asta parca nu-i prea mare daca te gandesti bine...
micaela:
eu votez pentru cuplu, dar pentru unul de calitate, a doi oameni potriviti, evoluati si onesti, bazat pe afectiune si incredere. un astfel de cuplu nu exclude o generoasa libertate a fiecaruia dintre ei.
nu se poate pune semnul egal intre cuplu si compromis... si as zice ca "libertatea" de single are un mare pret: absenta afectiunii, tandretii etc.
daca e sa fac o ierarhie a situatiilor:
1. cuplu de calitate (da clar o plusvaloare existentei - nu-i putin lucru sa ai zi de zi de dat si de primit afectiune, nu? nu mai punem si faptul ca e mai usor sa duci in doi toate cele ale vietii)
2. o stare de single aleasa, nu impusa, cu oarece avantaje de "libertate", confort, relaxare, dar si lipsa de afectiune si un "greu" dus de unul/una singur(a)
3. un cuplu "mediu" ca valoare, in care exista un oarece pret al compromisului dar si avantajele unei "echipe"
4. single "fara voie"
exclus un cuplu de mare compromis.
si ma duc sa ma culc, ca spun prostii de oboseala. :)
balanta:
Caroline, uite si eu ma "lupt" cu intrebari de genul asta....sunt sociabila, imi place in doi, dar nu in doi cum il vad altii....exista la noi inca tiparul de a fi lipit de celalt, de a-i sti fiecare miscare, ce gandeste, cu cine vorbeste...ba chiar dus spre extrem...nu care cumva sa te simti bine in afara celuilalt chiar daca e si pt faptul ca te duci singura/singur la un film.
cam la fel am ajuns si eu sa spun ca tine: pretul platit pt a fi in doi e prea mare pt cineva care are activitati multiple si nu e lipit de casa cum sunt altii. Am ajuns sa am multe activitati care imi fac o reala placere, imi ocupa mult timp e drept, programul meu e la liber, mi-l fac eu...am muuuulti prieteni sau amici sau cunostinte....si imi dau seama ca-s cam slabe sansele sa fiu intr-un cuplu traditional...insist pe termenul asta pt ca nu prea am vazut barbati emancipati astfel incat femeia sa aibe astfel sa zicem de "drepturi"...nu stiu exact ce vor barbatii pt concret nu am auzit de la nici unul ce vrea cu adevarat de la partenera....putinii barbati de aici de pe forum is cumva ca niste exceptii de la regula...toti/toate incep cumva enuntul unui partener cu ...respect, afectiune, dragoste, intelegere...dar cand pui in practica concret iti dai seama de fapt ca asteptarile sunt altele...eventual ca celalat sa preaia din sarcini....
Guesswho:
--- Citat din: micaela din Joi, 09 Februarie 2012, 01:30 ---eu votez pentru cuplu, dar pentru unul de calitate, a doi oameni potriviti, evoluati si onesti, bazat pe afectiune si incredere. un astfel de cuplu nu exclude o generoasa libertate a fiecaruia dintre ei.
--- Terminare citat ---
Subscriu, un astfel de cuplu imi doresc sa formez la un moment dat cu un partener potrivit
De data asta, l-as alege constient, tocmai pentru ca stiu ce vreau de la un barbat, ce trasaturi de personalitate sa aibe, ce defecte pot tolera, etc.
In trecut am ales pt ca "asa trebuia", sa intru in randul lumii (de parca acum as fi altfel ;)), sa aiba copilul tata (iaca... nu mai are), etc.
Daca mi-am invatat lectia ( si eu zic ca am invatat-o), in viitor voi alege un partener potrivit mie. :smitten:....cand o fi sa fie... :)
Navigare
[#] Pagina următoare
Du-te la versiunea completă